să te laşi de fumat brusc

 17 statistici care te vor convinge sa te lași de fumat brusc

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Dacă intenționezi de mai multă vreme să renunți la fumat, dar încă nu te-ai hotărât, câteva statistici te-ar putea convinge să te lași de fumat brusc. Efectele nocive ale fumatului sunt binecunoscute, dar poate nu ai conștientizat că acest obicei, care aduce o plăcere imediată, de scurtă durată, face adevărate ravagii pe termen lung.

O singură țigară conține peste 60 de clase de carcinogeni, iar patologia oncologică la  persoanele care fumează este mult mai frecventă decât la nefumători. Nu ne referim doar la cancerul de plămâni, care este determinat în peste 90% dintre cazuri de fumat, ci și la alte tipuri de cancer, precum cel de vezică urinară sau de sân.

Pentru că efectele negative majore ale fumatului se văd abia după câțiva ani, ești tentat să continui o perioadă lungă această practică, spunându-ți că poți renunța oricând și că un număr limitat de țigări pe zi sunt inofensive. Cu toate acestea, fumatul contribuie zilnic la erodarea sănătății tale, chiar dacă într-un mod silențios la început și poate fi nociv și pentru cei vulnerabili din jurul tău. Pe de altă parte, dacă decizi să te lași de fumat brusc, efectele pozitive se văd exact din momentul în care renunți, iar acest lucru ar trebui să fie decisiv dacă ții la sănătatea ta și îți dorești să revii în formă.  Descoperă în articolul de față cele mai importante statistici legate de fumat și efectele sale

De ce să te lași de fumat brusc

Renunțarea la fumat nu este o decizie ușoară, dat fiind că organismul devine, în timp, dependent, deopotrivă de nicotină, cât și de rutinele și obiceiurile asociate fumatului. Cu toții știm că fumatul are efecte negative și un potențial mortal pe termen lung, dar igorăm aceste date de dragul senzațiilor pe care le furnizează folosirea țigărilor. Cu toate acestea, studiind mai atent statisticile legate de fumat și cunoscând în amănunt efectele pe termen scurt și pe termen lung ale țigărilor, s-ar putea să te decizi să te lași de fumat brusc.

Fumul de țigară conține mii de substanțe chimice, dintre care între peste 60 au un potențial cancerigen. Fumul inhalat circulă în corpul uman și ajunge la aproape fiecare organ, afectând atât sănătatea, cât și bunăstarea fumătorilor. Fumul afectează și sănătatea nefumătorilor expuși la fumatul pasiv.

Fumatul provoacă boli grave și dăunează aproape fiecărui organ al corpului. Pentru fiecare persoană care moare din cauza fumatului, alte 30 de persoane trăiesc cu o boală gravă legată de fumat. Fumatul cauzează cancer, boli de inimă, accident vascular cerebral, boli pulmonare, diabet și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), care include emfizem și bronșită cronică. Fumatul crește, de asemenea, riscul de tuberculoză, anumite boli oculare și probleme ale sistemului imunitar, inclusiv artrita reumatoidă.

Fumatul pasiv provoacă accident vascular cerebral, cancer pulmonar și boli coronariene la adulți. Copiii care sunt expuși la fumatul pasiv prezintă un risc crescut de sindrom de moarte subită a sugarului, infecții respiratorii acute, boli ale urechii medii, astm bronșic sever, alte boli respiratorii, precum și creșterea încetinită a plămânilor.

Nicotina,  prezentă în mod natural în tutun și adăugată la unele țigări electronice, este cauza principală a dependenței fizice de produsele din tutun. Dependența se poate dezvolta foarte rapid, chiar și atunci când nu fumezi zilnic.  Fumatul de la 1 până la 5 țigări pe săptămână poate fi suficient pentru ca o persoană să devină dependentă. Dependența de nicotină este comparabilă cu dependența de heroină sau cocaină.

Nicotina la care este expusă o femeie însărcinată afectează negativ creierul unui făt în curs de dezvoltare. Dezvoltarea creierului unui adolescent este, de asemenea, afectată negativ dacă este expus la nicotină. Consecințele negative ale consumului de nicotină nu sunt neapărat evidente la naștere sau în adolescență, ci, mai degrabă, pe termen lung.

Efectele fumatului pe termen scurt

Mulți adolescenți și adulți au ideea eronată că efectele fumatului asupra corpului se văd abia la vârste mai înaintate, după o perioadă lungă de fumat.

Este adevărat că bolile foarte grave, potențial mortale, precum cancerul bronhopulmonar, alte tipuri de cancer, bolile de inimă și accidentul vascular cerebral, nu apar decât după câțiva ani  de la prima țigară. Cu toate acestea, există multe efecte negative ale fumatului care pot fi observate mult mai devreme.

Fumatul are efecte imediate asupra sănătății creierului și principalelor aparate și sisteme (respirator, cardiovascular, gastrointestinal, imunitar și metabolic). Efectele pe termen scurt ale fumatului sunt atât de numeroase și complexe, încât te-ar putea convinge să te lași de fumat brusc, înainte de a apărea daune ireversibile și boli grave. Iată principalele efecte pe termen scurt ale fumatului:

1. Dependența rapidă de la fumatul timpuriu

Cele mai recente cercetări arată că simptomele grave de dependență – cum ar fi nevoia puternică de a fuma, senzația de anxietate sau iritabilitate-  pot să apară în câteva săptămâni sau chiar în câteva zile de la începerea ocazională a fumatului.

2. Efecte imediate și rapide asupra creierului

Fumatul alterează chimia creierului;s-a demonstrat că celulele creierului fumătorilor  au mai puțini receptori de dopamină, o substanță eliberată în mod naturalc când ne angajăm în anumite comportamente precum mâncatul, băutul și actul sexual. Eliberarea de dopamină este responsabilă de sentimentul de recompensă pe care ni-l dau anumite activități, inclusiv fumatul. Studiile au arătat că expunerea la nicotină crește inițial transmiterea dopaminei, dar ulterior scade numărul receptorilor pentru dopamină din creier, implicit senzația de recompensă aferentă. Creșterea inițială a activității dopaminei, determinată de nicotină are ca rezultat senzații plăcute pentru fumător, dar scăderea ulterioară a dopaminei determină nevoia acestuia de a fuma mai multe țigări. Modificările chimice produse de fumat în creier pot fi permanente.

3. Efecte imediate și rapide asupra sistemului respirator

Fumatul afectează major toate componentele aparatului respirator, putând determina:

• Spasm bronșic

Căile respiratorii sunt iritate și îngustate, iar aerul trece mai greu prin ele, ceea ce poate duce la  respirație șuierătoare similară cu cea experimentată în timpul unui atac de astm. La persoanele cu astm, fumatul (activ sau pasiv) poate agrava major simptomele.

• Creșterea producției de flegmă

Plămânii produc mucus pentru a capta substanțele nocive și agenții patogeni. Fumul de tutun paralizează cilii nazali care ajută la curățarea mucusului, permițând acestuia să se adune în plămâni și în căile respiratorii.Fumul promovează, de asemenea, creșterea celulelor caliciforme, rezultând o creștere suplimentară a mucusului.

• Tusea persistenta

Tusea este răspunsul natural al organismului la iritanții din plămâni și căile respiratorii. Pentru că fumătorii au o cantitate mai mare de mucus, este dificil să curețe căile respiratorii, așa că poate să apară o tuse persistentă. Chiar dacă este sâcâitoare, această tuse este singura apărare a fumătorului împotriva componentelor nocive ale fumului de tutun.

să te laşi de fumat brusc

• Scăderea performantelor fizice

În timpul efortului sau în activitățile fizice intense este necesar mai mult oxigen care să fie livrat mușchilor, pentru a le întreține activitatea.

Combinația dintre bronhospasm și creșterea producției de flegmă are ca rezultat obstrucția căilor respiratorii și scăderea funcției pulmonare, ceea ce duce la performanțe fizice slabe. În plus, s-a demonstrat că fumatul împiedică dezvoltarea plămânilor la adolescenți, limitând capacitatea respiratorie.

 4. Efecte imediate și rapide asupra sistemului cardiovascular

• Hipercolesterolemie

Nicotina crește cantitatea de grăsimi rele (LDL, trigliceride, colesterol) care se acumulează în vasele de sânge formând plăci, numite ateroame și îngustându-le. Afecțiunea se numește ateroscleroză și determină reducerea fluxului de sânge prin artere.

De asemenea, fumatul este asociat cu o scădere a cantității de lipide bune (HDL). Aceste efecte silențioase încep de la prima țigară și cresc foarte mult riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. Fumatul chiar și al unui număr mic de țigări pe zi este asociat cu un risc semnificativ de infarct.

• Tromboză

Tromboza este un proces care are ca rezultat formarea unui cheag în interiorul unui vas de sânge.

În mod normal, cheagurile se formează în interiorul vaselor de sânge pentru a opri sângerarea, atunci când vasele au fost rănite. Cu toate acestea, componentele fumului de tutun au ca rezultat o creștere periculoasă a ratei de formare a cheagurilor. Fumătorii au niveluri crescute de trombină, o enzimă care provoacă coagularea sângelui. Acest proces poate duce la blocarea vaselor de sânge și oprirea fluxului sanguin către organele vitale. Tromboza apare în special în jurul ateroamelor. Din cauza acestei tendințe anormale de coagulare a sângelui, fumătorii au un risc mai mare de atac de cord decât nefumătorii.  

• Îngustarea vaselor de sânge

Pe lângă apariția plăcilor de aterom, vasele de sânge se pot îngusta suplimentar la fumători (vasoconstricție), prin scăderea nivelului de oxid nitric (NO2), care dilată vasele de sânge și creșterea nivelului de endotelină-1 (ET-1), care provoacă constricția. Persoanele care fumează au astfel un risc crescut de accident vascular cerebral sau atac de cord.

• Creșterea ritmului cardiac.

Consumul de nicotină crește ritmul cardiac în repaus; cu cât este mai mare consumul de nicotină (prin inhalare profundă sau numărul crescut de țigări) cu atât ritmul cardiac este mai mare. Inima lucrează mai mult, obosește mai repede, ceea ce poate duce

la un atac de cord sau un accident vascular cerebral precoce.

• Creșterea tensiunii arteriale

Consumul de nicotină crește presiunea cu care sângele lovește pereții vaselor. S-a constatat că bărbații fumători mai în vârstă au tensiune arterială sistolica mai mare decât nefumătorii. La fel ca și ritmul cardiac crescut, tensiunea mai mare contribuie la uzarea inimii. În plus, presiunea mai mare a sângelui poate provoca leziuni ale organelor

unde este filtrat sângele, cum ar fi în rinichi.

5. Efecte imediate și rapide asupra sistemului gastrointestinal

• Boala de reflux gastroesofagian.

În mod normal, organismul previne simptomele refluxului esofagian secretând o substanță bazică pentru a contracara acizii digestivi și prin păstrând calea  dintre esofag și stomac bine închisă.  În cazul fumătorilor, capacitatea neutralizan tă a bazei scade, permițând acizilor digestivi să acționeze mai mult asupra esofagului, iritându-l. Fumătorii prezintă, în plus, un slăbirea musculaturii din  jurul orificiului dintre esofag și stomac, crescând riscul pătrunderii de acid în esofag, asociat cu leziuni la nivelul esofagului. Refluxul gastroesofagian provoacă arsuri și duce la un risc crescut de inflamație pe termen lung și disfuncții la nivelul esofagului și stomacului.

Tutunul poate determina apariția ulcerațiilor la nivelul esofagului inferior, respectiv boala Barrett care poate evolua în cancer esofagian.

• Ulcerele peptice

Aceste ulcere se formează atunci când există un exces de acid clorhidric în stomac sau când stratul interior protector al mucoasei gastrice este lezat. Mucusul este produs în stomac pentru a oferi o barieră de protecție, dar fumul de țigară inhibă producția de mucus în stomac, ceea ce crește vulnerabilitatea la apariția unor răni greu vindecabile. Fumatul scade și fluxul de sânge către stratul interior al mucoasei esofagului, stomacului și intestinului subțire. În aceste moduri, fumatul împiedică vindecarea rănilor gastrointestinale. Ulcerele peptice sunt foarte dureroase, iar complicațiile necesită adesea spitalizare și pot fi fatale secundar pierderii excesive de sânge.

• Boli parodontale

Fumatul modifică rapid aportul de sânge, răspunsul imunitar și mecanismele de vindecare la nivelul cavitășii bucale, având ca rezultat inițierea și progresia rapidă a infecțiilor. Plăcile bacteriene favorizate de fumat provoacă, de asemenea, inflamația gingiilor și carierea dinților. În plus, fumatul crește riscul de pierdere a dinților. Nu în ultimul rând fumatul este asociat cu halitoza sau respirația urât mirositoare.

La persoanele care fumează, respirația, părul și hainele au un miros neplăcut, iar dantura este adesea galbenă și deteriorată.

Efecte imediate și rapide asupra sistemului imunitar

Fumul de tutun slăbește sistemul imunitar în mai multe moduri, favorizând apariția la fumători sau la cei expuși fumului a unor boli precum

• Otita medie

• Sinuzita

• Rinite

• Pneumonie

Alte efecte pe termen scurt ale fumatului includ:

  • Oboseala si scaderea energiei
  • Reducerea gustului și mirosului
  • Probleme de fertilitate
  • La femei: probleme menstruale
  • La bărbați: probleme erectile

Fumatul pasiv poate afecta sănătatea și bunăstarea persoanelor expuse, fie că fumează sau nu. Aceste persoane au un risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate, în special probleme respiratorii și cardiace.

Fumatul și expunerea la fumatul pasiv sunt cauze majore ale problemelor de sănătate la femeile însărcinate, care prezintă un risc crescut:

  • Sarcină extrauterina
  • Placenta previa
  • Naștere prematură
  • Nașterea unui copil cu greutate mică
  • Defecte sau moartea fătului

Bebelușii și copiii mici sunt deosebit de sensibili la fumatul pasiv, deoarece plămânii lor nu sunt încă complet dezvoltați. Copiii respiră mai repede decât adulții, așa că sunt mai expuși la substanțele chimice conținute de fumul inhalat pasiv.

Bebelușii și copiii expuși la fumatul pasiv sunt mai expuși riscului de a suferi de:

  • Tuse
  • Astm
  • Probleme pulmonare
  • Diverse infecții: pneumonie, bronşită, otită, etc.

Riscul de sindrom de moarte subită a sugarului crește dacă bebelușii sunt expuși la fumatul pasiv în timpul sarcinii.

Dacă încă nu te-ai convins că este vremea să te lași de fumat  brusc, descoperă în continuară efectele fumatului pe termen lung și statisticile alarmante legate de acest subiect.

Efectele fumatului activ pe termen lung

Toate efectele imediate ale fumatului continuă și pe termen lung, ducând la deteriorarea organismului și la apariția unor boli grave. Fumatul afectează toate structurile corpului, de la celule până la organe și sisteme.

Efectele asupra celulelor

În mod normal, celulele corpului se regenerează și se înlocuiesc într-un ritm constant. Dar, atunci când celulele încep să crească anormal și să se multiplice anormal, pot duce la apariția tumorilor.

Potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor (CDC), fumatul poate provoca cancer în aproape orice parte a corpului, din cauza toxinelor conținute, care includ:

  • Arsenic
  • Formaldehidă
  • Gudron

Aceste substanțe chimice otrăvitoare pot deteriora ADN-ul, ducând la apariția unor mutații asociate cu diferite tipuri de cancer și pot slăbi capacitatea organismului de apărare împotriva bolilor. Cu alte cuvinte,  fumatul îngreunează lupta organismului împotriva cancerului, chiar dacă țigările nu sunt cauza inițială pentru unele tumori.

Efectele asupra inimii

Substanțele chimice găsite în fumul de țigară vor afecta sever inima  și vasele de sânge pe termen lung, ducând la:

  • Insuficiență cardiacă caracterizat prin incapacitatea inimii de a pompa suficient sânge către alte organe
  • Atac de cord
  • Aritmii severe

Efectele asupra creierului

În afară de inimă, efectele fumatului asupra vaselor de sânge are un impact mare asupra creierului, limitând alimentarea cu sâge și putând provoca accidente vasculare cerebrale.

Lipsa oxigenului rezultată din aportul insuficient de sânge poate duce la leziuni ale creierului, cu efecte de durată precum:

  • Handicap fizic
  • Pierderea memoriei
  • Paralizie
  • Probleme de vorbire și limbaj
  • Slabiciune musculara

Pe lângă riscul foarte mare de a ducce la un  AVC, fumatul pe termen lung afectează capacitatea cognitivă. Într-un studiu recent, participanții fumători au obținut scoruri mai mici la testele care măsoară funcția cognitivă (capacitatea de învățare, gândirea, atenția, memoria), astfel că decizia să te lași de fumat brusc poate fi una dintre cele mai importante pentru a menține creierul sănătos și performant pe termen lung.

Efectele asupra plămânilor

Atunci când respiri, plămânii furnizează organismului oxigen și ajută la eliminarea dioxidului de carbon rezidual. Fumul de țigară umple plămânii cu iritanti care îți pot afecta capacitatea de a respira eficient, ducând la apariția mai multor afecțiuni:

  • Boala pulmonară obstructivă cronică
  • Astmul,
  • Emfizemul
  • Bronșita cronică
  • Cancerul pulmonar

Rezultatul este o scădere a fluxului de aer în corp, asociată cu:

  • Tuse cronică (cunoscută și sub denumirea de tusea fumătorului)
  • Presiune în piept
  • Respiraţie şuierătoare
  • Dificultăți de respirație sau dispnee

Efectele asupra sistemului imunitar

Fumatul slăbește răspunsul imunitar al organismului la boli, ceea ce crește riscul de apariție a infecțiilor, care devin mai frecvente și mai greu de gestionat.  Fumatul poate provoca și tulburări autoimune, iar unul dintre cele mai grave efecte este că scade capacitatea organismului de a lupta împotriva tumorilor.

Efectele fumatului asupra danturii

Așa cum am văzut deja, chiar și fumatul pe termen scurt afectează dantura, dar în timp efectele pot fi mai severe, ducând la parodontită  și pierderea dinților.

Efectele fumatului asupra ochilor

Fumatul poate afecta vederea și poate duce chiar la orbire.  Conform CDC, fumătorii sunt mai susceptibili de a dezvolta cataractă și degenerescență maculară.

Efectele asupra sănătății osoase

Dacă fumezi, ai un risc crescut de a dezvolta osteoporoză, o afecțiune care scade densitatea și rezistența oaselor, făcându-le să devină mai fragile în timp, ceea ce crește riscul de fracturi și îngreunează vindecarea corectă după un accident.  

Fumatul și cancerul

Fumatul  crește riscul diferitelor tipuri de cancer (pe lângă cancerul de plămâni), printre cele mai frecvente fiind:

  • Cancerul vezicii urinare
  • Cancer de rinichi
  • Cancer oral, faringo-laringian, esofagian sau gastric
  • Cancer pancreatic
  • Cancer de sân
  • Cancer cervical, endometrial sau ovarian
  • Leucemie mieloidă acută

Efectele fumatului asupra capacității reproductive

Bărbații care fumează se pot confrunta cu:

  • disfuncție erectilă, impotență
  • reducerea calității spermei
  • reducerea numărului de spermatozoizi

În cazul  femeilor care fumează efectele includ:

  • sarcina extrauterina
  • fertilitate redusă
  • probleme cu dezvoltarea fătului, prematuritate, greutate mică la naștere
  • avort
  • SIDS (sindromul morții subite a sugarului)

Fumatul provoacă, de asemenea, modificări ale texturii și tonusului pielii și accelerează dezvoltarea ridurilor.

Statistici care te determină să te lași de fumat brusc

Dacă vrei să te lași de fumat brusc, statisticile îți susțin pe deplin decizia. Iată câteva dintre cele mai semnificative.

1. Cel puțin jumătate dintre fumători vor muri din cauza fumatului. Speranța lor de viață este redusă cu cel puțin 10 ani în comparație cu cei care nu au fumat niciodată. Dacă fumezi chiar și un număr mic de țigară zilnic (1 – 4 țigări pe zi) este suficient pentru a crește riscul de deces prematur.

” O țigară conține peste 4000 de substanțe, dintre care 30 de clase de carcinogeni, unele studii spun  până la 50 de clase. În prezent, anual, mor 8 milioane de persoane prin consumul de tutun. 7 prin consum direct și 1 prin fumat pasiv, consecință indirectă. , arată  dr. Monica Marc, medic primar pneumologie la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumologie Timișoara, președintele secțiunii de tabacologie a Societății Române de Pneumologie, în cadrul semninarului ”Tu știi să respiri sănătos?”, organizat la Iași în 6 octombrie 2023.

să te laşi de fumat brusc

2. Conform datelor OMS prezentate în cadrul programului Stop fumat!, tabagismul este pe cale sa devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1.1 miliarde de fumători în întreaga lume. Per ansamblu, 30% dintre adulţi (48% dintre bărbaţi şi 12% dintre femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate. El ucide 6 persoane în fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun.

3. Fumatul cauzează aproximativ 90% (sau 9 din 10) din toate decesele cauzate de cancer pulmonar. Mai multe femei mor de cancer pulmonar în fiecare an decât din cauza cancerului de sân. Astfel, fumatul:

  • Crește riscul pentru cancerul pulmonar la bărbați de 25 de ori
  • Crește riscul pentru cancerul pulmonar la femei de 25,7 ori

4. Fumatul cauzează aproximativ 80% (sau 8 din 10) din toate decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

5. Fumătorii sunt mai predispuși decât nefumătorii să dezvolte boli de inimă sau  accident vascular cerebral. Estimările arată că fumatul:

  • Crește riscul pentru boala coronariană de 2 până la 4 ori
  • Crește riscul de accident vascular cerebral de 2 până la 4 ori
  • 10% dintre decesele la fumători au loc din cauza AVC
  • După 40 de ani, riscul de atac de cord este de 5 ori mai mare la fumători decât la nefumători.
  • Crește de 2-20 ori riscul de afecțiuni cardiovasculare
  • Creşte  riscul de insuficiență cardiacă cu cel puțin 60%

6. Fumatul provoacă mai multe decese în fiecare an decât următoarele cauze combinate:

  • Virusul imunodeficienței umane (HIV)
  • Consumul ilegal de droguri
  • Consumul de alcool
  • Accidentele rutiere
  • Incidente legate de arme de foc

”Tutunul omoară mai multe persoane decât alcoolul, accidentele de circulație, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau crima la un loc.

În plus, consumul de tutun deschide poarta pentru consumul de droguri…De fapt și nicotina este un drog. Ca nivel de dependență este comparabil cu heroina și cocaina.”, subliniază dr. Marc.

7. În Europa, mor anual 650.000 de persoane din cauza fumatului

Speranța de viață a fumătorilor este cu 10 ani mai redusă decât cea a persoanelor nefumătoare.

În România sunt până la 42.000 de decese pe an din cauza fumatului, circa 115 decese pe zi.

Fumatul este responsabil de 90% din cancerele pulmonare, peste 70%  fiind persoane sub 60 de ani.

8. 5,63 milioane de români de peste 15 ani fumează. O treime dintre fumători (33,5%) sunt adulți tineri, cu vârste între 15-24 de ani. Mai mult de 4 din 10 români cu vârste de peste 15 ani au fumat 20 sau mai mult de țigări pe zi.

Trei sferturi dintre fumători consumă tutun în primele 30 de minute de la trezire.

9. 7 din 10 fumători ar vrea să renunțe. 1  din 7 fumători va folosi produse de renunțare la fumat. Totuși, doar 3 din 100 fumători vor avea capacitatea să renunțe la fumat fără ajutor de specialitate.

Aproape un sfert (23,8%) dintre fumătorii de tutun au avut o tentativă de a se lăsa de fumat în ultimele 12 luni:

  • 15, 1% au înlocuit cu țigări electronice
  • 10,4% produse cu tutun încălzit
  • 6,8% terapie de substuție nicotinică (gumă, plasturi, spray nazal, spray bucal)
  • 5% medicație
  • 3% consiliere

10. La orice vârstă te lași de fumat, nu este inutil. Că nu fumezi niciodată, este cel mai bine, că o faci la 30 de ani, la 40, la 50, la 60, fiecare zi în care ai renunțat la fumat îți prelungește supraviețuirea. Astfel, persoanele care nu au fumat niciodată au o speranță de viață cu 10,5% la bărbați și 8,9% la femei mai mare decât fumătorii, cine se lasă în jur de 35 de ani, are o speranță de viață cu circa 7,7% (la femei)- 8,5% (la bărbați), comparativ cu cei care continuă să fumeze, cine se lasă la 45 de ani are o speranță de viață cu circa 7,2% mai mare decât cei care fumează în continuare, iar cei care se lasă chiar și la 65 de ani adaugă între 2-3,7 ani la speranța de viață.

11. Fumatul determină dependență de nicotină în 90% dintre cazuri, de aceea este foarte greu să te lași de fumat brusc.

”Nu trebuie să zic de a doua zi nu mai fumez… studiile arată că din cei care zic ”De mâine nu mai fumez!”, la un  an de zile doar 2% renunță. Atunci este bine să stabilim o strategie și să ne facem un plan, iar primul pas în acest plan este să stabilim o zi, undeva între 7 și 10 zile, timp în care îți analizezi comportamentul legat de tutun.” , spune dr. Marc.

”Cineva care fumează are foarte multe ritualuri în jurul țigărilor, iar aceste ritualuri trebuie rupte. Dacă eu fumez trei țigări cu cafeaua, atunci încerc să schimb ritualul, să fumez după cafea și doar o țigară. Dacă fumez în timp ce vorbesc la telefon, atunci iau un pix în mână și desenez. Ca mâna mea să fie ocupată cu altceva…Mimezi gestul, pentru că dincolo de dependența biologică este și o dependență psihologică și foarte mult automatism.”, adaugă medicul.

12. Fumătorul mediu încearcă prima țigară la vârsta de 12 ani și poate deveni un fumător obișnuit până la vârsta de 14 ani. În fiecare zi, mai mult de 3.500 de copii încearcă prima țigară și alți aproximativ 1.000 de copii și adolescenți sub 18 ani devin noi fumători zilnic.

 13. Expunerea la fumul pasiv contribuie la aproximativ 41.000 de decese în rândul adulților nefumători și la 400 de decese la sugari în fiecare an.

Există și o serie de stratistici legate de efectele pozitive imediate și pe termen lung ale renunțării la fumat.

14. Cerntrul pentru Controlul Bolilor arată că riscul de a dezvolta cancer al cavităţii bucale, de esofag, de gât sau de   vezică urinară scade la jumătate în decurs de un an de la renunțare. De asemenea, șansele de a dezvolta cancer pulmonar pot scădea la jumătate în decurs de zece ani.

15. Potrivit Asociației Americane a Inimii, persoanele care renunță la fumat au un risc cu 50% mai redus de a dezvolta boli de inimă în decurs de un an.

16. Cei care renunță la fumat pot experimenta o îmbunătățire a sănătății plămânilor în doar două săptămâni, conform Asociației Americane a Inimii.

17. În programul Stop Fumat derulat în România din 2007 au participat până în prezent peste 100.000 de persoane, cu o rată de succes de 60%.

Ce se întampla când te lași de fumat brusc

Renunțarea la fumat are beneficii majore și imediate pentru sănătate la persoanele de toate vârstele. Astfel, dacă te lași de fumat brusc, acest lucru reduce drastic riscul de cancer pulmonar și de alte tipuri de cancer cauzate de fumat, boli coronariene, accident vascular cerebral și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). De exemplu, la 10-15 ani de la renunțare, riscul de cancer pulmonar scade la aproximativ jumătate față de cel al unei persoane care continuă să fumeze.

Deși renunțarea la fumat este benefică la orice vârstă, cu cât o persoană renunță mai devreme în viață, cu atât este mai probabil să evite efectele devastatoare asupra sănătății ale consumului continuu de tutun. Puțini oameni care fumează se lasă cu succes la prima încercare; majoritatea vor necesita multe încercări înainte de a putea renunța definitiv. Acest lucru subliniază nevoia ca fumătorii să înceapă încercările de a se lăsa de fumat cât mai devreme posibil.

Iată câteva date despre beneficiile imediate și pe termen lung ale renunțării la fumat:

  • 20 de minute după renunțarea la fumat: ritmul cardiac și tensiunea arterială scad.
  • La câteva zile după ce te lași de fumat: nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal.
  • 2 săptămâni până la 3 luni după renunțare: circulația se îmbunătățește și funcția pulmonară crește.
  • 1 până la 12 luni după renunțare: tusea și dificultățile de respirație scad. Cilii  care ajută la eliminarea mucusului de pe căile respiratorii și din plămâni încep să-și recapete funcția normală, crescând capacitatea de a gestiona mucusul, de a curăța plămânii și reducând riscul de infecție.
  • 1 până la 2 ani de la renunțare: riscul de atac de cord scade dramatic.
  • 5 până la 10 ani de la renunțare: riscul de cancer la nivelul gurii, gâtului și cutiei vocale (laringele) este redus la jumătate. Riscul de accident vascular cerebral scade.
  • 10 ani de la renunțare: riscul de cancer pulmonar este de aproximativ jumătate din cel al unei persoane care încă fumează (după 10 până la 15 ani). Riscul de cancer de vezică urinară, esofag și rinichi scade.
  • 15 ani de la renunțare: riscul de boală coronariană este aproape de cel al unui nefumător.
  • În timp, renunțarea la fumat reduce riscul de apariție a altor tipuri de cancer, inclusiv cancere de stomac, pancreas, ficat, col uterin și colon și rect, precum și leucemie mieloidă acută.
  • De asemenea, renunțarea la fumat  reduce riscul de diabet, ajută vasele de sânge să funcționeze mai bine și ajută inima și plămânii.
  • Renunțarea la fumat îmbunătățește circulația, crește nivelul de oxigen și scade inflamația – toate acestea dau un impuls sistemului imunitar, astfel încât este mai ușor să lupți împotriva răcelii și a altor boli.
  • Fumatul dăunează vieții sexuale, crescând riscul de disfuncție erectilă la bărbați și contribuind la disfuncția sexuală feminină prin reducerea lubrifierii genitale și a frecvenței orgasmului. Renunțarea la fumat este asociată cu o viață sexuală mai bună și cu refacerea capacității reproductive.

Alte câteva beneficii pe care le poți observa:

  • Simțul mirosului și al gustului revin la normal
  • Respirația, părul și hainele nu mai miros a tutun
  • Dinții și unghiile încetează să se îngălbenească, scade riscul de cădere timpurie a dinților și apariție prematură a ridurilor
  • Activitățile obișnuite (de exemplu, urcatul scărilor sau treburile casnice ușoare) nu mai provoacă dificultăți de respirație.
  • Nu în ultimul rând, renunțarea la fumat înseamnă economisirea banilor pe care îi cheltuiești pe tutun. Pentru o persoană care fumează un pachet de țigări pe zi,  costurile pot ajunge până la 800 de lei pe lună.
să te laşi de fumat brusc

Perioada critica când te lași de fumat

Dacă te lași de fumat brusc, te poți aștepta la o perioadă critică în care apar simptome de sevraj și care durează mai mult sau mai puțin în funcție de numărul de țigări fumate zilnic.

”Nicotina afectează toate zonele corpului, de la inimă și vasele de sânge până la hormoni, metabolism și creier. Când un fumător renunță la țigări, începe să aibă fizic poftă de nicotină și devine irascibil dacă nu poate fuma. Dispariția nicotinei durează de obicei aproximativ o lună, dar lupta mentală împotriva țigărilor e posibil să dureze mai mult timp.”, arată dr. Oana Cuzino pe site-ul doc.ro

În mod normal, această perioadă critică poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni.

”Prima săptămână – în special din a treia și până în a cincea zi – este întotdeauna cea mai grea: atunci nicotina s-a eliminat din corp și vei începe să ai dureri de cap, pofte și să te confrunți cu insomnia.”, specifică dr. Cuzino.

Renunțarea la fumat este însoțită de o serie de simptome precum:

Simptome fizice

  • Creșterea apetitului
  • Episoade de poftă intensă de nicotină
  • Dureri de cap
  • Senzații de amețeală
  • Oboseală
  • Tuse, determinată de tendința corpului de a se curăța de excesul de mucus
  • Constipație

Simptome emotionale și mentale

  • Anxietate
  • Depresie
  • Iritabilitate
  • Dificultăți de concentrare
  • Senzație de confuzie, ceață mentală

Când te lași pentru prima dată de fumat,vei simți o senzație de disconfort pe măsură ce nicotina părăsește organismul.  Știind la ce să te aștepți, este important să planifici moduri în care să poți gestiona simptomele care apar după renunțarea la fumat.Deși sunt inconfortabile, aceste simptome nu vor dura la nesfârșit și, dacă ai o strategie pentru a le face față, vei putea traversa perioada de câteva zile, maxim câteva săptămâni până când încep să se estompeze.

Un lucru de care trebuie să fii conștient atunci când începi călătoria pentru a renunța la fumat este că anumite locuri, anumite momente ale zilei, întâlnirile cu prietenii, evenimentele foarte stresante, toate acestea sunt asociate cu dorința de a fuma, chiar șo după ce simptomele de sevraj s-au încheiat. Dependența psihică depășește ca durată dependența biologică, iar observarea acestor situații provocatoare și elaborarea unui plan pentru a îndepărta dorința de țigări pot ajuta procesul  spre o viață complet liberă de fumat.

Surse: