respirație urât mirositoare

10 alimente care provoacă respirație urât mirositoare și cum scapi de efectul lor

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


O respirație urât mirositoare, numită medical halitoză, poate avea multiple cauze, precum bacteriile din cavitatea bucală, infecții ale danturii sau amigdalelor, probleme ale sistemului digestiv, gură uscată, fumat, periaj necorespunzător. Alimentele pe care le consumăm pot provoca, de asemenea, respirație urât mirositoare, printre cele mai cunoscute fiind ceapa sau usturoiul. La rândul lor, alte alimente pot ajuta la combaterea halitozei. 

Halitoza ne poate pune în situații jenante, dar, mai mult decât atât, poate fi semn al unei probleme mai serioase de sănătate. O respirație urât mirositoare ocazională, determinată, de exemplu, de consumul anumitor alimente poate fi combătută mai ușor și există numeroase remedii care ne stau la dispoziție, de la o igienă dentară adecvată până la ceaiuri sau soluții pentru clătirea gurii.

Pe de altă parte, dacă halitoza este cauzată de anumite afecțiuni, este necesar consult medical și instituirea unui tratament corespunzător.

În articolul de față puteți descoperi ce alimente provoacă respirație urât mirositoare și cum puteți combate această halitoză de origine alimentară. De asemenea, sunt prezentate și alte cauze ale respirației neplăcute și când este recomandată consultarea unui medic.

Probleme cu respirația urât mirositoare

Halitoza sau halena sunt termeni medicali folosiți  pentru a descrie un miros neplăcut care emană din cavitatea bucală. Pe lângă faptul că poate provoca disconfort social, o respirație urât mirositoare poate fi semn al unor afecțiuni, care variază ca severitate, de la infecții dentare până la reflux gastroesofagian și chiar cancer bucal.

Halitoza este cauzată în principal de compușii volatili cu sulf precum H2S și CH3SH, produși în cavitatea bucală. Microorganismele bucale (bacterii) degradează substraturile proteice în cisteină și metionină, care sunt apoi transformate în compuși cu sulf.

„Respiraţia urât mirositoare sau halena este, de cele mai multe ori, cauzată de o igienă dentară deficitară sau de consumul unor alimente puternic mirositoare. În unele cazuri, însă, poate semnala apariţia unor probleme de sănătate”, spune dr. Irina Alexandru, medic stomatologie generală, într-un interviu pe adevarul.ro

În multe cazuri, o respirație urât mirositoare  poate fi ameliorată prin igiena corectă a danturii și cavității bucale și prin păstrarea sănătății dinților.

În cazul în care halitoza nu se remediază prin măsuri igienice sau anumite remedii la domiciliu, poate fi necesară consultarea unui medic stomatolog sau a altui specialist, pentru a verifica dacă nu cumva respirația urât mirositoare este determinată de o afecțiune mai gravă.

Cauzele respirației urât mirositoare

În cele mai multe cazuri, o respirație urât mirositoare este un eveniment ocazional, cauzat de o igienă dentară precară sau de consumul anumitor alimente.

De multe ori, mirosul urât din gură este determinat de afecțiuni gingivale, placă bacteriană, boala parodontală, creșterea bacteriană excesive la nivelul cariilor dentare,  uscăciunea gurii, etc.

„În cazul unei igiene dentare incorecte, resturile  alimentare rămân pe limbă, pe gingii sau printre dinţi. Aceste bacterii formează compuşii sulfuroşi volatili, principalii responsabili pentru o cavitate bucală nu tocmai sănătoasă şi, deci, pentru o respiraţie urât mirositoare. Un periaj dentar efectuat corect, de cel puţin 3 ori pe zi, după masă, poate fi de ajuns pentru a soluţiona problema”, subliniază dr. Irina Alexandru.

Halitoza poate fi cauzată și de tulburări sistemice, cum ar fi infecții ale tractului respirator superior, insuficiență hepatică sau renală și diabet.

respirație urât mirositoare

Cauzele comune ale unei respirații urât mirositoare includ:

Anumite alimente

Descompunerea particulelor alimentare în cavitatea bucală și în spațiile interdentare poate duce la acumularea de bacterii în gură și poate provoca un miros urât. Consumul anumitor alimente, cum ar fi ceapa, usturoiul și condimentele cauzează, de obicei, halitoză ocazională.  

Tutunul

Fumatul provoacă miros neplăcut în gură, atât din cauza componentelor tutunului, cât și pentru că persoanele fumătoare sunt mai susceptibile la boli ale gingiilor, care reprezintă o altă sursă de respirație urât mirositoare.

Igiena dentară precară

Dacă periajul dentar este superficial și nu se folosește ața dentară, particulele de mâncare rămân în gură, provocând respirație urât mirositoare. Pe dinți se formează o peliculă incoloră și lipicioasă numită placă bacteriană. Dacă nu este îndepărtată, placa poate irita gingiile și poate  determina formarea unor cavități între dinți și gingii, la nivelul cărora se acumulează bacteriile. Stadiul incipient al bolii gingiilor este cunoscut sub numele de gingivită, iar în stadii mai avansate devine parodontită, care poate duce la pierderea dinților.

Bacteriile se pot acumula, de asemenea, la nivelul limbii,  producând mirosuri neplăcute. Protezele dentare ca și aparatele orale fixe sau detașabile pot colecta bacterii și particule alimentare, care provoacă respirație urâtă, dacă nu sunt curățate în mod corespunzător.

Uscăciunea gurii

Saliva ajută la curățarea cavității bucale, eliminând particulele care provoacă mirosuri neplăcute. O afecțiune numită gură uscată sau xerostomie poate determina respirație urât mirositoare, deoarece scade producția de salivă. Gura se usucă, de obicei, în timpul somnului, ceea ce duce la „respirația de dimineață”, un miros neplăcut, care se agravează la persoanele care dorm cu gura deschisă.

Uscaciunea constantă a gurii poate fi cauzată de o problemă cu glandele care produc saliva și de anumite boli.

O anumită medicație

Unele medicamente pot determina respirație urât mirositoare, tot din cauza uscării gurii. Corpul descompune alte medicamente și eliberează substanțe chimice care pot genera un miros neplăcut.

Infecții la nivelul cavității bucale

Rănile, de exemplu cele rezultate din anumite traumatisme sau în urma unor intervenții stomatologice, precum și cariile dentare, bolile gingivale sau alte leziuni bucale, pot provoca respirația urât mirositoare.

Afectiuni ale gurii, nasului si gatului

Amigdalita cu focare bacteriene acumulate la nivelul celor două amigdale, poate provoca respirație urât mirositoare. Infecțiile constante ale nasului, sinusurilor sau gâtului, ca și picurarea post nazală pot duce, de asemenea, la un miros neplăcut al respirației.

Alte cauze ale unei respirații urât mirositoare

Boli precum unele tipuri de cancer pot provoca un miros distinct al respirației. Același lucru este valabil și în cazul unor tulburări metabolice sau al bolii de reflux  gastroesofagian. Un corp străin, blocat la nivelul nărilor, poate provoca respirația urât mirositoare la copiii mici.

Alimente care determină respirație urât mirositoare

O serie de alimente determină respirație urât mirositoare, printre cele mai cunoscute fiind ceapa, usturoiul și condimentele picante.  Deși par mai inofensive, alimente pe care le consumăm zilnic, precum brânzeturile sau laptele pot duce la un gust și un miros neplăcut în gură, din cauza descompunerii anumitor substanțe din compoziția lor. Chiar și banalul sos de roșii sau ardeii iuți pot avea, ca efect, o respirație urât mirositoare.  Mai jos este prezentat topul celor 10 alimente care provoacă halitoză și reclamă o curățare perseverentă a cavității bucale, după consumarea lor.

1. Usturoiul

Usturoiul este, indubitabil, printre primele alimente din top, când vine vorba de o respirație urât mirositoare. Nu doar că provoacă un miros persistent și neplăcut, din cauza faptului că are în compoziția sa două tipuri de compuși ai sulfului (sulfat de metil alil),  dar mirosul de usturoi se poate menține chiar una sau două zile după consumarea sa. Acest lucru este cauzat de faptul că respectivii compuși volatili cu sulf trec din stomac în  fluxul sanguin prin stomac și sunt, literalmente, expirați la nivel pulmonar, multă vreme după ce masa cu usturoi s-a încheiat!

respirație urât mirositoare

2. Hreanul

Izotiocianatul de alil este un compus organosulfurat care predomină în hrean și este responsabil pentru mirosul său extrem de puternic. De fapt, scopul evolutiv al mirosului este de a alunga ierbivorele care consumă diferite plante legumicole. Cu toate acestea, izotiocianatul de alil poate avea și proprietăți antiinflamatorii și anticancerigene, așa că hreanul are efecte pozitive în organism, deci consumul său este benefic. Totuși, atunci când consumăm hrean, este important să folosim anumite produse care combat mirosul nu tocmai plăcut al respirației.

3. Ceapa

Ca și usturoiul, ceapa conține compuși cu sulf și, prin urmare, are un efect similar în ceea ce privește respirația.Ceapa conține în celulele sale derivați volatili ai sulfului, care determină și mirosul său înțepător, provocând o senzație de arsură la nivelul ochilor și stimulând glandele lacrimale, atunci cân tăiem ceapă.

4. Alcoolul

Atunci când consumăm alcool, se simte imediat în respirație, iar mirosul este departe de a fi plăcut. Pe lângă faptul că alcoolul are un miros puternic, este și diuretic, ceea ce face ca gura să se usuce mai tare, iar deficitul de salivă favorizează creșterea bacteriilor care determină respirație urât mirositoare. În plus, după ce alcoolul este absorbit în sânge, fiind volatil, este eliminat la nivelul plămânilor, prin respirație, motiv pentru care mirosul său se menține și câteva ore mai târziu, după consum. Acesta este motivul pentru care, după ce consumăm alcool, avem un gust foarte neplăcut în gură a doua zi dimineața și un miros pe măsură.

5. Peștele la conservă

Fie că este vorba de ton, sardine, hamsii sau orice altă varietate, conservele de pește au un miros foarte puternic  și modifică respirația. Peștele începe să se oxideze de îndată ce este conservat, ceea ce duce la mirosul accentuat, care se menține după masă și nu este deloc plăcut pentru cei din jur.

6. Brânza

Brânzeturile au, de obicei, un miros puternic, deși acest lucru nu ne supără atunci când le mâncăm. La unele tipuri de brânză, cum este cea cu mucegai, mirosul poate fi, de-a dreptul neplăcut. Dar, dacă înainte de masă, mirosul este suportabil, respirația unei persoane care a consumat anumite brânzeturi poate fi un motiv ca cei din jur să întoarcă grabiți capul. În plus, atunci când bacteriile descompun lactoza, lipidele și proteinele din brânză, creează exces de hidrogen sulfurat, care este responsabil pentru halitoză.

7. Cafeaua
Poate că unele persoane, care iubesc cafeaua în mod deosebit și o consumă în cantități remarcabile, nu ar fi de acord cu includerea ei în topul alimentelor care provoacă halitoză. Dar realitatea este că, deși are o aromă foarte plăcută în ceașcă, poate lăsa un miros dezagreabil în gură. Unul dintre motive, ca și în cazul alcoolului, este faptul că prea multă cafea provoacă deshidatare și usucă gura, permițând bacteriilor să prospere.

8. Ouăle

Indiferent că sunt fierte, ochiuri sau omletă, ouăle pot fi responsabile de o respirație urât mirositoare. Multe alimente bogate în proteine ​​au acest efect, dar ouăle pot fi în mod special problematice, din cauza conținutului de sulf din gălbenușurile lor. Bacteriile  descompun substanţele proteice din ouă, iar printre produsele finale de descompunere se formează şi hidrogen sulfurat, care generează un miros caracteristic, neplăcut, ce poate rămâne în gură sau pe vasele unde au fost pregătite ouăle.

9. Laptele

Laptele este foarte util pentru organism, dar poate avea un efect neplăcut asupra respirației. Similar cu brânza, bacteriile din cavitatea bucală descompun și proteinele din lapte, determinând eliberarea unor produși care provoacă un tip particular de halitoză, denumită și „respirație de lapte”.

10. Alimentele picante

Gustul picant care rămâne în gură după ce consumăm ardei sau alte alimente poate fi foarte satisfăcător, dar, pentru cei din jur, consumul unor alimente picante poate avea efect neplăcut. Cauza este formarea unei pelicule la nivelul limbii, care emană un miros puternic, iar în cazul ardeiului iute, respirația neplăcută poate să apară din cauza capsaicinei, compusul care dă gustul picant. Dacă ardeiul este amestecat cu sos de roșii, mirosul neplăcut poate fi accentuat, pentru că bacteriile prosperă în medii acide și, pe deasupra, sosul de roșii (și sucul) poate declanșa refluxul gastroesofagian, care nu face decât să înrăutățească situația.

Alimente care împrospătează respirația

Dacă unele alimente provoacă respirație urât mirositoare, există, din fericire, altele care ameliorează aceste efecte și elimină mirosurile neplăcute de la nivelul cavității bucale. Iată care sunt cele mai populare alimente, pe care le putem folosi pentru a împrospăta respirația:

Merele

Se crede că un măr pe zi poate să țină la distanță medicul dentist, deoarece merele ajută la îndepărtarea plăcii dentare bacteriene, implicit la împrospătarea respirației. Consumul de mere încurajează, de asemenea, producția de salivă, care îndepărtează bacteriile responsabile de mirosurile neplăcute.

Fructele de pădure
Cu un conținut crescut de apă și de vitamina C, fructele de pădure pot ajuta respirația, atât din punct de vedere al sănătății plămânilor și căilor respiratorii (având efecte antioxidante semnificative), cât și din punct de vedere al combaterii halitozei. O porție de căpșuni, afine, mure sau zmeură poate ajuta la îndepărtarea mirosului neplăcut, după consumul de brânză, ouă, unt de arahide sau alte alimente care provoacă respirație neplăcută.

Cireșele

Acumularea de bacterii la nivelul cavității bucale poate provoca formarea de metil mercaptan, un gaz cu miros dezagreabil, de varză putredă. Cireșele pot fi un adevărat antidot, pentru că contracarează metil mercaptanul și pot neutraliza mirosul.

Scorțișoara

O varietate de remedii pentru halitoză au aromă de scorțișoară, iar explicația este simplă. Scorțișoara conține un ulei esențial cu proprietăți antimicrobiene și antiseptice, iar aroma sa este plăcută și puternică și poate masca mirosurile persistente.

Legumele crude

Ronțăitul de morcovi, țelină și castraveți încurajează producția de salivă, curăță dinții și ajută la împrospătarea respirației. În plus, conținutul crescut de apă are efecte hidratante, ceea ce susține sănătatea respiratorie.

Ghimbirul

Mulți știu că ghimbirul ameliorează durerile de stomac, dar efectele sale de combatere a respirației urât mirositoare sunt mai puțin cunoscute.  Acestea se datorează unei substanțe numite gingerol-6, care dă rădăcinii de ghimbir gustul specific și care stimulează enzimele din salivă, ajutând astfel la descompunerea compușilor de sulf responsabili de respirația urât mirositoare.

Ceaiul verde

Ceaiul verde are proprietăți antimicrobiene, astfel încât combate bacteriile, cauza principală a respirației urât mirositoare. Studiile sugerează, de asemenea, că polifenolii din ceaiurile verzi și negre pot reduce creșterea bacteriilor cu 30% și descompune compușii care dau mirosul neplăcut.

Ierburile proaspete

Unul dintre cele mai vechi moduri de împrospătare a respirației este consumul unor ierburi proaspete precum menta, pătrunjelul, busuiocul, rozmarinul, tarhonul sau cardamomul. Pe lângă faptul că au un miros foarte plăcut, aceste verdețuri conțin clorofilă, care acționează ca un deodorizant în lupta împotriva respirației urât mirositoare.

Legumele cu frunze verzi

Legumele cu frunze verzi au numeroase beneficii, iar prevenirea respirației urât mirositoare este inclusă pe această listă lungă. Salata verde, ca și cireșele, este un alt inamic al gazului metil mercaptan. Spanacul este bogat în zinc, care oprește acumularea de compuși ai sulfului. Alte legume cu frunze verzi pot ajuta și ele, deoarece, la fel ca ierburile, conțin clorofilă.

respirație urât mirositoare

Citricele
Deși mediile acide pot încuraja creșterea bacteriilor, vitamina C din lămâi și portocale ține la distanță bacteriile și promovează sănătatea generală a gurii. Citricele ajută și la neutralizarea mirosurilor neplăcute, motiv pentru care există atât de multe produse de curățare cu miros de lămâie și portocală.

Iaurtul
Datorită probioticelor din iaurt, acesta are efecte foarte bune pentru combaterea respirației urât mirositoare.

”Consumul de alimente bogate în probiotice echilibrează flora bacteriană de la nivelul gurii, eliminând astfel cauzele halitozei. Mănâncă așadar iaurt, chefir ori murături în mod regulat și vei combate respirația urât mirositoare.”, precizează dr. Carmen Trufaș, medic stomatolog, pe doc.ro

Respirație urât mirositoare dimineața

Respirația de dimineață poate fi adesea neplăcută, din cauza bacteriilor care descompun resturile alimentare rămase în gură, în urma unei curățări ineficiente a danturii. Potrivit Asociației Stomatologice Americane, principalul motiv al halitozei de dimineață este igiena precară, care încurajează dezvoltarea de bacterii la nivelul cavității bucale. În timpul somnului, particulele alimentare se adună între dinți, pe limbă și de-a lungul liniei gingiilor. Bacteriile din gură descompun aceste particule, producând substanțe chimice urât mirositoare.

La persoanele care mănâncă anumite alimente cu o zi înainte, precum usturoiul, ceapa și condimentele, respirația mirositore este rezultatul acumulării unor substanțe chimice volatile din aceste alimente, care sunt transportate la plămâni și expirate.  Mirosul neplăcut este accentuat la cei care consumă astfel de alimente noaptea târziu, înainte de a merge la culcare.

Respirația urât mirositoare dimineața este cauzată și de faptul că gura se usucă în timpul nopții, mai ales la persoanele care dorm cu gura deschisă. În timpul zilei, saliva ajută la eliminarea bacteriilor din gură. Dar, atunci când dormim, producția de salivă scade, așa că gura devine un teren propice pentru bacterii.

Igiena orală inadecvată este atât o cauză principală a mirosului urât al gurii dimineața, cât și un factor important de risc pentru bolile parodontale.

La persoanele fumătoare, mirosul matinal neplăcut este foarte accentuat, mai ales că bolile gingiilor sunt mult mai frecvente.

Pentru prevenirea respirației urât mirositoare dimineața, periajul corect al dinților reprezintă prima linie de apărare.

Este recomandată, de asemenea, evitarea, în timpul serii, a consumului anumitor alimente care provoacă un miros neplăcut.

Renunțarea la fumat este o metodă infailibilă pentru îmbunătățirea respirației, atât în ceea ce privește calitatea generală, cât și mirosul acesteia, în special dimineața.

Persoanele cu reflux gastroesofagian pot avea o respirație urât mirositoare dimineața, din cauza trecerii acidului din stomac în esofag în timpul somnului. Tratamentul refluxului gastroesofagian poate avea și un efect secundar de prevenire a mirosului neplăcut al respirației. Medicul poate recomanda un tratament de prevenire a acidității, care să fie administrat seara la culcare. De asemenea, poate recomanda dormitul  într-o poziție mai ridicată, pentru a reduce accesul acidului gastric la nivelul esofagului.

Este important ca persoanele care poartă proteze sau aparate ortodontice să le curețe foarte atent, pentru că pot reține resturi alimentare, ceea ce duce la respirația matinală urât mirositoare.

Tratarea infecțiilor dentare, detartrajul și tratamentul bolii parodontale sunt necesare, de asemenea, pentru ameliorarea halitozei.

Hidatarea este foarte importantă pentru prevenirea halitozei, diminuând uscarea gurii și respirația urât mirositoare care rezultă.

Dacă metodele de prevenție și tratamentele la domiciliu nu ameliorează respirația urât mirositoare dimineața, poate fi necesar un consult stomatologic sau la un alt specialist, pentru a determina cauzele halitozei și a stabili cele mai bune tratamente.  

Helicobacter pylori și respirația urât mirositoare

Studii recente sugerează că infecția gastrică cu Helicobacter pylori poate fi una dintre principalele cauze ale halitozei.

Stomatologii trebuie să acorde mai multă atenție acestei infecții și să trimită pacienții care continuă să prezinte respirație urât mirositoare chiar și după tratamentul dentar la medici interniști, pentru a preveni complicațiile gastrointestinale ulterioare și posibilele afecțiunile maligne.

Helicobacter pylori este o bacterie spiralată, microaerofilă, gram-negativă, care reprezintă cea mai frecventă cauză a gastritei. Se crede, de asemenea, că este responsabilă de ulcerul peptic și cancerul gastric.

Deoarece infecția cu H. pylori nu are un simptom specific, bacteria poate coloniza tractul gastro-intestinal și poate provoca probleme grave, iar singurul semn al infecției ar putea fi halitoza.

Astfel, într-un studiu clinic, s-a arătat că eradicarea H. pylori ar elimina în mod eficient mirosul neplăcut al respirației. Dar alte studii arată rezultate contradictorii, corelând halitoza mai ales cu bacteriile din cavitatea bucală sau cu alte boli gastrointestinale, cum ar fi refluxul gastroesofagian.

Cu toate că părerile sunt împărțite, poate fi o bună indicație ca persoanele care suferă de halitoză să se testeze pentru a vedea dacă nu sunt infectate cu H. pylori.

Limba albă și respirația urât mirositoare

O limbă albă implică prezența unei pelicule groase, lăptoase, care acoperă limba parțial, în anumite zone, sub formă de pete sau pe întreaga suprafață. De regulă, limba albă este semnul acumulării de bacteria, resturi alimentare sau celule moarte la nivelul limbii. Uneori, aceste resturi pot da limbii un aspect mai degrabă întunecat, ca și cum ar fi acoperită de fire de păr.

O limbă albă poate mai multe cauze, dar, de obicei, acest simptom se ameliorează în câteva săptămâni.

Alte cauze ale unei limbi albe sunt similare cu cele ale respirației urât mirositoare, și anume uscăciunea gurii, igiena orală deficitară și fumatul.

De asemenea, cauze ale unei limbi albe, care pot fi asociate și cu respirație urât mirositoare includ:

  • Consumul de alcool zilnic (ceea ce duce la deshidratare).
  • Purtarea protezelor dentare sau lezarea limbii cu obiecte ascuțite.
  • Administrarea de antibiotice, care poate provoca candidoză bucală 
  • dietă săracă în fructe și legumem cu un exces de alimente moi
  • Respirația pe gură
  • Uscăciunea gurii determinată de utilizarea medicamentelor (cum ar fi relaxantele musculare și anumite tratamente pentru cancer)

Pentru a trata limba albă, sunt necesare câteva măsuri:

  • bună igienă orală
  • consumul unei cantități mari de lichide pentru a preveni deshidratarea (cel puțin opt pahare de apă pe zi)
  • perierea limba pentru a îndepărta stratul alb
  • folosirea unei paste de dinți ușoare, cu fluor și a apei de gură
  • evitarea fumatului și vapatului
  • evitarea alimentelor care pot irita gura, inclusiv alimentele picante, sărate, acide sau foarte fierbinți.

În cazul în care limba albă este însoțită de disconfort sau durere, pot fi administrate analgezice fără prescripție medicală.

Fără tratament, bacteriile care acoperă limba pot duce la afecțiuni gingival, iar infecția se poate răspândi în alte părți ale corpului. Petele albe asociate cu leucoplazia pot evolua, în cele din urmă, în cancer oral.

Tratament pentru respirație urât mirositoare

Măsurile preventive sunt foarte importante în cazul halitozei. Acestea includ:

Igiena orală adecvată

Pentru a reduce respirația urât mirositoare, evita cariile și reduce riscul de apariție a gingivitei, este necesară igiena orală corectă. Stomatologul poate face anumite recomandări pentru controlul respirației urât mirositoare, cauzată de problemele bucale. Măsurile recomandate pot include:

Periajul corect al dinților

Poate fi folosită o pastă de dinți cu efecte antihalitoză și o periuță moale, care trebuie înlocuită o dată la 3 luni sau mai devreme, dacă se deteriorează. Medicii stomatologi recomandă periajul timp de minim 2 minute (circa 30 de secunde pentru fiecare cvadrant al gurii), de două ori pe zi.

Folosirea apei de gură

Dacă respirația urât mirositoare este determinată de acumularea de bacterii (placă dentară), medicul dentist poate recomanda o apă de gură cu efecte bactericide precum și pastă de dinți cu agenți antibacterieni.  

Poate fi utilizată o apă de gură care conține ioni de zinc, dat fiind că zincul pare să neutralizeze direct compușii cu sulf, responsabili de mirosul neplăcut și să îmbunătățească respirația. O apă de gură cu uleiuri esențiale, de exemplu ulei esențial de mentă, ulei esențial de arbore de ceai sau ulei esențial de lămâie, poate avea, de asemenea, efect în reducerea respirației urât mirositoare.

Este recomandată evitarea unei ape de gură cu alcool, deoarece poate usca gura, ceea ce contribuie la respirația urât mirositoare.

Folosirea aței dentare

Pentru a menține gingiile sănătoase, este importantă îndepărtarea plăcii bacteriene inclusiv din zonele greu accesibile, cum sunt spațiile interdentare. În acest scop, medicii stomatologi recomandă folosirea aței dentare.  Aceasta trebuie  utilizată cu grijă, pentru a nu leza gingiie, introdusă între spațiile interdentare, răzuind atent suprafața fiecărui dinte, pe ambele fețe.

Tratamentul bolilor dentare

Dacă există o boală gingivală, medicul dentist poate recomanda consultarea de către un parodont. Tratamentul parodontozei necesită curățarea profesională, pentru îndepărtarea depozitelor de bacterii formate în cavități dintre dinți și gingii. De asemenea, stomatologul poate recomanda și alte măsuri reparatorii, pentru a preveni acumularea de bacterii ce provoacă respirație urât mirositoare.

În cazul în care respirația urât mirositoare este cauzată de o afecțiune din altă arie decât cea bucală (de exemplu, refluxul gastroesofagian. Infecția cu H. pylori, boli renale sau hepatice, etc.), tratamentul cauzei de bază poate contribui la ameliorarea halitozei.

Ceaiuri pentru respirație urât mirositoare

O serie de cercetări sugerează că anumiți compuși din  ceaiul verde și din ceaiul negru, numiți polifenoli, pot opri creșterea bacteriilor responsabile de respirația urât mirositoare.

Deoarece polifenolii de ceai s-au dovedit a avea efecte antimicrobiene și deodorante, unele studii au investigat eficacitatea lor în combaterea compușilor sulfurați volatili din alimente, care determină respirație urât mirositoare. În comparație cu alte remedii naturale, ceaiul verde a prezentat cea mai mare reducere a concentrației de gaze H2S și CH3SH, care produc mirosul neplăcut din gură. Efectele au fost mai bune decât cele ale  gumei de mestecat, mentei sau uleiului din semințe de pătrunjel, în special imediat după administrare, diminuându-se la circa 1 oră după consumul ceaiului.

Cercetările au concluzionat că  ceaiul verde este foarte eficient în reducerea temporară a mirosului din gură, datorită activităților sale dezinfectante și deodorante.

respirație urât mirositoare

O serie de alte ceaiuri pot avea efect în prevenirea sau combaterea respirației urât mirositoare, chiar dacă nu la fel de puternic precum ceaiul verde sau cel negru. Dintre acestea pot fi menționate:

  • Ceaiul de mentă
  • Ceaiul de rozmarin, care are și efecte antibacteriene
  • Ceaiul de salvie, cu acțiune antimicrobiană și antiinflamatorie
  • Ceaiul de eucalipt, care are, în plus, efecte antiseptice și de protejare a sănătății respirației în general
  • Ceaiul de fenicul
  • Ceaiul de cimbru, un adevărat antibiotic natural
  • Ceaiul de mușețel, folosit și pentru gargară și clătirea gurii, datorită efectelor sale antiseptice

Bicarbonat de sodiu pentru respirație urât mirositoare

Bicarbonatul de sodiu este un compus alcalin, care neutralizează nivelurile ridicate de acid din gură, protejând astfel împotriva respirației urât mirositoare.

”Bicarbonatul de sodiu poate distruge bacteriile din cavitatea bucală. Dizolvă două lingurițe de bicarbonat de sodiu într-o cană de apă caldă și clătește-ți gura cu aceasta preț de 30 de secunde. Repetă această operațiune de una-două ori pe zi și halitoza nu va mai reprezenta o problemă pentru tine.”, recomandă dr. Carmen Trufaș.

O altă rețetă împotriva halitozei recomandă amestecarea  unei jumătăți de linguriță de de bicarbonat de sodiu cu cantitatea obișnuită de pastă de dinți și perierea dinților o dată la două zile, timp de o săptămână.

O combinație între bicarbonatul de sodiu și oțetul de mere poate fi foarte utilă pentru combaterea respirației urât mirositoare, având efecte de neutralizare a pH-ului. Se poate amesteca 1 linguriță de bicarbonat de sodiu cu 1 linguriță de oțet de mere într-o cană cu apă, clătind gura cu acest amestec timp de câteva secunde, de două sau de trei ori pe săptămână.

Sucul de lămâie cu bicarbonat de sodiu are un efect bactericid. Se poate combina o linguriță de bicarbonat de sodiu cu sucul unei lămâi și jumătate de cană de apă și se clătește gura timp de timp de un minut, o dată sau de două ori pe zi.

Un amestec de apă cu sare și bicarbonat de sodiu (1 linguriță de bicarbonat de sodiu și 1 linguriță de sare într-un pahar cu apă) poate fi de ajutor în caz de halitoză,  dacă se face gargară o dată la două zile cu această soluție, timp de aproximativ un minut.

Bicarbonatul de sodiu poate fi amestecat și cu miere, care este cunoscută pentru proprietățile sale antimicrobiene și antiinflamatorii. Acest amestec ajută la calmarea mucoasei digestive inflamate și la reducerea acidității din stomac, ceea ce poate ajuta la diminuarea refluxului  gastric și combaterea respirației urât mirositoare.

Surse: