Igiena respirației: de ce este importantă dacă vrei să ai plămâni sănătoși

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Revizuit de Prof. Dr. Florin Dumitru Mihaltan

Face parte din Comisia pentru managementul clinic şi epidemiologic al COVID-19 din cadrul Ministerului Sănătății. Este șeful Clinicii Pneumologie III, de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din București și fost Președinte al Societății Române de Pneumologie.

Igiena respirației se referă atât la modul în care respectăm regulile de igienă, pentru prevenția bolilor respiratorii, cât și la igiena pulmonară, respectiv setul de exerciții și proceduri prin care asigurăm eliminarea mucusului și altor secreții din căile respiratorii. Ambele sunt la fel de importante pentru sănătatea plămânilor noștri.

Infecțiile respiratorii sunt o cauză principală de morbiditate și mortalitate pe tot globul. Agenții patogeni respiratori precum Haemophilus influenzae, Mycobacterium tuberculosis și o serie de virusuri, printre care și COVID 19, sunt principala cauză a bolilor respiratorii severe pe scară largă. Totuși, aceste afecțiuni  pot fi prevenite prin utilizarea metodelor de precauție standard, a protocoalelor de igienă corectă și a unor măsuri pe care trebuie să le ia pacientul și cei din jur la debutul simptomelor.

Pe de altă parte, atunci când se instalează o boală respiratorie sau în cazul afecțiunilor cronice, igiena pulmonară adecvată contribuie la curățarea mucusului și secrețiilor de pe căile aeriene, cu efecte pozitive în cadrul tratamentului.

Iată de ce igiena respirației este extrem de importantă, dacă vrem să menținem sănătatea plămânilor și a organismului în general.

De ce este importantă igiena respirației

Bolile infecțioase respiratorii sunt unul dintre principalele motive de spitalizare și deces la nivel mondial. Acestea cauzează peste patru milioane de decese pe an la nivel internațional, în afara infecției gripale care mai produce între 250.000 până la 500.000 de morți pe an. Se adaugă în ultimii doi ani spitalizările și decesele provocate de noul coronavirus COVID-19, care constituie o provocare suplimentară a sistemelor de sănătate din toată lumea.

În ciuda virulenței multor agenți patogeni respiratori, aceste boli pot fi prevenite prin utilizarea unor măsuri igienice de rutină, cum ar fi spălarea mâinilor, folosirea unor bariere de protecție și gestionarea precoce a simptomelor respiratorii. Respectarea protocoalelor de igiena respirației are potențialul de a reduce semnificativ morbiditatea / mortalitatea cauzate de aceste afecțiuni, precum și costurile financiare asociate lor la scară globală.

Semnele și simptomele infecțiilor respiratorii sunt variate și adesea nespecifice. Simptomele specifice, precum tuse, strănut, dificultăți de respirație și congestie sunt, de obicei, indicative ale unei infecții respiratorii sau a unui agent patogen respirator. Cu toate acestea, simptome mai puțin specifice, cum ar fi febră, stare generală de rău, dureri musculare, dureri de cap, erupții cutanate, leziuni ale pielii, tulburări gastrointestinale pot însoți, de asemenea, infecțiile respiratorii.  Astfel de simptome nespecifice se pot manifesta deja înainte de declanșarea propriu-zisă a respectivei afecțiuni, fiind un indiciu că persoana este purtătoare a unor agenți patogeni. Iată de ce igiena respirației este obligatorie de la primele semne de boală, dat fiind că virusurile și bacteriile ce provoacă boli respiratorii se pot transmite rapid, pe cale aerogenă.

Infecțiile respiratorii sunt virulente și se transmit la toate grupele de populație. În general, agenții patogeni responsabili de bolile respiratorii sunt ușor aerosolizați și sunt destul de contagioși. Odată instalate, bolile respiratorii pot lua o gamă foarte largă de manifestări, de la forme blânde, care se vindecă rapid, fără tratamente specifice până la complicații severe, chiar amenințătoare de viață.  

Pentru că nu se știe niciodată cu precizie cum vor evolua anumite afecțiuni respiratorii, prevenirea răspândirii bolilor este cel mai important pas în gestionarea lor.

În acest context, igiena respirației devine factorul cheie pentru limitarea diseminării bolii. Procedurile de igienă încep cu persoana afectată și cei din jurul ei. Odată ce au recunoscut simptomele unei infecții respiratorii, aceștia trebuie să conștientizeze faptul că este necesar să mențină o igienă adecvată  și să evite contactul cu alte persoane, cât timp bolnavul este simptomatic și contagios.

”Practicați igiena respirației– când tușiți sau strănutați, acoperiți gura cu cotul flexat sau un șervețel care va fi aruncat imediat la coș, apoi spălați mâinile cu apă și săpun – făcând acest lucru, împiedicați răspândirea germenilor și a virusurilor. Dacă puneți mâna la gură când tușiți, puteți contamina ulterior obiectele și suprafețele care le atingeți… Măsurile de igienă personală (spălarea mâinilor cu apă şi săpun, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse, respectarea unui regim de viaţă sănătos – alimentaţie bazată pe legume şi fructe, odihnă şi mişcare) sunt esenţiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecţiuni respiratorii şi, în special, prin gripă.”, precizează dr. Constantin Sasu, medic specialist pneumolog pe site-ul arcadiamedical.ro

Deși pare atât de banală, spălarea mâinilor este un element crucial al unei igiene adecvate, un pas esențial în prevenirea răspândirii oricărei boli. Mâinile trebuie spălate cu apă și săpun timp de 20-30 de secunde, iar după spălare, trebuie evitată atingerea suprafețelor contaminate. De asemenea, uscarea lor trebuie să fie completă, pentru că mâinile umede transmit mai rapid microbii. Ca alternativă la apă și săpun, poate fi utilizat un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool.

Cine consideră că spălarea măinilor este un lucru de la sine înțeles și nu este nevoie să fie atât de frecvent promovată, trebuie să-și aducă aminte că până la mijlocul secolului XIX spălarea sau dezinfectarea mâinilor nu era o practică medicală obligatorie. Tocmai din această cauză, rata mortalității materne și a copiilor la naștere era foarte crescută,  până când doctorul ungur Ignaz Semmelweis a promovat spălarea mâinilor înainte de asistarea nașterilor. Ulterior, oamenii de știință au avansat teoria germenilor, conform căreia multe boli sunt produse de microorganisme invizibile cu ochiul liber, lucru care nu era cunoscut la acea vreme. Abia din acel moment, profesioniștii din câmpul medicinei au introdus ca obligatorie spălarea și dezinfectarea mâinilor înainte de intervenții.

Igiena respiratorie corectă- care sunt măsurile standard

În ultima perioada, odată cu pandemia COVID-19, măsurile care țin de igiena respirației sunt reamintite periodic, fiind publicate ghiduri întregi pe această temă. Igiena respirației și eticheta tusei sunt termeni folosiți pentru a descrie măsurile de prevenire a infecțiilor și de transmitere a bolilor respiratorii.

Infecțiile respiratorii se răspândesc foarte ușor, pe cale aerogenă, prin picăturile de salivă  împrăștiate de tusea sau strănutul unei persoane, care ajung în contact cu căile respiratorii ale altor persoane. Agenții patogeni responsabili  de aceste boli pot rezista, de asemenea, pentru o perioadă scurtă de timp, pe diverse obiecte de unde pot fi preluați de persoanele care le ating.

Deoarece unii oameni tușesc fără a avea infecții respiratorii (de exemplu, persoanele cu BPOC sau astm), nu știm întotdeauna cine este infecțios și cine nu. Prin urmare, igiena respirației și eticheta tusei sunt esențiale pentru a vă proteja de boli și a preveni îmbolnăvirea celorlalți. Igiena respirației este cu atât mai importantă în cazul anumitor categorii de persoane, precum copiii, adulții mai în vârstă și persoanele imunocompromise, mai susceptibile la infecții și  la complicații, cum ar fi pneumonia.

Măsurile standard care trebuie luate pentru prevenția bolilor respiratorii se pot împărți în:

I. Măsuri nespecifice, recomandate pentru prevenirea oricărui tip de infecție. Acestea includ:

1. Spălarea frecventă și corectă a mâinilor, cu apă și săpun sau cu dezinfectant de mâini pe bază de alcool. Este necesar ca mâinile să fie spălate cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde. Dacă apa și săpunul nu sunt disponibile imediat, se poate folosi un dezinfectant pentru mâini care conține cel puțin 60% alcool.

Igiena mâinilor trebuie efectuată în mod regulat, în special după tuse sau strănut; înainte de a mânca, bea sau pregăti mâncarea; după folosirea toaletei; după folosirea transportului public și mersul în orice spații publice.

2. Practicarea igienei respiratorii și codului de tuse presupune ca atunci când o persoană tușește sau strănută să acopere gura cu cotul flexat sau cu un șervețel care va fi aruncat imediat la coș. După tuse sau strănut este indicată spălarea imediată a mâinilor cu apă și săpun sau dezinfectarea lor. Dacă o persoană pune mâna la gură atunci când tușește sau strănută, apoi nu se spală/dezinfectează, poate contamina orice obiect sau suprafață pe care o atinge ulterior.  De aceea, este recomandată curățarea și dezinfectarea regulată a articolelor atinse frecvent, cum ar fi obiectele personale, telefoanele mobile etc. Este indicată și curățarea suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool.

3. Persoanele trebuie să evite atingerea gurii, nasului, ochilor, în special atunci când călătoresc, pentru că pot transfera agenți patogeni de pe diferite obiecte contaminate.

4. Menținerea distanței sociale este o altă recomandare princeps în această perioadă, pentru prevenirea transmiterii COVID-19, dar este utilă pentru a împiedica transmiterea oricărui tip de infecție. Este recomandată păstrarea unei distanțe de minim 1 metru (ideal de 2 metri), în special față de persoanele care tușesc sau prezintă semne de infecție respiratorie. Este, de asemenea, de dorit evitarea contactelor (strângeri de mână, îmbrățișări, sărut) cu persoane potențial purtătoare de agenți patogeni respiratori.  Este indicată evitarea zonelor aglomerate, iar atunci când o persoană ar putea fi purtătoare a unei infecții respiratorii, este necesar să evite colectivitatea.

5. În cazul în care o persoană are semne de infecție respiratorie (febră, tuse, strănut), este indicat să rămână la domiciliu și să se izoleze de alte persoane pe cât este posibil (măsura de auto-izolare este obligatorie în cazul infecției cu COVID-19).

6. Purtarea măștii medicale este, de asemenea, o măsură care ajută la împiedicarea răspândirii unor afecțiuni respiratorii și este indicată în cazul oricărui tip de infecție respiratorie, nu doar pentru prevenirea infectării cu noul SARS-COV-2.

Pe lângă igiena respirației, o serie de măsuri auxiliare au un rol preventiv în instalarea și transmiterea bolilor respiratorii:

  • Aerisirea frecventă a camerelor la domiciliu sau la locul de muncă
  • Alimentație sănătoasă cu multe fructe și legume. Creșterea aportului de vitamine în alimentație, în special a Vitaminei C, necesară pentru fortificarea sistemului imunitar
  • Mișcare fizică în aer liber, pentru că efortul fizic tonifică organismul
  • Evitarea oboselii fizice și psihice prelungite
  • Evitarea fumatului activ sau pasiv și a consumului de alcool
  • Vestimentație adecvată temperaturii de afară
  • Evitarea automedicației și consultarea unui medic atunci când apar semne de infecție respiratorie

O măsură importantă pentru igiena respirației este prevenirea poluării, evitarea zonelor aglomerate și expuse poluanților ca gazele de eșapament și particulele în suspensie, precum și asigurarea unui mediu curat în interiorul locuințelor, prin aerisire, evitarea fumatului, folosirea unor produse de curățenie non-alergogene.

”Aerisirea frecventă, o igienă riguroasă, folosirea unor produse de curăţenie dovedite a nu fi alergogene, schimbarea frecventă a lenjeriilor de pat, folosirea unor hote cât mai eficiente duc la o scădere a incidenţei bolilor respiratorii cauzate de poluarea din interior. De asemenea, aparatele de purificare a aerului şi cele care menţin un nivel optim de umiditate reprezintă o soluţie eficientă. Pe lângă filtrarea aerului de particulele poluante, aparatele de purificare a aerului reţin şi virusurile, bacteriile sau mucegaiurile. Ieşirile la aer curat, nepoluat, la mare sau la munte sunt de asemenea recomandate.

Un plămân sănătos, protejat şi de substanţele dăunătoare din interiorul locuinţei, va avea un risc mai scăzut de dezvoltare a astmului bronşic şi va lupta eficient în infecţia cu SARS-COV-2.”, arată dr. Veronica Șurlea, medic primar pneumolog, în cadrul unui interviu de pe digi24.ro

II. Măsurile specifice de prevenție a infecțiilor respiratorii se referă la vaccinare care este disponibilă în cazul mai multor boli cu transmitere pe cale respiratorie. Chiar dacă nu există vaccinuri care să protejeze împotriva tuturor infecțiilor respiratorii, sunt câteva vaccinuri foarte utile cum ar fi cele antigripale, împotriva pneumoniei pneumococice sau anti-COVID 19. Alte vaccinuri sunt cele pentru oreion, rujeolă, rubeolă (MMR), varicelă (varicelă), difterie, pertussis. Vaccinurile sunt esențiale pentru a limita răspândirea bolii și a minimiza virulența acestor agenți patogeni comuni.

Vaccinarea este importantă în special pentru persoanele cu mare risc, precum persoanele cu varsta peste 65 ani; copiii cu varsta sub 2 ani; copiii și adulții cu diverse afecțiuni cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice; femeile gravide; persoanele instituţionalizate; persoanele cu imunitate scazuta și, bineînțeles, personalul medical.

Boli care pot fi prevenite prin igiena respirației

Cele mai frecvente boli respiratorii care se pot transmite pe cale aerogenă, prin picăturile de salivă sau prin transfer de pe obiecte contaminate cuprind:

1. Răceala comună, care poate fi produsă de peste 200 de tulpini virale, majoritatea rinovirusuri, dar și alte virusuri care pot provoca forme mai severe. Virusurile care provoacă răceala sunt transmise prin picături aerosolizate sau prin obiecte contaminate și proliferează inițial la nivelul pasajului nazal, ca punct de intrare a infecției. Simptomele includ dureri în gât, secreții nazale și rinită, congestie, tuse, strănut, dureri de cap, presiune la nivelul capului și a urechilor, mialgie.

2. Gripa este o boală cauzată de virusul gripal și se poate prezenta ca o afecțiune ușoară, de scurtă durată sau o boală moderată, cu durată mai lungă. Poate avea și forme grave la copii, adulți mai în vârstă și la persoanele imunocompromise. Aceste populații nu sunt doar mai susceptibile la infecții, ci și susceptibile la complicații crescute din infecție, cum ar fi pneumonia. Cu o perioadă de incubație de aproximativ 1-4 zile și o durată medie de infecție de aproximativ 5 zile, gripa are o perioadă lungă de contagiozitate.

Simptomele gripei sunt: tuse, febră, dureri în gât, mialgii, cefalee, congestie, stare generală de rău, frisoane și simptome gastro-intestinale. Simptomele se rezolvă de obicei în câteva zile, dar pot persista mai mult de 2 săptămâni, în funcție de gravitate.

Gripa este o afecțiune foarte frecventă care se poate prezenta în proporții epidemice, în funcție de virulența agenților patogeni și de circumstanțele sezoniere.

Un vaccin este disponibil anual pentru gripă, luând în considerare mutațiile rapide și apariția de noi tulpini virale.

3. Infecțiile respiratorii cu coronavirus

Coronavirusul este agentul patogen implicat în SARS (sindrom respirator acut sever),  MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu) și recentul SARS-COV2. Aceste boli se prezintă ca infecții acute ale tractului respirator superior de la ușoare până la severe, cu simptome nespecifice.

Coronavirusul se răspândește prin contact cu persoanele infectate care prezintă simptome precum tuse sau strănut. De asemenea, poate fi răspândit prin contactul cu un obiect contaminat urmat de contactul cu o suprafață mucoasă, cum ar fi gura, nasul sau ochii.

Simptomele coronavirusului includ febră, tuse, strănut, dificultăți de respirație, dureri de cap, dureri de corp. Coronavirusurile pot provoca complicații medicale severe, cum ar fi pneumonie, insuficiență renală și toată gama de simptome descrise în cazul infecției cu COVID 19.

4. Pneumonia

Pneumonia este o boală caracterizată prin inflamație și acumulare de lichid la nivelul alveolelor plămânilor. Există diferite tipuri de pneumonie, care pot fi cauzate de bacterii, virusuri sau ciuperci, pneumonia putând fi dobândită în comunitate, prin contactul cu persoane infectate, dar poate fi asociată și mediului spitalicesc, mai ales la pacienții ventilați artificial. Unele forme de pneumonie, cum ar fi pneumonia pneumococică, pot fi prevenite prin vaccin, care este, în general, recomandat adulților în vârstă. În plus, vaccinurile pentru alți agenți patogeni respiratori pot ajuta la prevenirea sau limitarea unor tipuri de pneumonie.

Pneumonia prezintă simptome respiratorii tipice de febră, tuse productivă, stare generală de rău, mialgie, oboseală și dureri de cap. Pneumonia este adesea o boală moderată până la severă și trebuie tratată în funcție de agentul patogen care o determină.

5. Infecțiile cu Streptococi din grupa A

Streptococii din grupa A sunt un colonizator normal, comun la oameni, găsit adesea în gât și pe piele, nu întotdeauna patogen. Cu toate acestea, acest grup microbian este implicat într-o gamă largă de boli faringiene și de piele. Streptococii din grupa A sunt implicați în faringită bacteriană, scarlatină și impetigo.

Streptococii de grupă A se pot transmite prin tuse, strănut, contact cu persoana infectată și contact cu răni ale pielii. Bolile produse de acest agent patogen sunt tratabile cu antibiotice și sunt adesea limitate datorită ușurinței tratamentului. Cu toate acestea, infecțiile mai severe și invazive pot duce la sepsis și șoc, ceea ce necesită un regim de antibiotice cu mai multe ținte și un tratament mai invaziv.

Infecțiile ușoare până la moderate ale streptococului din grupa A nu sunt contagioase după 24 de ore de tratament cu antibiotice. Simptomele includ dureri în gât, febră, tuse și strănut.

6. Infecția cu Haemophilus influenzae

H. influenzae este o bacterie ce colonizează căile respiratorii superioare, care poate provoca boli severe și invazive, cum ar fi meningita, pneumonia și sepsisul, precum și boli ușoare, cum ar fi infecțiile sinusale sau infecțiile urechii. Este răspândită prin secreții respiratorii de către cei colonizați și infectați cu bacteria, prin tuse, strănut și prin contactul cu un obiect contaminat și contactul cu suprafețele mucoase. Cei mai expuși riscului de infecție sunt copiii mici, adulții mai în vârstă și persoanele imunosupresate.

Este disponibil un vaccin pentru Haemophilus influenzae tip b, care este cea mai virulentă tulpină a Haemophilus influenzae. Vaccinarea trebuie să aibă loc la o vârstă fragedă (începând cu primele luni, cu vaccinarea până la vârsta de 2 ani). Pentru cei neimunizați, este tratabil cu antibiotice. Cu toate acestea, în formele severe, este necesară spitalizare.

7. Difteria

Difteria este cauzată de Corynebacterium diptheriae. Această bacterie se răspândește prin apropierea de persoanele infectate și secrețiile aerosolizate prin tuse și strănut, precum și prin contactul cu un obiect sau o suprafață contaminată. Simptomele pot apărea treptat, cu un timp obișnuit de debut de 2-5 zile după expunere. Boala severă provoacă leziuni la nivelul mucoasei faringiene care pot determina probleme de respirație, paralizie, insuficiență cardiacă și, în cazuri severe, moarte. Există un vaccin disponibil care este foarte eficient pentru prevenirea bolii, dar nu este încă utilizat suficient în anumite țări.

8. Tusea convulsivă

Tusea convulsivă, altfel cunoscută sub numele de pertussis, este cauzată de bacteria Bordetella pertussis. Afectează mai ales copiii mici, adulții mai în vârstă și persoanele imunocompromise. Simptomele predominante sunt o tuse incontrolabilă, violentă, care duce la dificultăți de respirație și epuizare. Alte simptome se prezintă în mod similar cu alte infecții respiratorii: febră slabă, rinită.

Tusea convulsivă se răspândește prin picături aerosolizate infectate din tuse sau strănut. Este tratabilă cu antibiotice și poate fi prevenită cu vaccinul pertussis.

9. O serie de boli virale, precum varicela, rujeola, rubeola, oreionul sunt considerate, de asemenea, infecții de natură respiratorie, putând fi transmise pe cale aerogenă, prin picăturile de salivă sau prin contactul cu obiecte contaminate, urmat de atingerea mucoaselor. În general, acestea sunt boli care se rezolvă de la sine, într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă, dar pot genera și complicații severe sau care durează mai mult.  .

Simptomele acestor boli includ febră, cefalee, mialgie, oboseală, stare generală de rău, tuse, strănut și pierderea poftei de mâncare, precum și erupții specifice în funcție de boală sau umflarea glandelor parotide, la oreion. Rujeola este foarte severă la copii și are o rată ridicată a mortalității la persoanele cu vârsta sub 5 ani.

Vaccinarea este disponibilă pentru varicelă și este foarte eficientă în prevenirea acesteia. Vaccinul MMR, care inoculează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, se administrează în două doze. Prima doză se administrează între 12 și 15 luni, iar a doua administrată între 4 și 6 ani.

10. Tuberculoza

Mycobacterium tuberculosis este agentul patogen cauzator al acestei infecții a plămânilor. Tuberculoza este răspândită de către persoanele infectate prin picături aerosolizate. Nu toți oamenii infectați cu bacteria dezvoltă boala; unele persoane au TBC latent, fără simptome. La cei care dezvoltă boala, simptomele includ o tuse productivă de durată, dureri în piept, frisoane și febră, transpirații nocturne, pierderea poftei de mâncare și pierderea în greutate.

Tuberculoza este tratată cu antibiotice pe termen lung.

Această prezentare succintă a bolilor transmise pe cale respiratorie arată cât de importantă este igiena respirației pentru prevenirea unor afecțiuni care pot avea forme severe și pot duce la complicații ce pun viața în pericol.

Igiena pulmonară pentru o respirație mai ușoară

Igiena pulmonară, cunoscută anterior ca toaletă pulmonară, se referă la exerciții și proceduri care ajută la curățarea căilor respiratorii de mucus și alte secreții.  Datorită igienei pulmonare, plămânii obțin suficient oxigen și sistemul respirator funcționează eficient.

Igiena pulmonară este utilă atât în cazul bolilor pulmonare non-infecțioase, precum Boala Pulmonară Obstructivă Cronică, astmul, fibroza chistică, cât și a bolilor infecțioase care presupun acumulare de mucus, precum pneumoniile.

Cele mai comune metode de igienă pulmonară, care contribuie la sănătatea plămânilor sunt:

1. Exercițiile de respirație. Fie că este vorba de respirația relaxată sau de respirația abdominală profundă,  exercițiile de respirație pot ajuta în mai multe moduri, de la relaxarea căilor respiratorii după tuse până la curățarea acestora fără a fi nevoie de o tuse suplimentară, obositoare.

2. Aspiraţia implică utilizarea unui tub subțire și flexibil numit cateter de aspirație. La un capăt, cateterul este atașat la un dispozitiv care trage aer prin tub. Celălalt capăt este plasat în căile respiratorii pentru a elimina secrețiile. Acest lucru poate fi inconfortabil, dar durează doar 10 până la 15 secunde.

3. Metoda spirometrică utilizează un dispozitiv numit spirometru de stimulare. Este un cilindru clar, gol, cu un tub flexibil atașat la acesta. La celălalt capăt al tubului se află o piesa bucală prin care se realizează inspirația și expirația. Pe măsură ce expiri, o minge mică sau un alt indicator se ridică și coboară în interiorul spirometrului, în funcție de cât de mult poți expira. Spirometria este recomandată persoanelor care se recuperează după o intervenție chirurgicală sau care au o afecțiune respiratorie, cum ar fi pneumonia.

4. Percuția este un tip de metodă de igienă pulmonară care se poate realiza și la domiciliu, cu ajutorul unei alte persoane. În general, percuția se face lovind pieptul sau spatele cu mâinile așezate în formă de cupă, asigurându-vă că sunt acoperiți ambii plămâni. Acest contact repetat ajută la ruperea secrețiilor groase din plămâni. Această metodă este recomandată doar de medic, care explică modul în care se realizează. Nu este recomandată persoanelor cu probleme cardiace sau leziuni la nivelul coloanei sau coastelor.

5. Vibrațiile sunt similare cu percuția, dar se realizează cu palmele desfăcute, în loc să fie așezate sub formă de cupă. Persoana care efectuează procedura ține un braț drept, cu palma unei mâini pe pieptul sau pe spatele pacientului. Își pune cealaltă mână deasupra, mișcându-o rapid lateral pentru a crea o vibrație. Această metodă ajută la fluidizarea secrețiilor din plămâni.

6. Drenajul postural se bazează pe gravitație pentru a vă ajuta să vă curățați căile respiratorii. Este deosebit de util dimineața pentru eliminarea secrețiilor care s-au acumulat peste noapte. Uneori, este combinat cu alte metode de igienă pulmonară, cum ar fi exerciții de respirație sau vibrații.

Există multe poziții care pot fi folosite pentru a face drenaj postural, în funcție de zona care necesită curățare.

Când sunt efectuate corect, metodele de igienă pulmonară sunt în general sigure, deși uneori pot fi puțin inconfortabile. Este important însă ca ele să fie recomandate de un medic, care să arate cum se realizează corect, eventual să instruiască o persoană apropiată care să ajute la efectuarea lor.

Igiena pulmonară poate fi o parte utilă a planului de tratament, dar numai atunci când este recomandată și supervizată de un specialist.

Surse: