Nas înfundat? 5 motive să nu te îngrijorezi

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Un nas înfundat poate fi simptomul unei afecțiuni banale, precum o răceală comună, dar poate indica și o problemă mai gravă, cum este cazul sinuzitelor sau polipilor nazali. La copii, un astfel de simptom apare frecvent, iar dacă durează mai mult de o săptămână indică, de regulă, existența unei infecții sau a altei probleme respiratorii.  În răcelile obișnuite, un nas înfundat este frecvent asociat cu exces de mucus, dar pot fi situații în care nu apar secreții, ci doar o stare de congestie și inflamație la nivelul mucoasei nazale.

De obicei, nasul înfundat poate fi tratat cu remedii simple, unele chiar naturiste, de aceea nu este un motiv să te îngrijorezi dacă tu sau copilul tău aveți un astfel de simptom. Sunt și cazuri în care este necesar să te adresezi unui medic, mai ales dacă apar și alte manifestări, mai severe, ale unei infecții respiratorii.

Cauze comune pentru nas înfundat

O serie de afecțiuni minore sunt cele mai frecvente cauze ale congestiei nazale. De exemplu, o răceală, gripa și infecțiile sinusurilor pot conduce la un nas înfundat.  Există mai multe virusuri care pot provoca răceală, rinovirusul fiind cel mai frecvent. Pe lângă nasul înfundat, o răceală poate provoca și strănut, dureri în gât și tuse.Congestia cauzată de astfel de boli se ameliorează de obicei în decurs de o săptămână. Răcelile nu necesită, de obicei, un tratament special, ameliorându-se de la sine, dar este bine ca persoana să respecte anumite recomandări, precum odihna, hidratarea corespunzătoare, măsurile igienice.

Dacă durează mai mult de o săptămână, este adesea un simptom al unei probleme de sănătate subiacente. Unele explicații pentru congestia nazală pe termen lung pot fi:

  • Alergiile apar atunci când sistemul imunitar al unei persoane reacționează la o anumită substanță sau alergen. Unii alergeni obișnuiți includ polenul, părul de animale și praful. Această reacție poate determina apariția mai multor simptome, inclusiv secreții nazale abundente, strănut, mâncărimi la nivelul ochilor, nasului, în gât sau tusea.
  • Excrescențe necanceroase, numite polipi nazali, sau tumori benigne în căile nazale
  • Prezența unor iritanti din mediu sau expunerea la substanțe chimice
  • o infecție de lungă durată a sinusurilor, cunoscută sub numele de sinuzită cronică
  • o modificare anatomică, de tipul deviației de sept

Congestia nazală poate apărea și în timpul sarcinii, de obicei la sfârșitul primului trimestru. Fluctuațiile hormonale și creșterea aportului de sânge pot avea ca rezultat inflamarea și congestionarea mucoasei nazale.

”Sarcina afectează multe părți ale corpului și, în cele nouă luni, progesteronul și estrogenul cresc. Creșterea hormonilor și creșterea fluxului sangvin pot cauza umflarea mucoaselor din interiorul nasului. Gravidele care au rinită de sarcină se confruntă, pe lângă nasul înfundat, și cu strănut. Rinita de sarcină poate apărea în orice moment al sarcinii. Simptomele dispar de obicei la scurt timp după naștere.”, arată dr. Oana Cuzino, medic primar geriatrie, pe doc.ro

La copii, cele mai comune cauze ale congestiei nazale sunt răcelile sau obstrucția căilor nazale, de exemplu din cauza vegetațiilor adenoide.

Cel mai frecvent este vorba de:

–       infecții. Acestea pot fi virale sau bacteriene. Pe lângă obstrucția nasului, copilul prezintă și febră, secreții nazale apoase sau mucopurulente, durere în gât, stare generală modificată, lipsa apetitului.

–       alergii. Nasul înfundat se asocieaza cu strănut des, secreții nazale transparente, mâncărime la nivelul nasului, eventual afectarea concomitentă a ochilor(roșeața, secreții, mâncărime). Starea generală este bună, apetitul nu este modificat.

–       modificări anatomice și anomalii de structura. Cel mai frecvent este vorba de polipi (sau vegetații adenoide), specifici perioadei copilăriei. Prezența lor duce la respirăție orală cvasipermanenta, facies caracteristic adenoidian, disconfort în special în timpul somnului.

–       corpi străini intranazali.Obstrucția nazală și secrețiile nazale sunt localizate la o singură nara, apare de regulă la grupa de vârstă 1-3 ani.”, arată dr. Cristina Mihalache, medic primar pediatru, pe site-ul reginamaria.ro

În general,  un nas înfundat nu reprezintă un semnal de alarmă, dat fiind că:

  1. Este, de regulă, simptom într-o afecțiune ușoară, precum răceala comună sau o infecție acută a sinusurilor
  2. Senzația de înfundare se rezolvă adesea în maxim o săptămână
  3. Poate fi tratat ușor la domiciliu, cu picături nazale, igienă adecvată și remedii naturale
  4. În funcție de cauză, congestia nazală poate fi preîntâmpinată, prin evitarea alergenilor, purificarea și umidificarea aerului, respectarea unor reguli bazale de igienă
  5. Fluidizarea mucusului nazal duce la desfundarea rapidă a nasului și se poate realiza, în funcție de cauză, prin metode relative simple, ca inhalațiile, dușul cald, spray-urile sau decongestionantele nazale 

Nas înfundat și respirație grea

Excesul de mucus care se acumulează la nivelul nasului și căilor respiratorii poate avea ca rezultat dificultăți de respirație. Mucusul are un rol protector, captând agenții infecțioși și particulele nocive, dar atunci când se acumulează în cantități mari și are o consistență vâscoasă poate îngreuna respirația și este necesar să se apeleze la metode și substanțe care pot fluidiza mucusul.

Unele persoane pot avea dificultăți de respirație  din cauza nasului înfundat chiar și la o simplă răceală. Alții au probleme cu respirația din cauza crizelor ocazionale de sinuzită acută. Sinuzita poate face dificilă respirația pe nas timp de o săptămână sau două până când inflamația dispare și sinusurile congestionate se eliberează.  Multe probleme de respirație sunt cronice sau pe termen lung și pot fi însoțite și de congestive nazală, uneori fără nici o secreție, doar cu nasul foarte inflamat. Astfel de probleme sunt determinate de sinuzita cronică, alergiile și astmul.

 Pasajul nazal este o cale prin care virușii și alergenii pătrund în plămâni. Deci nasul și sinusurile sunt adesea asociate și cu instalarea unor bolii pulmonare.

Nasul înfundat poate însoți și infecții respiratorii grave, cum este și infecția cu COVID-19. Dar, în aceste cazuri, apar și alte simptome, mai importante, care trebuie să te trimită la medic. Respirația grea este unul dintre acestea și poate fi un semnal de alarmă, mai ales dacă este asociată cu nas înfundat și pierderea mirosului. Alte simptome îngrijorătoare care pot să apară sunt:

  • Tuse
  • Febră sau frisoane.
  • Oboseală
  • Durere de cap
  • Dureri musculare sau corporale.
  • Durere în gât

Nas uscat si înfundat

Senzația de nas înfundat poate să apară și fără să fie însoțită de secreții nazale.

Termenul medical pentru o senzație de uscăciune în căile nazale este rinita sicca. Adesea rezultă din răceli sau alergii.
Când interiorul nasului este uscat, poate fi inconfortabil, inflamat și, uneori, dureros.

Un nas uscat este în general inofensiv. Cu toate acestea, dacă este lăsat netratat, poate provoca simptome mai supărătoare, cum ar fi:

  • mâncărime
  • senzația de arsură
  • cruste
  • sângerări nazale
  • congestionare

Un mediu umed ajută la diminuarea uscăciunii la nivelul căilor nazale, diminuând inflamația, ceea ce ameliorează congestia nazală și permite drenarea corectă a sinusurilor și implicit desfundarea nasului.

Umiditatea ideală interioară variază de la 30 la 50%, în funcție de temperatura camerei.

Este important de reținut că nivelurile mai ridicate de umiditate pot favoriza dezvoltarea acarienilor din praf și a altor alergeni care pot agrava simptomele.

Inhalațiile, irigarea nazală și  utilizarea spray-urilor nazale sunt, de asemenea, soluții utile pentru diminuare senzației de uscăciune și înfundare a nasului.

Nas înfundat permanent

Dacă ai o senzație permanentă de nas înfundat, atunci fie te confrunți cu o problemă cronică, fie poate fi vorba de obstrucția căilor nazale, cauzată de o formațiune tumorală sau de un corp străin.

Sinuzita cronică apare atunci când spațiile din interiorul nasului și capului (sinusurile) sunt umflate și inflamate timp de trei luni sau mai mult, în ciuda tratamentului.

Această afecțiune comună interferează cu modul în care mucusul se scurge în mod normal și poate determina înfundarea nasului. Respirația pe nas poate fi dificilă, iar zona din jurul ochilor este adesea umflată sau sensibilă.

Sinuzita cronică poate fi provocată de o infecție, de excrescențe ale sinusurilor (polipi nazali) sau de umflarea mucoasei sinusurilor. Denumită și rinosinuzită cronică, poate afecta atât adulții, cât și copiii.
Semnele și simptomele comune ale sinuzitei cronice includ:

  • Inflamație nazală
  • Secreții groase, decolorate din nas
  • Drenaj în partea din spate a gâtului (drenaj postnazal)
  • Nas blocat sau înfundat (congestionat) permanent,  care provoacă dificultăți de respirație
  • Durere, sensibilitate și umflare în jurul ochilor, obrajilor, nasului sau frunții  
  • Afectarea simțului mirosului și al gustului

 Alte semne și simptome pot include:

  • Durere de urechi
  • Durere de cap
  • Durere în maxilarul superior și de dinți
  • Tuse cu expectorații
  • Durere în gât
  • Respiratie urât mirositoare
  • Oboseală

Sinuzita cronică și sinuzita acută au semne și simptome similare. Dar sinuzita acută este o infecție temporară a sinusurilor, asociată adesea cu o răceală. Semnele și simptomele sinuzitei cronice durează cel puțin 12 săptămâni, dar este posibil să existe mai multe episoade de sinuzită acută înainte de a dezvolta sinuzită cronică. Febra nu este un semn comun al sinuzitei cronice, dar este posibil să apară în caz de sinuzită acută.

Polipii nazali sunt excrescențe moi, nedureroase, necanceroase de pe căptușeala căilor nazale sau a sinusurilor. Atârnă ca niște lacrimi sau ciorchini de struguri. Acestea rezultă din inflamația cronică a mucoasei nazale și sunt asociați adesea cu astm bronșic, infecții recurente, alergii, sensibilitate la medicamente sau anumite tulburări ale sistemului imunitar.

Polipii nazali mici pot să nu provoace simptome. Atunci când sunt mari sau numeroși, pot bloca căile nazale sau pot duce la probleme de respirație, pierderea simțului mirosului și infecții frecvente.

Medicamentele pot micșora sau elimina adesea polipii nazali, dar uneori este necesară o intervenție chirurgicală pentru a-i îndepărta. Chiar și după un tratament de succes, polipii nazali pot reveni.

Polipii nazali sunt asociați cu iritația și umflarea (inflamația) căptușelii căilor nazale și a sinusurilor care durează mai mult de 12 săptămâni.

Semnele și simptomele comune ale polipilor nazali includ:

  • Nas înfundat permanent
  • Secreții nazale permanente
  • Scăderea sau absența simțului mirosului
  • Pierderea simțului gustului
  • Dureri faciale sau cefalee
  • Durere în dinții de sus
  • Un sentiment de presiune pe frunte și pe față
  • Sforăit
  • Sângerări nazale frecvente

Tratament nas înfundat

Mulți oameni cred că un nas înfundat este rezultatul unui mucus în exces în căile nazale. Cu toate acestea, un nas înfundat este, de obicei, rezultatul inflamării vaselor de sânge la nivelul sinusurilor. O răceală, gripa, alergiile sau o infecție a sinusurilor pot stimula acest proces inflamator.

Indiferent de cauza care determină congestie nazală, există modalități ușoare de ameliorare. Iată ce poți face pentru a desfunda nasul și a respira mai bine.

  1. Utilizează un umidificator

Un umidificator poate fi o modalitate rapidă și ușoară de a reduce durerea sinusurilor și de a ameliora congestia nazală.

Aparatul crește umiditatea aerului din cameră, iar inhalarea acestui aer umed poate calma țesuturile iritate și vasele de sânge inflamate din nas și sinusuri. Aerul încălzit și umidificat poate ajuta, de asemenea, la fluidificarea mucusului în exces. congestionat.

  • Fă un duș

Dacă te-ai confruntat cu un nas înfundat, ai constatat, desigur,  că poți respira mai bine după un duș fierbinte. Aburul de la un duș poate ajuta la subțirea mucusului din nas și la reducerea inflamației. Dușul  fierbinte te poate ajuta să respire mai bine, cel puțin pentru o perioadă. îți poate ajuta respirația să revină la normal, cel puțin pentru puțin timp.

  • Hidratează-te

Este important să bei cât mai multe lichide dacă bănuiești că ai o răceală sau simptome de gripă.

Un nivel optim de hidratare poate ajuta la subțierea mucusului din căile nazale, împingând lichidele din nas și scăzând presiunea din sinusuri. Mai puțină presiune înseamnă mai puține inflamații și iritații.

  • Utilizează un spray salin

Un spray cu ser fiziologic sau o soluție de apă sărată poate ajuta la decongestionarea nasului. Utilizarea unui spray nazal salin poate crește umiditatea din nări. Unele spray-uri saline includ și medicamente decongestionante.

  • Curăță-ți sinusurile

Poți curăța nările înfundate utilizând apă distilată sau sterilă ori o soluție salină în loc de apei de la robinet. Poți folosi dispozitive speciale, cu ajutorul cărora lași apa să pătrundă printr-o nară și o să curgă prin cealaltă, timp de aproximativ 1 minut.

Un vas neti este util pentru spălarea sinusurilor și umezirea căilor nazale uscate. Este necesar să iei anumite măsuri de precauție pentru a reduce riscul de infecție:

  1. Utilizează numai apă distilată, sterilă sau fiartă și răcită în prealabil.
  2. Asigură-te că dispozitivul este curat și complet uscat atunci când nu este folosit.
  3. Urmează cu grijă instrucțiunile dispozitivului utilizat
  4. Spală-te și usucă-te pe mâini înainte de utilizare
  5. Adresează-te unui medic înainte de a utiliza dispozitivul dacă îl folosești pentru o persoană cu un sistem imunitar slăbit sau pentru un copil.
  6. Apa de la robinet poate conține bacterii. Nu este potrivită pentru utilizare într-un vas neti sau în orice alt dispozitiv de spălare.
  • Folosește o compresă caldă

O compresă caldă poate ajuta la atenuarea unor simptome de congestie nazală prin deschiderea căilor nazale din exterior. Se poate folosi un prosop înmuiat în apă caldă, stors, pliat și așezat pe nas și pe frunte.

  • Ia medicamente decongestionante și antihistaminice

Pentru a alege un decongestionant, un antihistaminic sau un medicament pentru alergii, este bine să consulți medicul sau farmacistul.  Multe decongestionante sunt disponibile fără prescripția medicului. Ele vin sub două forme: spray nazal și pastile. Spray-urile nazale decongestionante comune includ oximetazolina și fenilefrina . Pastilele decongestionante comune includ pseudoefedrina. Deongestionantele trebuie utilizate cu precauție, pentru că dacă nu are efectul scontat, poate înrăutăți senzația de congestie și înfundare.

În cazul unei reacții alergice, pot fi folosite antihistaminice sau medicamente anti-alergice. Ambele tipuri de medicamente pot reduce inflamarea căilor nazale, ajutând la desfundarea sinusurilor. Pot fi utilizate și combinații de antihistaminice cu decongestionante.

În cazul în care nu apare nici o ameliorare după 3 zile de tratament sau dacă simptomele se agravează și apare și febră, sunt necesare întreruperea tratamentului și consultul medical.

Uneori, remediile de la domiciliu nu sunt suficiente pentru a ameliora congestia, mai ales dacă simptomele sunt cauzate de o afecțiune mai dificilă.

În acest caz, poate fi necesar un tratament medical, mai ales dacă starea nu se ameliorează după circa o săptămână.

Trebuie să te adresezi medicului dacă ai următoarele manifestări:

  • Nas înfundat pentru o perioadă mai mare de de 10 zile
  • Congestie nazală  însoțită de febră mare care durează mai mult de 3 zile
  • Secreții nazale vâscoase, verzui ,  dureri ale sinusurilor și febră
  • Un sistem imunitar slăbit, eventual prezența unor afecțiuni cronice precum astmul sau emfizemul pulmonar.

De asemenea, este necesar consultul medical, dacă a existat recent un traumatism cranian, urmat de scurgeri nazale cu sânge sau un flux constant de secreții clare.

La sugari și la copiii mici, congestia nazală poate fi mai riscantă,  decât la copiii mai mari și la adulți. Simptomele pot interfera cu hrănirea sugarilor și pot duce chiar la probleme de respirație grave, inclusiv asfixiere. De asemenea, pot împiedica dezvoltarea normală a vorbirii și a auzului. Semnele de alarmă care indică prezentarea urgent la medic includ:

  • Vârsta sub 3 luni
  • Febră ridicată (peste 39 grade)
  • Afectarea somnului și/sau alimentației
  • Dureri de urechi și scăderea auzului

Medicamentele utilizate pentru a trata congestia nazală de lungă durată includ:

  • antihistaminice orale pentru tratarea alergiilor, cum ar fi loratadina (Claritin) și cetirizina (Zyrtec)
  • spray-uri nazale care conțin antihistaminice, cum ar fi azelastină
  • steroizi nazali, cum ar fi mometazona  sau fluticazona
  • antibiotic
  • decongestionante fără prescripție medicală sau pe bază de rețetă

Dacă obstrucția este determinată de tumori sau polipi nazali ori de blocarea sinusurilor, care împiedică scurgerea mucusului, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru ameliorarea situației.

Inhalații pentru nas înfundat

Multe persoane care se confruntă cu un nas înfundat constată ameliorarea simptomului în urma inhalării aburului.

Căldura și umezeala pot fi liniștitoare pentru membranele din interiorul nasului, oferind o senzație de ușurare temporară. Ele pot ajuta la subțierea și scurgerea mucusului în exces.

Rezultatele unui studiu din 2016 sugerează  totuși că aburul nu are un impact notabil asupra congestiei nazale cauzate de sinuzite recurente.

Același studiu a analizat a analizat și impactul irigației nazale. Autorii au concluzionat că irigarea nazală cu spray salin pare să aibă mai multe beneficii la persoanele cu congestie nazală cauzată de sinuzita cronice.

Aburul poate subția mucusul și îl poate ajuta să se scurgă din nas. Pentru o desfundare mai rapidă poți proceda astfel:

  • toarnă apă încălzită, dar nu până la punctual de fierbere, într-un castron mare
  • acoperă-ți capul cu un prosop
  • apleacă-te peste bol și inspiră aburul adânc, pe nas. Poți face acest lucru timp de 20-30 de minute, luând pauze dacă fața se înfierbântă prea tare.

Poți face acest lucru de trei până la patru ori pe zi.

Inhalarea aburului se poate face și în timpul dușului sau folosind chiuveta de la baie, astfel:

  • pornește apa fierbinte în chiuveta din baie.
  • odată ce temperatura este potrivită, pune un prosop deasupra capului și așează-ți capul peste chiuvetă.
  • inspiră adânc aerul care vine de la apa fierbinte

Pe lângă apa fierbinte, se pot adăuga ulei de mușețel, de mentă sau de eucalipt.

Este necesar să realizezi cu grijă inhalațiile cu aburi fierbinți, ca să nu provoci arsuri la nivelul feței și mucoasei nazale. Nu folosi apă clocotită și așează întotdeauna recipientul pe o suprafață netedă și plană.

Remedii naturiste nas înfundat

O serie de uleiuri esențiale au efecte benefice pentru desfundarea nasului și ușurarea respirației. Cele mai utile sunt uleiurile de eucalipt, mentă, pin, ghimbir, rozmarin, salvie, arbore de ceai, cimbru și urzică. Compușii din aceste plante (cum ar fi mentolul și timolul) se găsesc și în multe decongestionante, fără prescripție medicală.

Menta și principalul său ingredient activ, mentolul, sunt decongestionanți naturali și pot chiar să subțieze mucusul nazal. Poate fi găsită sub formă de ulei esențial sau picături, dar este util și consumul ceaiului de mentă sau inhalațiile.

Uleiurile esențiale au multiple efecte benefice în cazul unui nas înfundat precum:

  • efecte antibacteriene
  • acțiune antiinflamatoare
  • efecte calmante în cazul durerilor de sinusuri
  • ușoare efecte sedative (uleiul de eucalipt)

Poți prepara la domiciliu soluții saline, utile pentru spălarea căilor nazale, folosind:

  • sare neiodată, care în mod ideal ar trebui să nu conțină agenți antiaglomeranți sau conservanți, deoarece aceștia pot irita căile nazale
  • bicarbonat de sodiu
  • 1 cană de apă distilată sau aceeași cantitate de apă de la robinet care a fost fiartă timp de 3-5 minute
  • sticlă mică de pulverizare

Iată care sunt pașii pentru a prepara soluția salină:

  • Amestecă 3 lingurițe de sare cu 1 linguriță de bicarbonat de sodiu și depozitează amestecul într-un recipient mic ermetic.
  • Adaugă 1 linguriță din amestec în apă.
  • Dacă folosești apă fiartă, las-o mai întâi să se răcească complet
  • Toarnă soluția în sticla cu pulverizator
  • Înclină capul înainte, inspiră încet pe nas și pulverizează soluția o dată sau de două ori în fiecare nară

Ce poți să mai faci în cazul unui nas înfundat?

  • consumă  legume picante; condimentele iuți, precum ardeiul cayenne, habanero, wasabi, hreanul sau ghimbirul sunt opțiuni grozave. Aceste condimente creează o senzație de căldură atunci când sunt consumate, dilată căile respiratorii și pot ameliora problemele sinusurilor. Capsaicina din ardeiul iute este eficientă în tratarea nasului înfundat și secrețiilor nazale.
  • aplică o presiune ușoară pe puntea nasului cu degetul mare și arătător
  • masează ușor sinusurile cu degetele
  • bea un pahar de apă amestecată cu o linguriță de oțet de mere
  • fierbe doi sau trei căței de usturoi în apă și bea amestecul de două ori pe zi. Și ceapa poate fi un remediu foarte util pentru nas înfundat, atât datorită mirosului său persistent, cât și cantității mari de antioxidanți, care ajută în tgratamentul virozelor și răcelilor.
  • folosește o pernă înaltă,  pentru a sprijini capul să stea mai sus în timpul somnului

Cele mai bune picături de desfundat nasul

Picăturile nazale sunt utilizate pentru ameliorarea temporară a congestiei nazale cauzate de diferite afecțiuni, inclusiv răceala comună, sinuzita, febra fânului și alergii. Acționează prin îngustarea vaselor de sânge din zona nasului, reducând umflarea și congestia.

Printre recomandări fac parte picăturile care au la bază clorhidratul de oximetazolină (Afrin Mentol, Bayer Afrin), clorhidrat de efedrină și de nafazolină,  cu hidrocortizon (Bixtonim) sau doar de nafazolină (Rinofug), fluticazona (Flonase), clorhidratul de tramazolină (Muconasal), clorhidratul de xilometazolină (Maresyl, Olynth, Nasic), serul efedrinat, fenilefrină și antihistaminic (Vibrocil).

În cazul bebelușilor și copiilor mici se preferă igienizarea nasului cu ser fiziologic, ser fiziologic hiperton sau apă de mare.  Unele picături, precum Vibrocilul,  pot fi folosite cu precauție și la copii între 1-6 ani; Bixtonimul este recomandat peste 3 ani; Afrinul și Muconasalul după 6 ani, Rinofug după 7 ani,  iar Olynth-ul sau Maresylul peste 10 -12 ani.

Picăturile cu decongestionante clasice, tip ser efedrinat sau substanțe similare cu efect vasoconstrictor, sunt interzise copiilor mici din cauza efectelor secundare (agitație, tahicardie, fenomene de deprimare centrală mergând până la comă).

Picăturile de nas oferă doar o ameliorare temporară. Nu este bine să fie folosite în combinații și mai des decât este recomandat, deoarece acest lucru poate crește riscul de reacții adverse. De asemenea,nu se recomandă utilizarea pentru o perioadă mai mare de 3-7 zile, deoarece acest lucru poate provoca o afecțiune numită congestie de rebound. Simptomele congestiei de rebound includ roșeața și umflarea pe termen lung în interiorul nasului și creșterea secrețiilor nazale.

În plus, picăturile nazale nu sunt recomandate în oricare dintre cazurile când o persoană prezintă nas înfundat. De exemplu, ele nu sunt utile în caz de rinită cronică hipertrofică.

Adesea, persoanele care au nasul înfundat recurg la decongestionantele nazale vasoconstrictoare, vestitele picături pentru nas. Dar problema se rezolva doar pentru câteva ore, mucoasa nazala se inflamează din nou, astfel că pacienții apelează din nou la vasoconstrictoare. Se ajunge la un cerc vicios, iar folosirea repetată a acestor substanțe poate duce la dependență și înrăutăți afecțiunea de fond.”, arată dr. Ana Maria Apostol, medic specialist ORL, pe site-ul medlife.ro

Pentru prevenirea rinitei cronice hipertrofice, dr. Ana Maria Apostol recomandă spălarea nasului folosind spray-urile farmaceutice cu apă de mare. 

Surse: