somn întrerupt

11 efecte periculoase dacă ai un somn întrerupt noaptea

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Un somn întrerupt în timpul nopții nu este un eveniment neobișnuit, iar efectul său poate fi, cel mult, o stare de somnolență în ziua următoare.  Dar, dacă somnul se întrerupe frecvent pe parcursul unei nopți, iar persoana se trezește mereu cu senzația de oboseală, este posibil să existe o tulburare de somn, cu consecințe mai periculoase pe termen lung.  Atunci când ne gândim la somn, principala preocupare este legată de numărul de ore pe care reușim să le dormim și dacă întrunim minim 7 ore, ceea ce este esențial pentru sănătate. Dacă timpul total de somn este, fără îndoială, important, continuitatea și capacitatea de a evita întreruperea somnului, sunt, de asemenea, factori semnificativi pentru starea de bine a organismului. Majoritatea oamenilor știu că un somn întrerupt nu este la fel de revigorant ca somnul fără pauze. Studiile au arătat o corelație între calitatea somului și continuitatea lui.  

Un somn întrerupt sau fragmentat poate contribui la insomnie, privarea de somn, somnolență în timpul zilei și la numeroase alte consecințe negative, inclusiv la afectarea gravă a sănătății. Articolul de față evidențiază 11 dintre aceste efecte periculoase ale somnului întrerupt din timpul nopții. Cunoscând mai multe despre cauzele, simptomele și implicațiile unui somn întrerupt, se pot identifica cele mai eficiente tratamente sau măsuri preventive pentru a minimiza tulburările de somn.

Principalele tulburări de somn

Tulburările de somn cuprind:

  • tulburări de inițiere și menținere a somnului (dissomnii)
  • tulburări ce provoacă somnolență excesivă în timpul zilei (narcolepsia)
  • tulburări ale programului somn-veghe
  • disfuncții asociate cu somnul și etapele sale (parasomnii)

 In categoria dissomniilor intră:

  • Insomniil
  • tulburarile de somn cauzate de dependenta de alcool
  • tulburări de somn determinate de administrarea unor medicamente
  • apneea in somn
  • sindromul picioarelor nelinistite
  • mioclonia nocturna  (extensia degetelor de la picioare și mișcarea frecventă a membrelor în timpul somnului)

Dintre parasomnii fac parte:

  • Somnambulismul
  • Pavorul nocturn (coșmarurile)
  • Bruxismul
  • Enurezisul
  • Tulburarile de comportament din timpul somnului

Tulburările de somn întâlnite cel mai frecvent de către clinician sunt tulburările de inițiere și menținere a somnului, insomniile. Acestea afectează atât odihna unei persoane pe timp de noapte, cât și starea de veghe. Pacientul cu insomnii se simte, adesea, foarte obosit dimineața, somnolent în timpul zilei, nu se poate concentra și nu poate funcționa la potențial optim, simte permanent nevoia de somn și chiar adoarme involuntar pe parcursul zilei.

Pe lângă insomniile clasice, unele persoane pot experimenta întreruperi ale somnului pe parcursul nopții, determinate de cauze variate și care afectează, de asemenea, calitatea odihnei și modul în care se simte persoana în stare de veghe. După astfel de întreruperi, unii pot adormi la loc destul de repede, alții pot experimenta o stare de insomnie și readormi după o perioadă mai lungă. Indiferent de acest lucru, multe persoane cu un somn întrerupt pe parcursul nopții percep că nu s-au odihnit suficient, nu se simt revigorate și prezintă episoade de somnolență în timpul zilei.

Tulburările de somn se pot asocia cu o serie de factori, precum mediul în care doarme o persoană, stimulii prezenți, elemente de igienă a somnului, anumiți factori din timpul zilei (stimulente precum cafeaua, alcoolul sau mesele târzii; unele medicamente; perioade de ațipire la prânz sau în alte momente ale zilei).

Anumite afecțiuni, inclusiv boli cronice, tulburări psihiatrice și, nu în ultimul rând, probleme de respirație pot determina un somn întrerupt noaptea. Există chiar denumirea de ”tulburări de somn legate de respirație” despre care vom vorbi în rândurile de mai jos. Apneea de somn este una dintre afecțiunile respiratorii cu un impact major asupra calității somnului.
Acest sindrom este caracterizat prin perioade multiple de absență a fluxului de aer, care durează 10 secunde sau mai mult și care apar de cel puțin 30 de ori în timpul unei perioade de somn de minim 6 ore.

În ceea ce privește pacienții cu diferite probleme de natură psihică, inclusiv pe fond de stres, experimentează frecvent tulburări de somn.

Depresia bipolară este asociată frecvent cu un somn excesiv, dar neînviorător. Pacienții cu faze maniacale par adesea să aibă nevoie de puțin somn. Pacientul în anxios poate avea dificultăți în a adormi, somn agitat sau ambele. Somnul este adesea perturbat în condiții psihotice. Se pare că există o corelație directă între gradul de tulburare a somnului și severitatea bolii psihiatrice.

Chiar și în absența unei boli psihiatrice majore, insomnia fi determinată de anumiți factori emoționali care determină trezirea pe parcursul nopții. Aceasta se numește insomnie psihofiziologică situațională.  Somnul pare să se normalizeze atunci când reacția emoțională la un anumit eveniment dispare. O tulburare de mai puțin de 3 săptămâni este considerată tranzitorie.

În insomnia psihofiziologică persistentă, există, de obicei, un istoric de somn normal înainte de evenimentul stresant. Stresul excesiv și starea emoțională precară pot  duce la o deteriorare suplimentară a somnului cu un efect dăunător asupra funcționării în timpul zilei. Efortul sporit al persoanei cu somn întrerupt de a adormi poate agrava starea de agitație, ducând la insomnie.

Cauze somn întrerupt noaptea

Sunt multiple cauze care pot provoca un somn întrerupt pe parcursul nopții, pornind de la factori de igiena somnului și ajungând până la diferite afecțiuni, fizice sau de ordin psihiatric. Mai jos sunt detaliați principalii factori care pot determina un somn întrerupt pe parcursul nopții.

Folosirea unor stimulente în timpul zilei

Persoanele care folosesc anumite stimulente, precum alcool, cafea în exces, unele medicamente, experimentează frecvent un somn întrerupt. Unii pacienți folosesc alcoolul ca inductor de somn. Deoarece efectul este de scurtă durată, pacientul se poate trezi în câteva ore și poate avea dificultăți de a readormi. Alcoolicul cronic poate avea un timp total de somn scăzut, din cauza întreruperilor persistente ale somnului.

Unii pacienți sunt extrem de sensibili la cofeină și alte stimulente ca ceaiul, cola și ciocolata. Fumatul poate interfera cu somnul, cel mai probabil prin activarea sistemelor catecolaminergice.

Stresul de zi cu zi și stilul de viață

Stresul este unul dintre cei mai mari factori care contribuie la insomnie și la alte tulburări de somn. Stresul din viața personală sau profesională a unei persoane poate provoca întreruperi ale somnului, iar anxietatea, inclusiv îngrijorarea sau ruminarea cu privire la diverse probleme, pot îngreuna adormirea după trezire.

Părinții cu copii mici pot fi treziți de mai multe ori în timpul nopții, iar persoanele care îngrijesc bolnavi se pot confrunta cu provocări similare.

Alegerile de stil de viață pot crește, de asemenea, riscul de întrerupere a somnului. Programele de somn dispersate, consumul excesiv de alcool sau cofeină și utilizarea dispozitivelor electronice precum telefoanele mobile în pat pot perturba tiparele de somn ale unei persoane. Prea multă lumină în dormitor sau excesul de zgomot, inclusiv de la sforăitul partenerului sau scrașnitul dinților, pot interfera cu somnul.

Medicația utilizată

Medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală pot interfera cu somnul, iar programele complexe pentru sincronizarea și dozarea medicamentelor pot necesita trezirea în timpul nopții pentru a lua anumite tratamente.

Stimulente precum pseudoefedrina găsită în multe decongestionante fără prescripție medicală pot întrerupe somnul. Există și alți vinovați, cum ar fi medicamentele pentru alergii, boli de inimă, hipertensiune arterială, ADHD și boala Parkinson.

Insomnia poate rezulta și din medicamentele cu steroizi sau din agenții blocanți adrenergici cu acțiune centrală. Agoniştii adrenergici şi xantinele folosite ca bronhodilatatoare pot interfera cu somnul.

Durerea

Întreruperile de somn sunt frecvente la persoanele cu diferite tipuri de durere. Pacienții cu migrene frecvente, angină pectorală, esofagită de reflux, ulcer peptic sau artrită sunt treziți de mai multe ori din somn sau nu pot să adoarmă din cauza durerii.

Probleme de natură psihologică

O tulburare de dispoziție, cum ar fi anxietatea generalizată, depresia sau tulburarea bipolară, pot să perturbe semnificativ somnul. Anxietatea și depresia sunt puternic asociate cu insomnia și somnul întrerupt.

Condiții de sănătate subiacente

Anumite condiții de sănătate cresc riscul problemelor de somn, inclusiv tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate, obezitatea, diabetul și afecțiunile cardiace. Până la 88% dintre persoanele cu durere cronică, fie cauzată de o leziune, artrită sau altă afecțiune, raportează, de asemenea, probleme de somn. Durerea împiedică relaxarea corpului astfel încât pacienții experiemntează un somn întrerupt, trezindu-se periodic pentru a găsi o poziție de dormit mai confortabilă.

Alte afecțiuni, cum ar fi alergiile, astmul și apneea în somn, pot afecta respirația în timpul nopții, ducând la treziri frecvente și la un somn de proastă calitate. Boala Parkinson sau o tulburare de mișcare a somnului, pot provoca mișcări care determină trezirea timpul nopții.

Sindromul picioarelor neliniştite care creează o stare de agitație și o nevoie puternică de a mişca picioarele perturbă somnul.

Alte afecțiuni medicale coexistente, inclusiv durerea, urinarea frecventă noaptea, problemele cardiovasculare, precum și problemele hormonale, pulmonare și neurologice pot amenința continuitatea somnului.

Un somn întrerupt poate fi determinat și de alte condiții medicale, precum febră sau prurit, parestezii, precum și de probleme clinice generalizate, ca hipertiroidism, insuficiență renală sau un sindrom organic al creierului.

Menopauza

Până la 85% dintre femeile la menopauză se confruntă cu bufeuri. Când apar bufeuri în timpul nopții, creșterea bruscă a temperaturii corpului și a adrenalinei determină trezirea și pot face dificilă readormirea.

Vârsta înaintată

Pe măsură ce îmbătrânim, ritmurile noastre circadiene se schimbă. Obosim mai devreme seara și ne trezim mai devreme. Îmbătrânirea este corelată frecvent cu modificări ale ritmului somn-veghe și cu somn întrerupt în timpul nopții.

Activitatea fizică înainte de somn
În general, activitatea fizică poate favoriza somnul.  Dar la persoanele care se antrenează înainte de culcare, producția  sporită de cortizol produce o stare de alertă care poate împiedica adormirea sau poate determina întreruperi de somn. dete ora de culcare, corpul tău produce mai mult cortizol, un hormon care te ajută să fii mai alert.

Somnul în timpul zilei

Uneori, simțim nevoia să ațipim puțin în timpul zilei, iar acest lucru ne poate ajuta să ne simțim revigorați, să ne stimulăm atenția și abilitățile motorii, mai ales dacă suntem foarte obosiți. Dar somnul după-amiaza târziu sau seara poate îngreuna adormirea în timpul nopții. Astfel, se poate genera un ciclu nesănătos care perturbă rutina normală de somn și conduce la noi ațipiri în timpul zilei.

somn întrerupt

Tulburări de somn legate de respirație

Academia Americană de Medicină a Somnului identifică mai multe tipuri și subtipuri de tulburări de respirație legate de somn. Simptomele, severitatea, cauzele și tratamentul tulburărilor respiratorii în somn variază în funcție de tip. În cazuri complexe, o persoană poate fi diagnosticată cu mai multe tipuri.

Tulburările de respirație legate de somn sunt condiții de respirație anormală și dificilă în timpul somnului, inclusiv sforăitul cronic și apneea în somn. Unele tulburări de respirație legate de somn au un impact limitat asupra sănătății, dar altele pot avea consecințe grave din cauza efectelor lor potențiale asupra somnului și a echilibrului de oxigen și dioxid de carbon din sânge.

Apneea în somn poate fi pur secundară obstrucției căilor aeriene superioare sau poate fi centrală, în care încetarea fluxului de aer este concomitent cu întreruperea mișcărilor toracice și diafragmatice. Cel din urmă tip reflectă probabil o tulburare în reglarea respirației SNC. Majoritatea cazurilor sunt mixte – inițial centrale, ulterior obstructive.

Deoarece pacienții cu apnee în somn care se plâng de insomnie au mai multe șanse de a avea forma centrală, istoricul de la un partener de pat poate să nu dezvăluie neapărat sforăitul puternic sau respirațiile gafate. Cu toate acestea, un partener de pat observator poate observa perioade de apnee.

Tulburările respiratorii care determină somn întrerupt

Respirația și somnul sunt intim conectate, astfel încât orice problemă respiratorie poate afecta calitatea somnului. Un somn întrerupt poate fi cauzat de cele mai variate tulburări ale respirației, de la alergii până la o criză de astm sau un episod hipoxemic. Mai jos, sunt trecute în revistă principalele afecțiuni sau probleme respiratorii corelate cu un somn întrerupt.

Apneea obstructivă în somn

Așa cum am arătat mai sus, sindromul de apnee obstructivă în somn este principala tulburare de respirație ce poate afecta somnul, determinând numeroase treziri ale pacienților pe parcursul nopții. Modul în care apneea obstructivă interferează cu somnul determină integrarea ei în rândul dissomniilor. Apneea obstructivă în somn poate afecta până la 30% dintre adulți și este mai frecventă la bărbați decât la femei

În apneea obstructivă în somn, căile respiratorii se închid în mod repetat în timpul somnului, provocând întreruperi ale respirației ce fragmentează somnul și afectează nivelul de oxigen al organismului.

Pe parcursul nopții, o persoană cu AOS poate experimenta în jur de 30 de episoade de oprire a respirației, ce pot determina scurte treziri, cel mai adesea neconștientizate.

Sforăitul, gâfâitul sau sufocarea în timpul somnului și somnolența excesivă în timpul zilei sunt simptomele principale ale apneei de somn. Când este lăsată netratată, afecțiunea poate provoca probleme de sănătate semnificative, inclusiv probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială și accidentul vascular cerebral. O serie de opțiuni de tratament sunt eficiente în abordarea apneei obstructive în somn și reducerea simptomelor acesteia.

Există o asociere pozitivă între AOS, sforăit, antecedente de astm bronșic și simptomele comune ale astmului, cum ar fi respirația șuierătoare. În plus, există o corelație pozitivă între boala de reflux gastroesofagian și AOS, iar prezența ambelor tulburări poate exercita un efect sinergic negativ asupra astmului nocturn.

Astmul bronșic

Marea majoritate a astmaticilor suferă de simptome nocturne cel puțin o dată în viață și mulți suferă de ele în mod obișnuit. În cadrul unui studiu, au fost chestionați 7729 de pacienți cu astm bronșic și a constatat că 74% dintre respondenți au tuse nocturnă și respirație șuierătoare cel puțin o dată pe săptămână, 64% s-au plâns de treziri nocturne cu simptome de astm de cel puțin trei ori pe săptămână și 40% se trezesc noaptea.Un alt studiu a demonstrat că astmaticii au un risc de două ori mai mare de dificultăți la inițierea somnului și o probabilitate cu 50% mai crescută de a manifesta simptome de somnolență excesivă în timpul zilei.

Studiile arată că pare să existe o relație semnificativă între apneea obstructivă în somn și astmul nocturn.

Apneea centrală de somn

În apneea centrală a somnului, întreruperi ale respirației în timpul somnului apar din cauza întreruperii semnalului respirator între creier și musculatura respiratorie: fie creierul nu trimite corect semnale către mușchii respiratori, fie mușchii respiratori nu se activează ca răspuns la semnalele creierului.

În acest fel, apneea centrală în somn este diferită de apneea obstructivă în somn, dar oamenii pot avea simptome ale ambelor afecțiuni

 Apneea centrală în somn este mult mai puțin frecventă decât AOSA afectând puțin sub 1% dintre persoanele cu vârsta peste 40 de ani. Este mai frecventă la bărbați și la persoanele care au peste 65 de ani.

Tulburările de hipoventilație legate de somn

Acestea implică niveluri crescute de dioxid de carbon în sânge în timpul somnului, din cauza unei circulații deficitare a aerului în și din plămâni. Această respirație insuficientă este, de obicei, legată de alte probleme de sănătate. Adesea, persoanele cu tulburări de hipoventilație legate de somn au afecțiuni pulmonare, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau hipertensiune pulmonară. Tulburările care afectează sistemul nervos și unele tipuri de medicamente pot afecta, de asemenea, respirația și declanșează hipoventilația.

Un tip specific de tulburare de hipoventilație legată de somn se numește sindromul de hipoventilație al obezității. Această afecțiune poate apărea la pacienții obezi și, în mod normal, apare împreună cu apneea obstructivă în somn. Este frecvent asociată cu un somn întrerupt și poate duce la efecte dăunătoare asupra sistemului cardiovascular.

Mulți pacienți cu tulburări de hipoventilație legate de somn se luptă să respire corect și în stare de veghe, dar problema se intensifică în mod normal în timpul somnului. Ca și în cazul apneei centrale de somn, tratamentul pentru tulburările de hipoventilație legate de somn este adesea direcționat către gestionarea unei boli de bază ce contribuie la problemele de respirație.

Tulburarea de hipoxemie legată de somn
Hipoxemia reprezintă un nivel scăzut de oxigen în sânge. În tulburarea de hipoxemie legată de somn, concentrațiile de oxigen scad, dar nivelurile de dioxid de carbon nu cresc suficient pentru a depăși pragul pentru diagnosticarea ca tulburare de hipoventilație legată de somn. Tulburarea de hipoxemie legată de somn apare, mai ales, ca urmare a unei alte probleme de sănătate ce afectează respirația, inclusiv o serie de tipuri de afecțiuni pulmonare. Abordarea hipoxemiei implică frecvent rezolvarea acelei probleme de bază.

Sforăitul

Sforăitul este o altă problemă de respirație ce poate determina un somn întrerupt. Este conectat cu obstrucția căilor respiratorii și apare frecvent la pacienții cu AOS.

Sforăitul apare atunci când aerul se mișcă în jurul țesutului dischetă din partea din spate a gâtului și face ca acel țesut să vibreze. Estimările susțin că până la 27% dintre copii, 40% dintre femeile adulte și 57% dintre bărbații adulți sunt afectați de sforăit.

Sforăitul ușor, ocazional, apare la majoritatea oamenilor și nu este dăunător. Sforăitul ce apare mai mult de trei nopți pe săptămână este însă clasificat ca o tulburare de respirație legată de somn. Poate fi denumit sforăit primar, cronic sau obișnuit și este diferențiat de sforăitul frecvent asociat cu apneea obstructivă în somn.

Factorii de risc pentru sforăitul cronic includ cauze care fie îngustează căile respiratorii, fie determină relaxarea țesuturilor. Exemplele includ obezitatea, consumul de alcool și sedative, congestia nazală cronică și somnul pe spate. Unii oameni sunt mai înclinați să sforăie din cauza anatomiei gurii, nasului și gâtului.

Ce efecte periculoase poate avea un somn întrerupt

Deși numărul de ore de somn nocturn este esențial pentru sănătate, studiile arată că cel puțin la fel de important sau chiar mai important este să beneficiem de un somn neîntrerupt. Cu alte cuvinte, calitatea depășește cantitatea. Acest lucru este determinat de faptul că ciclurile de somn sunt progresive. Creierul parcurge etapele somnului de mai multe ori în timpul nopții, de la somn ușor la somn profund, la somn cu mișcare rapidă a ochilor (REM) și înapoi. Cu fiecare ciclu, creierul nostru petrece din ce în ce mai mult timp în REM și mai puțin timp în alte faze ale somnului. În timpul somnului REM, creierul nostru procesează emoțiile, consolidează amintirile și visele. Dacă procesul ciclurile de somn sunt întrerupte, de exemplu când suntem treziți în timpul nopții, procesul începe din nou. Ca urmare, atunci când ne confruntăm cu somn întrerupt, fazele de somn REM sunt perturbate și insuficiente,  ceea ce afectează performanța cognitivă și bunăstarea emoțională. Un somn întrerupt în mod regulat este asociat, de asemenea, cu timpi de somn mai scurti, ceea ce face ca starea de odihnă să fie profund perturbată.

Fragmentarea somnului este adesea o problemă pentru adulții în vârstă, deoarece experimentează o schimbare naturală a tiparelor de somn, ceea ce duce la mai puțin timp în somn profund. Fiind mai frecvent în stadii de somn superficial, aceștia sunt mai ușor treziți, ceea ce duce la un număr mare de întreruperi ale somnului.

Pentru multe persoane, simptomul central al somnului întrerupt este ușor de observat: trezirea din somn o dată sau de mai multe ori în timpul nopții. Momentul și durata acestor episoade de veghe pot varia. O persoană poate avea doar câteva pauze de somn sau mai multe. Episoadele de trezire pot dura câteva minute sau poate fi o perioadă prelungită înainte de a reveni la somn. O persoană poate experimenta un somn agitat, să se răsucească și să se întoarcă sau să se simtă doar pe jumătate adormită, fără să poate experimenta o odihnă mai profundă.

Un somn întrerupt în mod regulat poate determina o serie de probleme în timpul zilei:

  • Somnolență excesivă
  • Funcționare deteriorată a corpului și a minții
  • Concentrare și creativitate afectate
  • Stres crescut
  • Probleme de memorie
  • Senzație de oboseală la trezire
  •  Dispoziție proastă
  • Diverse tipuri de dureri

Când somnul este întrerupt, afectează toate aspectele sănătății: fizice, mentale și emoționale. Mai jos sunt detaliate 11  dintre cele mai periculoase efecte ale unui somn întrerupt

1. Scad funcțiile cognitive și capacitatea de concentrare

După o noapte cu somn întrerupt, acuitatea mentală, concentrarea și durata atenției au toate de suferit. Unele persoane, care experimentează treziri frecvente pe parcursul nopții, se simt de parcă nu ar fi dormit deloc, foarte obosite și somnolente. Apar dificultăți de concentrare în sarcină, iar timpul de reacție este mai lent ca de obicei. Din această cauză, există un risc de producere de accidente, inclusiv rutiere.

Fragmentarea somnului și privarea de somn rezultată pot duce la somnolență excesivă în timpul zilei și pot contribui la o funcție cognitivă precară în timpul zilei, ceea ce duce la probleme sociale și mentale.

2. Memoria este afectată

Somnul REM este cel pe care îl folosește pentru a procesa noile informații și pentru a le memora. Când somnul este întrerupt, acest proces important este perturbat. După o noapte de somn întrerupt, pot apărea probleme în reamintirea informațiilor, inclusiv a lucrurilor memorate în ziua anterioară. Mintea reține mult mai bine informațiile noi atunci când dormim o noapte întreagă, pentru a le procesa ulterior.

3. Crește riscul apariției maladiei Alzheimer

Riscul de Alzheimer poate crește la persoanele cu somn întrerupt frecvent în timpul nopții.

În timpul somnului, creierul elimină toxinele precum beta-amiloid, un tip de proteină care este legată de boala Alzheimer. În studiile efectuate asupra persoanelor care se confruntă în mod regulat cu somn întrerupt, imagistica creierului arată o acumulare a acestor proteine.

În plus, cercetătorii au descoperit o corelație directă între întreruperea somnului și riscul de Alzheimer. În cadrul unui studiu, persoanele cu somnul cel mai fragmentat au prezentat o creștere de 1,5 ori a riscului de a dezvolta boala Alzheimer pe o perioadă de urmărire de 6 ani, comparativ cu cei cu somnul mai puțin fragmentat.

4. Apar tulburări de dispoziție

În timpul somnului REM, creierul procesează nu numai informații noi, ci integrează și sentimentele noastre. Oamenii care se confruntă în mod regulat cu somn întrerupt sunt mai nervoși, mai iritabili și mai susceptibili de a fi depresivi decât cei care dorm suficient noaptea.

De fapt, o noapte cu somn întrerupt afectează mai mult starea de spirit decât o noapte de somn mai scurtă. Cei care se culcă la timp, dar se trezesc pe tot parcursul nopții, au mai multe șanse să fie prost dispuși în ziua următoare comparativ cu persoanele care dorm mai puțin, dar neîntrerupt.

5. Sistemul imunitar este afectat

La persoanele cu somn întrerupt, apar probleme de imunitate și îmbolnăviri mai frecvente.
Un somn odihnitor, netrerupt este esențial pentru ca sistemul imunitar să funcționeze corect. În cazul unui somn întrerupt constant, este mai dificil pentru corpul organism să lupte împotriva infecțiilor și să reducă inflamația.

„Cercetările arată că lipsa de somn este asociată cu o scădere a anticorpilor de combatere a infecțiilor și a citokinelor protectoare.”,  subliniază dr.Aaron Baugh, MD, din cadrul Unității de Îngrijire Pulmonară de la Universitatea din San Francisco.

6. Apar mai frecvent insomnii

Implicațiile somnului întrerupt pot fi semnificative, cu impact nu doar asupra calității somnului, ci și asupra numeroaselor aspecte ale sănătății individuale. Persoanele care au întrerupt somnul tind să nu doarmă suficient. Cercetările au descoperit o corelație puternică între continuitatea somnului și timpul total de somn indicând faptul că persoanele cu somn tulburat prezintă un risc mai mare de a nu dormi suficiente ore. Nu este surprinzător că problemele legate de întreținerea somnului sunt o plângere frecventă în rândul persoanelor cu insomnie. Somnul insuficient poate provoca somnolență în timpul zilei, ce scade performanța la școală sau la locul de muncă și crește riscul de accidente în timpul conducerii sau utilizării utilajelor.

7. Crește riscul de boli neurodegenerative

O serie de studii au arătat că un somn întrerup corelează cu apariția și progresul bolilor neurodegenerative, inclusiv tulburări cognitive legate de vârstă, demență și boala Parkinson. Somnul fragmentat este considerat a fi un simptom precoce al acestor afecțiuni, dar cercetările sugerează că poate fi, de asemenea, un factor care contribuie la dezvoltarea și/sau progresia lor.

8. Amplifică riscul de depresie

Trezirile repetate în timpul somnului au fost legate de tulburări de dispoziție precum depresia. Un studiu a demonstrat o corelație mai puternică între întreruperea somnului și o stare de spirit pozitivă scăzută în comparație cu reducerea totală de ore de somn continuu. Depresia și alte tulburări de dispoziție au fost agravate atunci când au existat mai multe zile consecutive de somn întrerupt, ceea ce sugerează că efectul se poate acumula în timp.

9. Poate contribui la agravarea bolilor cardiovasculare și alte boli cronice

Incapacitatea pe termen lung de a trece prin fiecare etapă de somn, combinată cu activarea mai multor sisteme ale corpului în timpul trezirilor repetate, a fost legată de rate mai mari de boli cardiovasculare, creștere în greutate și probleme metabolice, inclusiv diabetul de tip 2.

10. Contribuie la deteriorarea stării pacienților în cazul bolilor pulmonare cronice

Se pare că există o corelație între calitatea somnului și bolile pulmonare obstructive. S-a demonstrat că persoanele cu BPOC și cele cu astm bronșic au o calitate mai proastă a somnului și mai multe probleme legate de somn în comparație cu persoanele cu alte probleme cronice de sănătate.

De asemenea, s-a sugerat că poate exista o relație patologică între apneea obstructivă în somn și bolile pulmonare obstructive.

Un studiu condus de cercetătorii de la UC San Francisco arată că somnul insuficient sau întrerupt poate avea un impact mai mare decât istoricul de fumat la pacienții cu o boală pulmonară progresivă.

Cercetătorii au descoperit că, pentru pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică, somnul inadecvat poate crește riscul de agravare și exacerbări cu până la 95% în comparație cu pacienții cu un somn normal. În timp, aceste crize, care se manifestă prin agravarea dificultății respiratorii și tuse, pot provoca leziuni pulmonare ireversibile și pot accelera progresia bolii și mortalitatea.

 „Igiena somnului și suportul pentru somn le pot îmbunătăți în mod semnificativ sănătatea. Somnul ar trebui luat în considerare atât în ​​clinică, cât și la nivel mai larg de comunitatea/cartierul din care fac parte bolnavii, unde pot fi abordați factorii structurali ce contribuie la un somn deficitar.”, arată medicul pneumolog Neeta Thakur, MD, de la UCSF School of Medicine, autor principal al studiului.

11. Crește riscul apariției cancerului, inclusiv al cancerului pulmonar

Somnul tulburat poate fi, de asemenea, legat de riscul de cancer, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine complexitatea relației dintre somn și cancer.

”Legătură dintre somnul insuficient și cancer a fost confirmată în mod repetat de către oamenii de știință. Tumorile cresc de 2-3 ori mai repede în cazul unor disfuncții severe de somn, în principal din cauza producției deficitare de melatonina.Melatonina, numită și hormonul somnului, inhibă proliferarea unui număr mare de celule canceroase. Tototdată, această substanță naturală produce și apoptoza (autodistrugerea) celulelor bolnave, obstructionand și fluxul de sânge cu care sunt alimentate tumorile aflate în plină dezvoltare.”, arată dr. Livia Claudia Todireasa, pe site-ul sfatulmedicului.ro

Diverse cercetări au arătat că un somn întrerupt este un factor de risc pentru cancerul de prostată, cancerul de sân, adenoamele colorectale, cancerul de plămâni.

” Rezistența la insulină, predispoziția la îngrășare și riscul crescut de cancer pot fi interconectate în cazul femeilor incidența cazurilor de cancer mamar este cu 60% mai mare în rândul pacientelor obeze. Această legătură se explică prin faptul că țesutul gras excedentar determina o producție mai mare de estrogen, hormon al cărui exces se traduce printr-o susceptibilitate crescută la cancer de sân”,  subliniază dr. Todireasa.

O serie de cercetări au arătat că deprivarea de somn și afectarea ritmurilor circadiene au efecte nocive asupra plămânilor, crescând riscul apariției cancerului de plămâni, corelat și cu afectarea sistemului imunitar. Un somn întreupt poate determina creșterea activității unei proteine, care reprezintă o ”semnătură” a unei gene provocatoare de cancer, care poate conduce la formarea tumorilor.

somn întrerupt

Toate aceste efecte potențiale ale somnului întrerupt asupra creierului și corpului indică faptul că un somn sănătos înseamnă mai mult decât a dormi suficiente ore; necesită, de asemenea, evitarea perturbărilor care inhibă continuitatea somnului.

Tratamente pentru prevenirea întreruperii somnului

Un somn întrerupt în timpul nopții nu este o problemă care trebuie ignorată, pentru că, așa cum am văzut, este corelat cu o serie de efecte negative asupra sănătății generale. Menținerea unei bune igiene a somnului, eliminarea factorilor stresori, modificări legate de stilul de viață, toate acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea unui somn continuu, odihnitor.

Identificarea și tratarea  unor afecțiuni de bază, care pot afecta calitatea somnului, este, de asemenea, o necesitate. Poate fi util să existe un jurnal de somn pentru a ține evidența simptomelor, inclusiv cât de des apare somn întrerupt și cât de des există somnolență excesivă în timpul zilei, pentru că acesta poate ajuta un medic somnolog să evalueze mai bine situația.

Deși nu toate cauzele întreruperii somnului sunt sub controlul nostru, există pași concreți pe care îi putem face pentru a preveni sau corecta întreruperea somnului.

Îmbunătățirea igienei somnului

Un program regulat de somn în fiecare zi, chiar și în weekend poate ajuta la prevenirea unui somn întrerupt. Evitați somnul în timpul zilei, mai ales pentru mai mult de 30 de minute și după după-amiaza târziu. Adoptați o rutină liniştitoare la culcare pentru facilita adormirea în fiecare noapte. Dacă credeți că exercițiile fizice vă țin treaz, schimbați rutina de exerciții și efectuați-le dimineața, pentru a vedea dacă vă ajută.

Un jurnal de gânduri înainte de culcare

Scrierea gândurile într-un jurnal poate fi deosebit de utilă, dacă acestea sunt stresante și poate exista riscul să determine un somn  întrerupt. Această metodă de exteriorizare a grijilor și ruminațiilor ajută pentru eliberarea minții și relaxare. Petreceți 10 minute scriind o listă de lucruri de făcut, acest lucru vă poate ajuta să adormiți mai repede, potrivit unor studii.

Evitarea meselor târzii

Încercați să luați cina mai devreme, iar dacă apare o senzație de foame mai târziu, optați pentru o gustare ușoară, sănătoasă, ușor de digerat. Evitați consumul de alcool după-amiază. Același lucru este valabil și pentru cofeină. Aveți grijă și la sursele surprinzătoare de cofeină, cum ar fi ciocolata, analgezicele și sifonul.

Asigurarea unui mediu confortabil pentru dormit

Uneori, un somn întrerupt poate fi provocat de anumiți factori de mediu. Reducerea luminii și zgomotului, reglarea unei temperaturi optime de 20-23 grade sau în funcție de preferințe, asigurarea purificării și umidificării aerului (de exemplu, cu ajutorul unui difuzor), eliminarea dezordinii, toate acestea pot contribui la un somn liniștit.

Lumina poate afecta semnificativ somnul. Oprirea tuturor electronicelor, inclusiv a telefonului, aproape de ora de culcare reduce expunerea la lumina albastră.

Abordarea problemelor medicale de bază ce pot determina un somn întrerupt

Consultul și recomandările medicale sunt necesare dacă somnul este întrerupt de tulburări de somn sau probleme de sănătate subiacente. De exemplu, tratamentul pentru apneea obstructivă în somn poate reduce dramatic fragmentarea somnului la persoanele cu această afecțiune, iar colaborarea cu un medic psihiatru poate îmbunătăți somnul la persoanele cu tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea bipolară.

Alergiile și astmul pot determina, de asemenea, întreruperea somnului, astfel încât este necesar sfatul medicului, pentru a preveni astfel de episoade. Medicamentele antihistaminice pot stopa alergia și pot induce mai ușor somnul, dar este posibil să provoace o stare de somnolență pe parcursul zilei.

La femeile aflate la menopauză, corpul încetează progresiv să producă progesteron și estrogen. Acest lucru provoacă adesea bufeuri, în care un val de adrenalină ridică temperatura corpului și determină transpirație excesivă. Acest lucru te poate trezi, uneori de multe ori în fiecare noapte. Un medic poate prescrie hormoni sau alte medicamente pentru a diminua bufeurile și preveni un somn întrerupt.

În cazul persoanelor cu anumite boli respiratorii, precum apneea obstructivă de somn sau BPOC, folosirea dispozitivelor medicale este esențială pentru îmbunătățirea calității somnului. Astfel tratamentul AOS presupune utilizarea aparatelor CPAP (cu presiune continuă de oxigen), în vreme ce în cazul BPOC sau altor boli ce determină hipoxemie poate fi necesară terapie cu oxigen în timpul nopții.

”Persoanele cu boli pulmonare pierd oxigenul din sânge peste noapte, în special în timpul somnului REM (când are loc visarea). Folosirea terapiei cu oxigen pe timp de noapte permite corpului să aibă mai mult oxigen în fluxul sanguin și te  poate ajuta să obții un somn mai bun.  Dacă ai nevoie, este important să ți se prescrie oxigen pe timpul nopții. În timp ce unele persoane cu BPOC au nevoie de oxigen, pentru un procent mic poate fi periculos, așa că asigură-te că ai o discuție amănunțită cu medicul tău despre terapia cu oxigen.”, arată dr. Oana Cuzino pe site-ul doc.com

Tratamentul durerilor 

O serie de dureri, precum migrenele, durerile de spate sau cele artritice pot contribui la întreruperea somnului. Este necesar ca medicul să recomande cele mai adecvate medicamente și tratamente pentru reducerea acestor dureri și creșterea calității somnului. Antiinflamatoare, analgezice, diferite tipuri de unguente, fizioterapie sau kinetoterapie, toate acestea pot face parte din tratamentele necesare pentru diminuarea durerilor.

Tratamentul pentru tulburările de somn poate include terapie cognitiv-comportamentală, antidepresive, anxiolitice, sedative. Somniferele sau medicamentele hipnotice sunt recomandate de medic doar în cazul insomniilor severe și doar pe termen scurt, dacă alte tipuri de terapie nu au dat rezultate.

Tratament naturist pentru somn întrerupt

Există o multitudine de recomandări naturiste în cazul unui somn întrerupt, de la ceaiuri calmante la suplimente naturale pe bază de plante, cu efecte sedative. Printre ceaiurile utile, care pot fi băute înainte de culcare pentru a induce o stare de relaxare și somnolență se numără:

  • Ceaiul de tei
  • Ceaiul de sunătoare
  • Ceaiul de valeriană
  • Ceaiul de semnințe de mac
  • Ceaiul de lavandă
  • Ceaiul de mușețel
  • Ceaiul de floarea pasiunii

Aceste ceaiuri se pot consuma ca atare sau sub formă de amestecuri, cum este ceaiul Somnofort de la Dacia Plant sau Noapte bună, de la Fares, cu efecte sedative, relaxante, calmante și conțin roiniță, passiflora, lavandă, sunătoare, măghiran, sulfină, sunătoare, tei, valeriană, mac californian, hamei.

Amestecul de melatonină (un hormon implicat în ciclul circadian) și valeriană poate fi util pentru promovarea unui somn odihnitor, cu mai puține întreruperi.

Aromaterapia poate fi, de asemenea, recomandată, cu uleiuri esențiale de lavandă, cu efecte anxiolitice, antidepresive și sedative. Uleiul de lemn de santal pare să fie un bun anxiolitic și calmant, în vreme ce uleiul de iasomie îmbunătățește calitatea somnului și previne un somn întrerupt, conform unor studii. Uleiul de bergamotă și unele uleiuri de citrice sunt, de asemenea, anxiolitice și liniștitoare, ajutând pentru un somn sănătos.

Surse: