10 semne că ai o infecție la plămâni

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Revizuit de Dr. Enikö Vera PALL

Specializări: Pneumologie
Șef secție Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța
Competențe: Managementul serviciilor de sănătate, Somnologie, Ultrasonografie generală, Atestat de Formator
Grad Profesional: Medic Primar Pneumolog
Cabinet Consultații: doctor-pall.ro

Infecțiile respiratorii pot afecta căile aeriene superioare (nasul, sinusurile, laringele, faringele), precum și pe cele inferioare (traheea, bronhiile și plămânii). O infecție respiratorie poate fi de natură bacteriană, virală sau fungică, iar cea a căilor respiratorii superioare (sinusite, anumite tipuri de gripă, răceala obișnuită) are, de regulă, simptome mai ușoare decât cea traheală, bronșică și, mai ales, pulmonară.

Dintre infecțiile bacteriene pulmonare, cea mai frecventă este pneumonia, care afectează structura plămânului, până la nivelul alveolelor pulmonare, dar și bronșitele pot fi destul de grave. Gripa afectează atât căile respiratorii superioare, cât și pe cele inferioare, putând conduce la complicații, precum instalarea unei pneumonii bacteriene. Infecțiile căilor respiratorii inferioare, în special ale plămânilor, reprezintă o cauză majoră de mortalitate printre bolile de natură infecțioasă.

Cum se produce o infecție la plămâni

Atunci când virusurile sau bacteriile ajung la nivelul căilor respiratorii inferioare, pot afecta bronhiile, conducând la instalarea bronșitelor. Acestea sunt, de regulă, de natură virală. Infecția se poate extinde și la ramurile mai mici ale bronhiilor, care conduc aerul spre plămâni, producând așa numitele bronșiolite, mai frecvente la copii.

Atunci când infecția cuprinde parenchimul pulmonar, se pot instala pneumoniile; deși multe dintre ele nu sunt foarte grave, în special cele virale, pot deveni destul de severe, mai ales la persoanele care au un sistem imunitar slăbit sau probleme cronice de sănătate, cum ar fi Boala Obstructivă Pulmonară Cronică.

Principalele simptome pentru o infecție la plămâni

Semnele pentru o infecție la plămâni pot varia de la simptome blânde la unele foarte severe, în funcție de o serie de factori, precum vârsta, starea generală de sănătate, cauza infecției (dacă este virală, bacteriană sau fungică). De multe ori, simptomele infecției la plămâni sunt similare celor ale unor răceli sau gripei, dar tind să dureze mai mult.

Cele mai comune 10 semne pentru infecție la plămâni:

  1. Tusea, care este însoțită de regulă de producția de mucus

Infecția la plămâni, cu precăderea inflamația la nivelul acestora, produce mucus în exces, iar tusea are rolul de a elimina acest mucus acumulat la nivelul căilor aeriene. Uneori, mucusul poate conține și cantități de sânge.În caz de bronșite sau pneumonii, culoarea și consistența mucusului pot varia, de la transparent la alb, verde sau galben-verzui. În infecțiile pulmonare, tusea este seacă la început, apoi devine productivă. Tusea survenită în urma unei infecții pulmonare poate persista și câteva săptămâni după ce alte simptome au luat sfârșit.

2. Febra

Infecția la plămâni este însoțită aproape întotdeauna de febră, care poate fi foarte ridicată în cazul în care agentul patogen este o bacterie, ajungând până la 40,5 °C. Atunci când febra depășește 39 °C, este însoțită și de alte simptome, precum: frisoane,  transpirație abundentă, dureri musculare, dureri de cap, deshidratare, slăbiciune. O febră crescută (peste 39  °C) care durează mai mult de 3 zile, în ciuda administrării de antitermice necesită consult medical urgent.

3. Dureri de piept

Durerea de piept produsă de infecția la plămâni este descrisă, de obicei, ca fiind ascuțită, ca un junghi foarte puternic. Durerea tinde să se amplifice la tuse sau respirație profundă. Poate fi resimțită în centrul pieptului, iradiind spre spate.

4. Dureri musculare

În timpul infecțiilor pulmonare se instalează adesea dureri ale mușchilor și spatelui, denumite mialgii. Acestea sunt determinate de inflamarea la nivelul mușchilor și se pot extinde în întregul corp.

5. Secreții nazale

Infecția pulmonară, ca și bronșitele pot fi însoțite de simptome asemănătoare celor de gripă, precum secrețiile nazale și strănutul.

6. Scurtarea respirației

Infecțiile la plămâni determină de regulă dispnee (dificultate de a respira), de aceea respirațiile pot deveni scurte și accelerate. Acest simptom este îngrijorător, pentru că poate semnala scăderea nivelului de oxigen în sânge și instalarea hipoxiei. In mod normal, numarul de respirații pe minut variază între 16 și 18. Daca numarul de respiratii pe minut depaseste 20-30 de respirații, iar la copilul mic până într-un an 50- 60 de respirații, acesta este un simptom ingrijorator, care semnalează o dificultate respiratorie severă. Accelerarea respirației poate fi însoțită și de creșterea frecvenței cardiace.

7. Oboseala

Infecțiile pulmonare sunt însoțite, adesea, de oboseală excesivă, pentru că organismul luptă împotriva bolii și are nevoie de un timp mai îndelungat de refacere. Odihna este esențială pentru vindecare și recuperarea forțelor.

8. Respirația șuierătoare sau Wheezing-ul

În timpul infecției pulmonare, este posibil ca expirația să fie însoțită de un șuierat, rezultat al îngustării căilor respiratorii sau al inflamației pulmonare. Incidența wheezing-ului este mai mare la copii (cel puțin 50% dintre copii prezintă un episod de wheezing înainte de împlinirea vârstei de 6 ani).

9. Învinețirea buzelor sau a pielii

Instalarea hipoxiei în caz de infecție severă pulmonară poate determina colorarea buzelor sau unghiilor în albastru-vinețiu. Cianoza poate afecta, de asemenea, limba și pieptul.

10. Zgomote pulmonare

Unul dintre semnele cele mai clare ale infecției la plămâni sunt zgomotele înregistrate prin auscultație pulmonară.  Acestea pot fi modificări ale sunetelor normale (murmurul vesicular sau suflul tubar fiziologic) ori sunete supraadăugate (ralurile uscate și umede, frecătura pleurală.)

Principalele infecții pulmonare

Așa cum am menționat mai sus, cele mai frecvente infecții la plămâni, care produc simptomele descrise sunt pneumonia, bronșitele și bronhiolitele. Acestea pot fi produse de virusuri, precum cel al gripei sau virusul sincițial respirator (responsabile atât de bronșite, cât și de pneumoniile virale) ori de bacterii precum Mycoplasma Pneumoniae, Chlamidia pneumoiae, Bordetella pertussis (în cazul bronșitelor), respectiv Streptococcus pneumoniae, Haemophilus Influenzae și Mycoplasma pneumoniae (în cazul pneumoniei). Mai rar, infecțiile pulmonare pot fi cauzate de fungi, precum Pneumocystis jiroveciiAspergillus sau Histoplasma capsulatum. Infecțiile fungice  sunt mai frecvente la persoanele cu sistemul imunitar compromis(HIV, cancer) sau care iau o anumită medicație imunosupresoare.

Bronșita

este o boală ce afectează bronhiile, care cuplează traheea cu plămânii, consecință a infecțiilor pulmonare produse în special de virusuri (peste 90%), dar și de bacterii. Bronșita infecțioasă are ca simptome febra ușoară, dificultăți de respirație, durere în piept, respirația șuierătoare. Poate fi acută (durează mai puțin de 6 săptămâni) și cronică, recurentă, ce se poate extinde pe parcursul a minim doi ani.

Pneumonia

Este una dintre cele mai grave infecții pulmonare, responsabilă pentru mai mult de 1 milion de spitalizări în fiecare an și pentru numeroase decese în rândul copiilor sub 5 ani și al vârstnicilor. De multe ori, pneumonia reprezintă o complicație a unei gripe sau altei infecții respiratorii.  Sacii alveolari se inflamează și se umplu cu secreții și puroi, ceea ce împiedică schimburile normale de gaze, astfel încât cantitatea de oxigen care trece în sânge este mai scăzută decât în mod normal. În cazuri grave, o mare parte din parenchimul pulmonar este afectat, astfel încât oxigenarea nu se mai poate desfășura fără ajutorul ventilației artificiale.  Pneumonia este foarte periculoasă pentru copiii sub 2 ani, persoanele vârstnice, persoanele cu alte afecțiuni respiratorii grave (boala pulmonară obstructivă cronică, astm).

Există mai multe tipuri de pneumonie:

  • Cel mai obișnuit este reprezentat de pneumonia comunitară, care are drept cauză frecventă infecția cu Streptococcus Pneumoniae (între 20-60% dintre cazuri), precum și cu alte tipuri de bacterii, enumerate mai sus. Și pneumonia virală este un tip de pneumonie comunitară.
  • Pneumonia de aspirație se poate dezvolta ca o consecinta a patrunderii accidentale a lichidelor, a particulelor materiale sau a secretiilor in caile respiratorii inferioare.
  • O formă gravă de boală este pneumonia nosocomială, contactată în perioada spitalizărilor sau a unor vizite în unitățile medicale. Este cu atât mai periculoasă cu cât atacă persoane cu boli cronice, cu sistemul imunitar compromis, pacienți intubați sau dializați, la care riscul de deces este foarte mare. Acest tip de pneumonie este cauzat de bacterii care au dobândit rezistență la majoritatea antibioticelor obișnuite, astfel încât este mult mai dificil de tratat.
  • În funcție de țesutul afectat, pneumonia poate fi interstițială (afectează țesutul din jurul alveolelor pulmonare) sau alveolară.

Cele mai frecvente simptome ale pneumoniei sunt:

  • tusea seacă sau productivă, însoțită de mucus, care poate conține sânge în unele situații și durerile ascuțite în piept. 
  • febră, însoțită de frisoane, dureri musculare, dureri de cap, oboseală, transpirații și dificultăți de respirație. 
  • Pot apărea și simptome digestive, precum pierderea poftei de mâncare, greață și diaree.

Complicațiile pneumoniei pot fi:

  • Bacteremia și șocul septic: trecerea bacteriilor din plămâni în sânge poate cauza reacții severe, mergând până la șoc septic, scăderea presiunii sângelui, accelera rea bătăilor inimii și respirației,  febră ridicată, frisoane, tulburări gastrice (greață, vomă), stare de confuzie
  • Abcesul pulmonar (pungi de puroi în plămâni), la care semnele sunt similare cu cele ale bacteremiei, putând să apară și tusea cu puroi
  • Pleurezie, inflamația pleurei și acumulare de lichid între membranele pleurale. Se manifestă prin dureri ascuțite în piept, amplificate de respirație și tuse, dureri în zona omoplaților, febră, dificultăți de respirație
  • Insuficiență respiratorie, renală și/sau cardiacă- acestea sunt complicații severe, amenințătoare de viață, care necesită spitalizare și intervenții medicale complexe. 

Tuberculoza

Este o infecție localizată predominant la plămâni, dar care poate afecta și alte zone din organism. Tuberculoza (sau TB) rămâne încă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate în România, care se află printer primele locuri din Europa privind numărul de persoane infectate. Tuberculoza este provocată de bacteria Mycobacterium tuberculosis, un agent patogen cu dezvoltare lentă (pe parcursul a luni sau ani de zile), care nu este distrus de antibioticele clasice.

Ca principal simptom al TB este formarea tuberculilor, noduli mici și numeroși care modifică structura plămânului și o distrug parțial, determinând apariția unor goluri, numite cavități. Netratată, tuberculoza provoacă moartea în mai mult de jumătate dintre cazuri. Persoanele care trăiesc în condiții precare au un risc mai mare de a face TB, la fel ca și persoanele imunocompromise, copiii mici, fumătorii, diabeticii.

La persoanele sănătoase, bacteriile transmise pe cale aeriană (prin tuse, strănut) sunt, de obicei, distruse, înainte de  a se multiplica suficient și a produce boala, dar, dacă găsesc un teren vulnerabil se înmulțesc foarte rapid. Simptomele TB sunt tusea persistentă, uneori până la hemoptizie (eliminare de sânge din căile aeriene), producția de spută, durerea toracică, febra, oboseala, scăderea în greutate, pierderea apetitului. TB poate fi prevenită prin administrarea vaccinării standard BCG și prin metode adecvate de igienă. Persoanele bolnave se pot vindeca total, dacă urmează un tratament strict, de lungă durată (minim 6 luni) și complex (diferite combinații de antibiotice).

La copiii expuși, bacteriile transmise pe cale aeriană (prin tuse, strănut) se cantoneaza in ganglionii din hilul pulmonar (asa numita tuberculoză primară). Un organism cu imunitate bună poate stopa extinderea bolii, vindecarea ducând la calcificări hilare. Persoanele cu imunitate precară nu pot limita infecția și după câteva săptămâni sau luni devin simptomatice. Chiar la persoanele cu imunitate bună, bacilii tuberculozei ramân latenți în ganglionii hilari și, în anumite etape ale vieții, când organismul este supus unui stres puternic, alimentației deficitare sau bolilor care scad imunitatea, acețtia se pot “redeștepta” și produc tuberculoza activă.

Simptomele TB sunt tusea persistentă, uneori până la hemoptizie (eliminare de sânge din căile aeriene), producția de spută, durerea toracică, febra, oboseala, scăderea în greutate, pierderea apetitului. TB poate fi prevenită oarecum în copilărie prin administrarea vaccinării standard BCG a noilor născuți dar mai ales  prin metode adecvate de igienă. Persoanele bolnave se pot vindeca  dacă urmează un tratament standardizat, gratuit, prin Programul Național De Combatere a Tuberculozei, în rețeaua de tuberculoză (Dispensare sau Spitale de profil).spune Dr. Enikö Vera PALL, Medic primar pneumolog.

Diagnosticarea și tratamentul infecțiilor respiratorii

Consultul medical de specialitate poate include pe lângă descrierea simptomelor de către pacient:

  • auscultația pulmonară
  • metode imagistice (radiografie pulmonară sau CT)
  • bronhoscopie
  • test de spirometrie care măsoară volumul respirator și frecvența respirațiilor
  • măsurarea nivelului de oxigen din sânge (test arterial de gaz, pulsoximetrie)
  • exudat nazal sau faringian; analiza sputei
  • cultură de lichid pleural
  • hemoleucograma

Tratamentul poate să difere, în funcție de agentul patogen care a provocat infecția. Dacă este vorba de infecții bacteriene, este necesară administrarea de antibiotice, în vreme ce infecțiile fungice vor fi tratate cu medicație specifică antifungică. În cazul infecțiilor virale nu se administrează antibiotice, pot fi recomandate, după caz, medicamente antivirale, deși, de regulă, vindecarea se bazează pe propriul sistem imunitar.

Tratamentul simptomatic cuprinde antipiretice (ibuprofen,  paracetamol), hidratare intensă, ceaiuri calde, cu miere și lămâie, antitusive,  gargară cu apă sărată, umidificarea aerului din cameră, odihnă. Infecțiile mai severe pot necesita spitalizare, pe parcursul căreia pacientul va primi antibiotice, fluide intravenos și terapie cu oxigen medical, dacă are dificultăți de respirație.

Tratamentul trebuie instituit de către medic.

Surse:

  • https://www.healthline.com/health/symptoms-of-lung-infection
  • https://en.wikipedia.org/wiki/Respiratory_tract_infection
  • https://www.edumedical.ro/ce-este-pneumonia/?gclid=Cj0KCQiA-aGCBhCwARIsAHDl5x-QuuYuCPePvK35YkQEYjVM716HjIuuHUWHvdRY19IHRGKzjTdUa6MaAoYVEALw_wcB#simptome-pneumonie
  • https://www.webmd.com/lung/complications-pneumonia
  • https://www.europeanlung.org/assets/files/ro/publications/tb-ro.pdf
  • https://www.cdt-babes.ro/articole/bronsita.php
  • https://www.umfst.ro/fileadmin/centrul_de_simulare/studenti/Tehnica_auscultatiei_pulmonare.pdf