Probleme respiratorii? 5 plante de interior care te pot ajuta

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Alergiile, astmul, inflamațiile și infecțiile fac parte dintre cele mai comune probleme respiratorii care afectează un număr mare de persoane. De la simpla răceală la gripă, sinuzite și rinită alergică, acestea sunt afecțiuni însoțite adesea de dificultăți de respirație, care necesită tratamente specifice. Multe probleme respiratorii însoțesc boli cronice, precum astmul sau BPOC. Cele mai frecvente simptome includ tusea, respirația șuierătoare, congestia nazală, presiunea la nivelul pieptului, scurtarea respirației sau  respirație superficială. Dar nu toate aceste probleme respiratorii au cauze fizice.  În unele situații, respirația grea sau senzația de lipsă de aer sunt determinate de cauze psihologice. Stresul, anxietatea, emoțiile negative, toate acestea pot determina modificări respiratorii ”pe sistem nervos”, cum obișnuim să le spunem.

În afară de tratamentele convenționale, putem utiliza și alte metode pentru a ne ușura și regla respirația, mai ales când dezechilibrele respiratorii sunt provocate de factori psihici. Exercițiile de respirație, metodele de relaxare, inhalațiile pot reprezenta intervenții ajutătoare benefice. Natura ne oferă un întreg arsenal de plante cu efecte vindecătoare, ce pot fi folosite în abordarea dificultăților de respirație. Descoperă în articolul de față 5 plante care fac minuni în curățarea aerului din interiorul locuinței și te pot ajuta să respiri mai bine.

Cele mai frecvente probleme respiratorii

Bolile pulmonare sunt unele dintre cele mai frecvente afecțiuni medicale din lume. Numai în Europa, zeci de milioane de oameni au probleme respiratorii. Fumatul, infecțiile și ereditatea cauzează majoritatea bolilor pulmonare.

Plămânii  fac parte dintr-un sistem complex, care se extinde și se relaxează de mii de ori în fiecare zi, pentru a furniza oxigen organismului și a elimina dioxidul de carbon.  Bolile pulmonare se pot instala există probleme în orice parte a aparatului respirator, fie că este vorba de căile respiratorii superioare, de tracturile ce duc aerul spre plămâni (traheea și bronhiile) sau de parenchimul pulmonar în sine.

Boli pulmonare care afectează căile respiratorii

Bolile care pot afecta  căile respiratorii includ:

Infecțiile căilor respiratorii superioare: acestea pot fi de natura virală sau bacteriana și se manifestă, de regulă, printr-un cumul de simptome, precum:

  • – secreţii nazale;
  • – nas înfundat;
  • – strănut;
  • – tuse;
  • – dureri la înghiţire, roşu în gât;
  • – lipsa poftei de mâncare;
  • – febră ridicată însoţită de dureri de cap
  • – dureri musculare.

Alergiile sunt reacții exagerate ale organismului, ca urmare a intrării în contact cu anumite substanțe din mediul înconjurător. Sistemul imunitar al persoanelor predispuse la alergii tratează aceste substanțe ca fiind străine, astfel că acționează împotriva lor și declanșează un răspuns imun. Principalii alergeni sunt polenul, acarienii din praf și mucegaiul, anumite substanțe din corpul animalelor sau din unele alimente, diverși poluanți, fumul de țigara, etc. Simptomele alergiilor respiratorii sunt:

  • strănut;
  • nas înfundat;
  • mâncărimi ale nasului;
  • dificultăți în respirație.

Astmul. În cazul astmului, căile respiratorii sunt în mod constant inflamate, ceea ce determină spasme și contracții,  provocând respirație șuierătoare, dispnee și alte probleme respiratorii. Alergiile, infecțiile sau poluarea pot declanșa simptome de astm.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Această afecțiune presupune limitarea fluxului de aer, determinată de o obstrucție cronică pe căile respiratorii. Inflamația și obstrucția sunt permanente și progresează cu timpul, îngustând căile respiratorii, ceea ce face respirația dificilă. Poate apărea o tuse cronică, însoțită de mucus în exces (spută).

Bronșita cronică. Această formă de BPOC determină o tuse cu expectorații pe termen lung, scurtarea respirației, simptom persistent, care se agravează mai ales în timpul efortului fizic și al infecțiilor respiratorii.

Emfizemul pulmonar. Leziunile pulmonare fac ca ca aerul să fie captiv în plămâni,  în această formă de BPOC, determinată predominant de fumat.  Simptomele distinctive sunt dispneea severă, tusea cu expectorație, scăderea capacității respiratorii, faza expiratorie prelungită, toracele în formă de butoi. 

Fibroza chistică (mucoviscidoza). Aceasta este o boală ereditară, caracterizată prin îngroșarea secrețiilor, acumulare de mucus, creșterea concentrației de sare în transpirație. Fibroza chistică face dificilă îndepărtarea mucusului din bronhii, ceea ce  duce la infecții pulmonare repetate.

Boli pulmonare care afectează sacii aerieni (alveolele pulmonare)

Căile respiratorii se ramifică în tuburi minuscule (bronhiole) care se termină în grupuri de saci de aer numite alveole. Acești saci de aer alcătuiesc cea mai mare parte a țesutului pulmonar. Bolile pulmonare care afectează alveolele includ:

Pneumonia. Pneumonia apare ca urmare a unei infectii bacteriene, virale sau fungice si este caracterizata prin inflamanarea saculetilor de aer de la nivelul unuia sau ambilor plamani (forma alveolara) sau inflamatia interstitiului pulmonar (forma interstitiala).

Tuberculoza este o boală contagioasă determinată de infecția cu Mycobacterium tuberculosis, care se transmite prin intermediul secrețiilor contaminate eliminate în timpul strănutului, tusei sau vorbirii pe cale aerogena.

Emfizemul pulmonar reprezintă o distensie patologică a plămânilor, care se poate manifestă acut – în criză de rău astmatic sau poate să evolueze cronic. Emfizemul pulmonar cronic apare de cele mai multe ori în urmă unei bronșite cronice sau a unei bronșite obstructive cronice la fumătorii cu vârstă peste 50 de ani. Emfizemul apare atunci când legăturile fragile dintre alveole sunt deteriorate. Emfizemul limitează fluxul de aer, afectându-vă căile respiratorii.

Edemul pulmonar reprezintă o afecțiune care se datorează acumulării de lichid în interstițiul pulmonar și spațiul alveolar, cu extravazarea de fluid și reabsorbția lui prin intermediul cailor limfatice. Că urmare a acestei acumulări de lichid în plămân este alterată suprafață de schimb alveolo-capilar și apare scăderea saturației oxigenului în sângele periferic.O formă de edem este cauzată de insuficiența cardiacă; într-o altă formă, vătămarea plămânului provoacă scurgerea și a de lichid.

Cancerul pulmonar are multiple forme și poate începe în orice parte a plămânilor. Cel mai adesea se întâmplă în partea principală a plămânului, în sau în apropierea sacilor de aer.

Sindromul de detresă respiratorie acută este cauzat de o leziune severă și bruscă a plămânilor din cauza unei boli grave, cum este cazul și COVID-19. SDRA reprezinta o afecțiune acută a plamanilor, cu un risc crescut pentru viața pacientului și se asociază adesea cu o multiinsuficiență organică și prezintă o rată foarte ridicată de mortalitate.

Pneumoconioza. Aceasta este o categorie de afecțiuni cauzate de inhalarea unor particule care provoacă leziuni pulmonare. Exemplele includ antracoza sau plămânul negru, determinată de inhalarea prafului de cărbune și azbestoza cauzată de inhalarea prafului de azbest.

Boli pulmonare care afectează interstițiul

Interstițiul este căptușeala subțire și delicată dintre alveolele pulmonare. Vasele de sânge mici trec prin interstițiu și lasă să se transfere gazul între alveole și sângele tău. Diverse boli pulmonare afectează interstițiul:

Boala pulmonară interstițială: acesta este un grup de afecțiuni pulmonare care include sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică și bolile autoimune.

Pneumonia și edemul pulmonar pot afecta, de asemenea, interstițiul.

Boli pulmonare care afectează vasele de sânge

Partea dreaptă a inimii primește sânge din vene și îl pompează în plămâni prin arterele pulmonare. Aceste vase de sânge pot avea, de asemenea, boli.

Embolia pulmonară. Un cheag de sânge (de obicei dintr-o venă profundă a piciorului, în cadrul unei afecțiuni numită tromboză venoasă profundă) se desprinde, ajunge la inimă și este pompat în plămâni. Cheagul poate bloca o arteră pulmonară, provocând adesea dificultăți de respirație și scăderea nivelului de oxigen din sânge

Hipertensiunea pulmonară. Multe afecțiuni pot cauza hipertensiune arterială în arterele pulmonare. Acest lucru poate duce la dificultăți de respirație și dureri în piept. Atunci când nu poate fi identificată cauza, este denumită hipertensiune arterială pulmonară idiopatică.

Boli pulmonare care afectează pleura

Pleura este foița subțire care înconjoară plămânul și căptușește interiorul peretelui toracic. Bolile pulmonare ale pleurei includ:

Revărsatul pleural. Lichidul se adună în spațiul dintre plămâni și peretele toracic. Pneumonia sau insuficiența cardiacă cauzează de obicei acest lucru. Revărsările pleurale mari pot îngreuna respirația și este necesar să fie drenate.

Pneumotoraxul este afecțiunea în care cavitatea pleurală se transformă dintr-o cavitate virtuală într-una reală, prin pătrunderea aerului între cele două foițe pleurale : parietală, cea care învelește pe interior cavitatea toracică, și viscerală, cea care acoperă plămânul. Din cauza compresiunii endotoracice care apare (exercitată de aer), pneumotoraxul reprezintă o urgență medico-chirurgicală care poate pune în pericol viață pacientului.

Mezoteliomul. Aceasta este o formă rară de cancer care se formează pe pleura, fiind cauzat de inhalarea de lungă durată a particulelor de azbest.

Boli pulmonare care afectează peretele toracic

Peretele toracic joacă, de asemenea, un rol important în respirație. Mușchii conectează coastele între ele, ajutându-vă pieptul să se extindă. Diafragma coboară cu fiecare respirație, provocând și extinderea pieptului. Bolile care afectează peretele toracic includ:

Sindromul obezitate-hipoventilațe alveolară. Greutatea suplimentară pe piept și pe burtă poate face dificilă extinderea pieptului. Acest lucru poate cauza probleme grave de respirație.

Tulburări neuromusculare. Este posibil să apară probleme cu respirația atunci când nervii care controlează mușchii respiratori nu funcționează așa cum ar trebui. Scleroza laterală amiotrofică și miastenia gravis sunt exemple de boală pulmonară neuromusculară.

Tulburări legate de somn

Cea mai frecventă cauză respiratorie a perturbării somnului este apneea obstructivă de somn, în care caracteristicile clinice principale sunt somnolența excesivă în timpul zilei, oboseala, dificultatea de concentrare. Apneea de somn poate avea cauze obstructive sau poate fi urmarea unei patologii neurologice.

Patologii neurologice

Multe tulburări neuromusculare afectează funcția respiratorie. Un exemplu sunt tulburările neuropatice și miopatice care slăbesc diafragma și mușchii respiratori. Dintre acestea, scleroza laterală amiotrofică, poliomielita, sindromul postpolio, sindromul Kennedy și atrofia musculară spinală sunt boli ale neuronilor motori. Plexita brahială și neuropatiile frenice izolate unilaterale sau bilaterale pot, de asemenea, slăbi semnificativ diafragma. Neuropatiile periferice care afectează respirația sunt în primul rând tulburări acute, cum ar fi sindromul Guillain-Barré, porfiria și neuropatia de boală critică, dar și bolile cronice precum polineuropatia demielinizantă inflamatorie cronică și boala Charcot-Marie-Tooth pot provoca, de asemenea, insuficiență respiratorie. Tulburările de transmitere neuromusculară, cum ar fi sindromul Lambert-Eaton, botulismul și miastenia gravis afectează adesea respirația. Multe boli musculare afectează funcția pulmonară, incluzând polimiozita/dermatomiozita, distrofia musculară, tulburările ereditare ale canalelor, encefalomiopatiile mitocondriale, deficitul de maltază acidă și miopatia congenitală.

Dificultăți de respirație pe sistem nervos

Procesul de respirație este controlat de centrul respirator din creier, care este extrem de rezistent la influențele externe și încetează să funcționeze atunci când toate celelalte părți ale creierului devin nefucnționale. Acest centru menține procesul de respirație independent de conștientul nostru, de aceea nu trebuie să ne gândim că trebuie să respirăm și cum exact trebuie să respirăm. În consecință, starea sistemului nostru nervos și starea emoțională sunt direct legate de procesul de respirație

Având în vedere că centrul respirator este situat în creier, diferite procese patologice ale sistemului nervos influențează procesul de respirație. Dispneea apare adesea pe fondul stresului, în nevroze, atacuri de panică, precum și în cazul afectării circulației cerebrale, accidentelor vasculare cerebrale, proceselor tumorale, leziunilor cerebrale, encefalitei. De obicei, tulburările de respirație de origine nervoasă cerebrale sunt însoțite de alte simptome – probleme de sensibilitate, pareze, tulburări ale de ritm cardiac, dureri de cap, amețeli.

În timpul nevroze, atacuri de panică ori crize determinate de stres, dispneea apare aproximativ în 3 din 4 cazuri. Pacienții pot simți frecvent anxietate și frică de moarte. Atacurile de panică și anxietatea sunt însoțite de amețeli, accelerarea ritmului cardiac, palpitații, presiune în piept.

Uneori, dispneea pe fond nervos poate semăna cu un atac de astm. Cu toate acestea, în ciuda sentimentului aparent de lipsă de aer, pacientul nu are semne obiective de hipoxie. În timpul somnului, semnele de dispnee sunt absente la acești pacienți. Nevrotismul se tratează cu sedative – tranchilizante și antidepresive. Pacienții nevrotici trebuie să aibă  rutine clare, să împletească odihna și activitatea fizică, să regleze tiparele de somn, să se elibereze de stres și epuizare.

O serie de probleme respiratorii sunt corelate cu emoțiile negative.

Respirația suferă modificări  ca răspuns la stările emoționale, cum ar fi tristețea, anxietatea sau frica. Stările emoționale schimbă tiparul, ritmul și profunzimea respirației, printr-o coordonare complexă, încă neînțeleasă pe deplin, care implică centrii cerebrali larg dispersați în cortexul cerebral, sistemul limbic, zonele medulare și pontine.

Corelarea respirației cu stările emoționale nu numai că menține homeostazia organismului, dar este esențială pentru supraviețuire.

Stresul apare în special legat de apariția și severitatea unor probleme respiratorii, precum astmul. Exacerbările astmului au fost legate de înmulțirea factorilor de stres în viață. Anumite tulburări psihiatrice, inclusiv tulburări de anxietate (în special atacuri de panică sau tulburări de panică) și tulburări afective sunt neobișnuit de frecvente la pacienții cu astm bronșic.

Stresul interpersonal, furia și tristețea au fost, de asemenea, legate de scăderea funcției pulmonare.

Respirația și anxietatea sunt foarte strâns legate. Când oamenii experimentează dificultăți de respirație, reacția automată este aceea de frică. Din pacate, anxietatea amplifică senzația de lipsă de aer. Din acest motiv, ne putem trezi într-un cerc vicios care leagă starea de anxietate cu o serie de probleme respiratorii.

De exemplu, persoanele cu BPOC dezvoltă adesea anxietate atunci când au pentru prima dată dificultăți de respirație determinate de boala lor. Blocajul respirator este de obicei o urgență și semnalează că ceva nu este în regulă, așa că sentimentul de anxietate este absolut normal în astfel de momente. Cu toate acestea, odată ce o persoană află că suferă de BPOC, înțelege și faptul că scurtarea respirației nu reprezintă o urgență, ci sunt un simptom al bolii. Cu toate acestea, anxietatea exacerbată se poate menține,  devenind o problemă și limitând funcționarea normală.

O stare de anxietate poate deveni foarte intensă, transformându-se într-un adevărat atac de panică.

Atacul de panică atinge un apogeu într-un timp scurt, de ordinul minutelor, în care apar o varietate de simptome psihologice și fizice. Aceste simptome includ probleme respiratorii, ritm cardiac rapid, transpirație, tremurături, bufeuri și amețeli, precum și un sentiment de moarte iminentă, frisoane, greață, dureri abdominale, dureri în piept, dureri de cap și amorțeală sau furnicături. Unele atacuri de panică sunt atât de intense, încât mimează atacul de cord, ceea ce face ca teama persoanei afectate să crească și mai tare. Învățând să recunoști simptomele unui atac de panică și folosind diverse tehnici de relaxare și diminuare a senzației de panică, poți rupe acest cerc vicios în care anxietatea determină dificultăți de respirație, iar acestea amplifică anxietatea.

Plante utile pentru probleme respiratorii

Tratamentele pentru probleme respiratorii sunt diverse și includ medicamente convenționale, dar și o serie de tehnici alternative cum ar fi exercițiile de respirație sau metodele de relaxare și de control al anxietății, inclusiv psihoterapia care este utilă în cazul tulburărilor anxioase și atacurilor de panică. Un ajutor util îl reprezintă plantele, care acționează în două moduri pentru a ușura dificultățile de respirație:

  • prin purificarea aerului din interiorul locuințelor, astfel încât respirația să devină mai ușoară și să diminueze riscul unor probleme respiratorii determinate de poluare
  • prin efectul calmant al unor plante medicinale asupra sistemului nervos, corelat și cu calmarea respirației

Toate plantele realizează fotosinteza, un proces prin care este absorbit dioxidul de carbon din aer și se eliberează oxigen. Multe plante au capacitatea de a purifica aerul de o serie de substanțe nocive,  inclusiv heptanul, 3-metilhexanul, toluenul, etilbenzenul și m,p-xilenii.

Compușii organici volatili (COV) sunt emiși sub formă de gaze din anumite solide sau lichide, cum ar fi vopselele, materialele de curățare, pesticidele și materialele de construcție, iar concentrațiile multor COV sunt mai mari în interior decât în ​​exterior, uneori de până la zece ori mai mari.  Vestea bună este că COV-urile ar putea fi eliminate prin păstrarea anumitor plante de interior.

”Calitatea aerului este afectată de dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxid de azot, precum și de compuși organici volatili (COV), care pot exista în unele dintre produsele și materialele din casele noastre. Mobilierul modern, materialele sintetice de construcție și chiar propriul covor pot conține mai multe substanțe chimice decât te-ai aștepta. Aceste substanțe chimice pot reprezenta până la 90% din poluarea aerului din interior.

Prin fotosinteză, plantele trasformă dioxidul de carbon pe care îl expirăm și, de asemenea, elimină gazele printr-un proces numit absorbție…

Chiar dacă o singură plantă de interior nu va purifica aerul, un perete verde acoperit de plante ar putea avea efecte sporite, concluzionează oamenii de știință într-un studiu publicat în 2020 în Journal of Environmental Management. Un ”perete verde” acoperit cu specii de plante adecvate „poate fi folosit pentru a îmbunătăți indicele de sănătate în mediile interioare ale unei clădirii”.

Deci, în cantități suficient de mari, plantele pot îmbunătăți calitatea aerului.”, subliniază dr. Oana Cuzino, în cadrul unui articol de pe doc.ro

Potrivit NASA, anumite plante de apartament îmbunătățesc calitatea aerului din interior prin absorbția toxinelor din mediu și prin creșterea nivelului de oxigen. Pe lângă creșterea oxigenului, plantele captează și toxinele, apoi le convertesc și le eliberează înapoi ca produse secundare inofensive.

Printre plantele de interior cu cele mai puternice efecte de curățare a aerului și implicit de îmbunătățire a respirației, cele 5 descrise mai jos ocupă poziții de frunte.

  1. Aloe Vera

Această plantă elegantă și suculentă este cunoscută de foarte multă vreme pentru gelul pe care îl produce, care ajută la vindecarea tăieturilor și a arsurilor. Pe lângă vindecarea pielii, Aloe Vera ajută la curățarea aerului de formaldehidă și benzen, ce pot fi emise de anumite vopsele și agenți de curățare.

Această plantă este ușor de cultivat și de întreținut, dar este necesar să se evite udarea în exces.

2. Planta Șarpe (Sansevieria trifasciata)

Planta Șarpe sau Limba-soacrei reprezintă una dintre plantele arhitecturale care se adaptează cu ușurință la condițiile de apartament, fiind din această pricina extrem de populară. Cercetătorii de la NASA au descoperit că această plantă are capacitatea uimitoare de a absorbi formaldehida, benzenul,  oxizii de nitrogen, xilenul  și o varietate de alte chimicale prezente în aer. Planta șarpe funcționează, prin urmare, că un purificator natural în camerele unde este amplasată. Aceste plante sunt de obicei folosite în băi, deoarece se dezvoltă în condiții de lumină scăzută și umezeală.

Un lucru interesant este că planta șarpe funcționează invers decât majoritatea celorlalte plante, absorbind dioxidul de carbon și eliberând oxigen pe timp de noapte, mai degrabă decât în ​​timpul zilei. De aceea, această plantă este utilă în dormit, oferind un surplus de oxigen și îmbunătățind calitatea somnului.

3. Crinul păcii (Spathiphyllum)

Această plantă se află în fruntea listei NASA pentru eliminarea formaldehidei, benzenului și tricloretilenei.  Crinul păcii este foarte ușor de îngrijit, preferă umbra și poate fi udată o singură dată pe săptămână.

4. Planta păianjen sau Voalul Miresei (Clorophytum comosum)

Această plantă rezistentă este foarte ușor de îngrijit și prosperă la temperaturi scăzute până la medii, cu lumină solară puternică, indirectă. Este o plantă care poate fi crescută în siguranță și în locuințele în care există animale de companie și copii mici.

Planta păianjen purifică aerul de substanțe chimice precum benzenul, formaldehida, monoxidul de carbon și xilenul.

5. Smochinul plângător (Ficus benjamina)

Acest copac tropical curăță formaldehida, toluenul și xilenul din aer. Soiurile standard au forma unei tufe sau a unui arbust, uneori cu trunchi împletit. Smochinul plângător crește în locuri însorite, dar tolerează bine și umbra și necesită o cantitate moderată de apă.

Alte plante de interior cu efecte excelente în purificarea aerului sunt: jerbera (ajută la curățarea aerului de benzen și tricloroetilena); dracena, bambusul de apartament  (purifică aerul de xilen, tricloroetilenă, formaldehidă); palmierul Areca (îndepărtează benzenul și toluenul);  feriga de cameră, considerată un adevărat filtru împotriva prafului și radiațiilor; iedera de apartament (o plantă responsabilă de absorbția tuturor substanțelor toxice prezente în locuințe, precum formaldehide, benzen, toluen, xilen și amoniac).

Nu în ultimul rând, plantele au un efect liniștitor, relaxant, care ajută la reglarea respirației și pot fi foarte utile în cazul anumitor probleme respiratorii, determinate de stres sau anxietate.

Surse:

  • https://doc.ro/sanatate/plantele-de-interior-purifica-aerul
  • https://www.webmd.com/lung/lung-diseases-overview
  • https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16088611/
  • http://medcraveonline.com/MOJAP/MOJAP-03-00108.pdf
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2104758/
  • https://www.aafa.org/emotions-stress-depression.aspx
  • https://www.healthcaredive.com/press-release/20190325-shortness-of-breath-may-indicate-neurosis/
  • https://www.verywellhealth.com/top-houseplants-that-clean-indoor-air-914994
  • https://www.getzschman.com/blog/7-houseplants-can-help-breathe-easier/
  • https://earth911.com/home-garden/better-breathing-6-of-the-best-plants-for-indoor-air-quality/
  • https://www.goodnet.org/articles/11-houseplants-that-clean-air-you-breathe
  • https://www.onegreenplanet.org/lifestyle/how-indoor-plants-help-you-to-breathe-easier-and-can-lift-your-mood/