Numărul de respirații pe minut la copii

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Numărul de respirații pe minut la copii diferă de cel de la adulți și se poate modifica în funcție de multipli factori. În copilărie, se întâmplă destul de des ca cei mici să fie răciți, astfel că părinții simt nevoia să cunoască orice semn care arată o posibilă afecțiune sau dificultate respiratorie cu care se confruntă copilul. O proaspătă mămică ar putea fi alarmată de ritmul rapid al respirației bebelușului comparativ cu propria frecvență respiratorie, dar acest lucru este absolut normal.  Pe de altă parte, dacă numărul de respirații pe minut la copii depășește o anumită rată, poate fi unul dintre primele semne ale unei infecții respiratorii. Copiii mai mici de 3 ani au nevoie de o monitorizare regulată a modului în care respiră, pentru că bolile pulmonare sunt de obicei mai dificile în cazul lor.

Descoperă în cuprinsul acestui articol care este numărul de respirații pe minut la copii atunci când sunt sănătoși și ce modificări pot să apară în anumite situații patologice.

Care este numărul de respirații pe minut la copii în condiții normale

Numărul de respirații pe minut la copii depinde de vârsta lor. Pe măsură ce copilul crește, frecvența respirației scade, ajungând peste 12 ani la valorile cu care suntem obișnuiți noi, adulții, între 12- 20 de respirații pe minut.

Iată care este numărul normal de respirații pe minut, în funcție de vârstă:

  • Numărul de respirații pe minut la nou-născut este de 30-50 respirații pe minut.
  • Numărul de respirații pe minut la un copil cu vârsta de 6 luni este de 25-40 respirații pe minut.
  • Numărul de respirații pe minut la un copil de 2 ani este de 25-35 respirații pe minut.
  • Numărul de respirații pe minut la un copil cu vârsta de 6 ani este de 18-25 respirații pe minut.
  • Numărul de respirații pe minut la un copil cu vârsta de 10 ani este de 17-23 respirații pe minut.
  • Numărul de respirații pe minut la un copil de peste 12 ani este cuprins între 12- 20 de respirații pe minut

Cum se măsoară numărul de respirații pe minut la copii

Pentru a măsura frecvența respiratorie la copil, este important ca acesta să fie liniștit, să nu se agite și să nu plângă. Pașii urmați sunt foarte simpli, necesitând doar un ceas/cronometru și o foaie pe care să se înregistreze valorile, dacă se face măsuratoarea de mai multe ori pe parcursul unei zile. Iată care sunt etapele pentru a măsura corect numărul de respirații pe minut la copii

  • Se așează copilul în decubit dorsal; este important să nu fi făcut efort înainte de măsuratoare
  • Măsurarea se poate efectua și în timp ce pacientul doarme;
  • Se plasează mâna cu fața palmară pe suprafața toracelui;
  • Se măsoară inspirațiile timp de 1 minut sau timp de 30 de secunde, înmulțindu-se apoi cu 2
  • Putem număra mișcările respiratorii și fără a aplica mâna pe suprafața toracelui, numai prin observarea mișcărilor cutiei toracice.

Această operațiune se poate repeta de mai multe ori pe parcursul unei zile, pentru a observa dacă există diferențe semnificative în ritmul respirator al copilului în anumite condiții (când este mai cald, când este mai multă umezeală, după masă, etc)

Numărul de respirații pe minut la copii este influențat de  o serie de factori:

  • Mișcare și efort
  • Starea emoțională
  • Temperatura externă și corporală
  • Starea de sănătate, prezența unei boli

Creșterea numărului de respirații pe minut poate indica faptul că un copil are dificultăți de respirație sau nu primește suficient oxigen. 50- 60 de respirații pe minut pentru copiii până într-un an și mai mult de 40 de respirații pe minut pentru cei până în 5 ani  pot seminfica prezența unui stres respirator important. La copiii mai mari, un ritm respirator de peste 20- 30 respirații pe minut poate fi asociat, de asemenea, cu prezența unei infecții respiratorii sau a altei afecțiuni pulmonare.

Ce arată faptul că numărul de respirații pe minut la copii este prea mare

Dacă numărul de respirații pe minut depășește valoarea normală pentru o anumită vârstă, poate fi semnul unei boli a aparatului respirator sau a altui tip de afecțiune. Astfel, este un semnal de alarmă dacă se înregistrează  peste 50 de respirații pe minut pentru sugari și copii mici, între 2 luni și 1 an; mai mult de 40 de respirații pe minut pentru copii  între 1 și 12 ani; mai mult de 20 de respirații pe minut pentru copiii peste 12 ani. Creșterea frecvenței respiratorii se poate asocia și cu alte semne și simptome, precum schimbarea culorii pielii sau mucoaselor (cianozarea zonelor din jurul gurii, interiorul cavității bucale, unghiilor); zgomote respiratorii anormale; creșterea frecvenței cardiace; stare de somnolență sau agitație; transpirație.

Creșterea frecvenței respiratorii poate apărea la copii în caz de:

Infecții la nivelul căilor respiratorii sau plămânilor

Bronșită și bronșiolită

Bronșita este o boală ce poate afecta persoanele de orice vârstă, deși apare cel mai des la copii, și reprezintă inflamarea traheei și părții superioare a bronhiilor. Bronșiolita afectează în general doar copiii cu vârste până la 2 ani și se manifestă prin iritarea și umflarea bronhiolelor, cele mai mici căi respiratorii din organism. Bronșiolita se instalează mai ales iarna și primăvara devreme,  ducând la îngustarea bronhiolelor și făcând respirația dificilă. Din cauza senzației de obstrucție, copilul are tendința de a respira mai rapid, ca să suplinească aportul de aer. Alte simptome pot include secreții nazale, febră, tuse, wheezing, pierderea poftei de mâncare.

Crup laringian

Crupul laringian (laringotraheobronșita) este o infecție respiratorie, de obicei cauzată de un virus, foarte rar de o bacterie.

Crupul este  o afecțiune relativ frecventă, care afectează în jur de 15% dintre copii și este mai des întâlnit la copiii între 6 luni și 5 ani, foarte rar până la vârsta de 15 ani. Este mai frecvent la băieți decât la fetițe. Principalele simptome sunt tusea tipică, lătrătoare; răgușeala; febra; secreția nazală; stridorul inspirator și respirația șuierătoare.

Pneumonie

Pneumonia se poate instala la copil în urma unei răceli puternice sau a unei bronșiolite. Poate fi de natură virală sau bacteriană și are ca simptome principale:

  • Dificultăți de respirație, care pot implica și accelerarea ritmului respirator, din cauza senzației de lipsă de aer
  • Tuse
  • Wheezing și alte zgomote anormale ce însoțesc respirația

Copiii sub 2 ani prezintă o vulnerabilitate crescută în fața infecțiilor de tip pneumonie, astfel încât semnele prezente mai sus pot indica o urgență medicală în cazul lor.

Epiglotită

Epiglotita este o afecțiune gravă, care duce la inflamarea epiglotei, cartilajul de la intrarea laringelui, care previne intrarea în laringe și trahee a alimentelor ingerate.  Epiglotita este o afectiune bacteriana, rapid progresiva, care poate duce la obstructie brusca respiratorie. Aceasta poate pune viața în pericol și necesită asistență medicală imediată. Epiglotita determină modificări de respirație, precum și alte simptome (durere puternică de gât, voce stridentă, modificări de deglutiție, febră, salivație în exces)

2. Astm

 Astmul este o afecțiune caracterizată prin îngustarea căilor respiratorii care sunt  inflamate și încărcate de mucus. Din cauza blocajului,  există momente în care este dificil să pătrundă în plămâni o cantitate suficientă de aer.  Acest lucru poate duce la creșterea numărului de respirații, deoarece corpul încearcă să compenseze aportul insuficient de oxigen.

Copiii afectați de astm prezintă de obicei primele semne ale acestuia până la vârsta de 5 ani. Pe lângă respirația rapidă, simptomele pot include tuse sau respirație șuierătoare.

3. Afecțiuni cardiace

Funcția inimii este strâns legată de respirație. Rolul inimii, care lucrează împreună cu plămânii, este de a face să circule sângele oxigenat către organele vitale ale corpului. În cazul bolilor de inimă, funcția inimii se deteriorează și aceasta nu mai poate pompa la fel de mult sânge. Când se întâmplă acest lucru, corpul nu primește oxigenul de care are nevoie și numărul de respirații pe minut crește, în mod compensatoriu. Copiii care au malformații congenitale ce afectează funcționarea inimii pot avea și un ritm respirator mai rapid, precum și alte simptome (dificultăți de respirație, cianozarea pielii și a mucoaselor, etc.)

4. Anxietate și atacuri de panică

Hiperventilația este un simptom comun al anxietății și al atacurilor de panică. În timpul unui atac de panică, este activat răspunsul organismului de apărare sau atac. Acest răspuns pregătește corpul să „lupte” sau „să fugă”, iar ritmul cardiac, tensiunea arterială și frecvența respiratorie cresc.

5. Tahipnee tranzitorie a nou-născutului

Această afecțiune acută apare la nou-născuți și se caracterizează prin respirație rapidă, uneori dificilă. Pe măsură ce nou-născuții realizează primele respirații, lichidul care se afla în plămâni este expulzat. Când bebelușul nu poate expulza lichidul în întregime, frecvența respiratorie poate crește, pentru a absorbi mai mult oxigen. Tahipneea tranzitorie se termină de obicei în câteva zile, dar uneori necesită o monitorizare suplimentară în spital, după naștere. Numărul de respirații pe minut la copii poate crește și din cauza febrei sau deshidratării.

Febra este una dintre reacțiile normale ale corpului,  atunci când se luptă împotriva unei infecții. Există multe semne și simptome ale febrei, inclusiv pielea fierbinte, transpirația și tremuratul. O febră poate provoca o frecvență respiratorie crescută, pe măsură ce corpul încearcă să se răcească.

Deshidratarea apare atunci când organismul nu primește suficientă apă, pentru a-și satisface nevoile. Odată cu  scăderea nivelului de lichide se modifică și nivelul de electroliți. Acest lucru poate afecta schimbul de gaze în plămâni, determinând o creștere a frecvenței respiratorii.

Otrăvirile sau intoxicațiile pot fi, de asemenea, însoțite de modificări ale ritmului respirator. De exemplu, intoxicarea cu monoxid de carbon poate avea printre simptome fie accelerarea respirației, fie încetinirea și blocajul respirator.

Ce afecțiuni poate ascunde o respirație lentă sau neregulată

Este normal ca, uneori, copilul să aibă scurte pauze de respirație, timp de 5 sau 10 secunde, apoi să reia respirația normal. Dar, dacă pauza respiratorie durează mai mult de 10 secunde și apar și alte simptome (cianoză, pierderea conștienței, semne de sufocare), este necesar consultul medical de urgență, pentru că poate fi vorba de afecțiuni foarte grave, inclusiv de stop cardiorespirator.

Dacă respirația copilului se oprește în timp ce doarme, acesta ar putea fi un semn de apnee de somn. Apneea de somn poate apărea la copii între 2 și 8 ani. De obicei, există și alte simptome, cum ar fi sforăitul.

1 din 10 copii din România este în risc de tulburări de respirație. O numesc așa generic, pentru că nu toți copiii au apnee de somn. Pot să aibă o variantă mai ușoară, dar evoluția, dacă nu urmărim, poate să fie spre apnee de somn. Dacă observăm că: sforăie de trei luni, are și niște pauze, acum nu una pe ora, dar dacă totuși observi niște pauze de respirație în timpul zilei, la orice vârsta, hai să spunem de la vârsta de șase luni, un an în sus la școlari, la adolescenți. dar, oricum, ideea este de monitorizare… Ne uitam. Evoluează sau nu. Dacă vedem noaptea că doarme agitat, sforăie, respiră greu, face pauze de respirație –  sunt semne care ne arată că ceva poate să fie în spate.”, spune dr. Mihaela Oros pe site-ul reginamaria.ro

Frecvențele respiratorii foarte lente la copii sugerează stop respirator iminent, anumite intoxicații sau otrăvire cu stupefiante.

Când are nevoie copilul de tratament medical de urgență

Trebuie să mergi urgent la doctor atunci când:

  • Copilul are dificultăți severe de respirație sau este epuizat din cauza efortului de a respira
  • Copilul scoate sunete anormale atunci când  respiră (șuierături, hârâieli, alte zgomote din piept)
  • Copilul respira mai rapid decât este normal pentru vârsta lui
  • Părintele nu poate trezi  copilul sau, dacă este trezit, este foarte somnolent și adoarme la loc.
  • Respirația copilului se oprește mai mult de 20 de secunde sau există pauze regulate în respirație,  în timp ce copilul este treaz.
  • Pielea copilului devine foarte palidă sau cianotică ori partea interioară a buzelor și a limbii lor au o nuanță vineție.

Monitorizarea frecvenței respiratorii este foarte importantă, în special la copiii mici. Între 20-35% din internările acute la copii  sunt asociate cu afecțiuni respiratorii, care reprezintă a cincea cea mai frecventă cauză de deces la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 14 ani.