Bronşita astmatiformă: cauze, simptome și tratament

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Bronşita astmatiformă sau bronșita astmatică este o afecțiune care apare atunci când o bronșită acută se dezvoltă pe un teren astmatic. Deși bronșita poate să apară și la persoanele care nu suferă de astm, astmul poate crește riscul de a dezvolta bronșită. Astmul determină inflamarea cronică a  căilor aeriene și producția excesivă de mucus, creând un teren favorabil dezvoltării agenților patogeni și apariției bronșitei acute. Mai mult decât atât, reziduurile acumulate în plămâni pot afecta țesutul pulmonar, ceea ce crește riscul apariției bronșitelor acute. Descoperă în articolul de față care sunt cauzele și simptomele bronșitei astmatiforme, precum și diferența între bronșita astmatiformă și astmul bronșic.

Cum apare bronşita astmatiformă

Deși astmul și bronșita sunt două afecțiuni diferite, ele pot apărea simultan la unele persoane.

„Când astmul și bronșita acută apar împreună, afecțiunea poate fi denumită bronșită astmatică”, explică John Carl, MD, pneumolog la Clinica Cleveland din Ohio.

Deși nu este un termen clinic, medicii pot folosi expresia de ”bronșită astmatică” sau ”bronșită astmatiformă”, atunci când vorbesc despre tipuri de bronșită acută asociată cu simptome specifice astmului, cum este wheezing-ul. ”, precizează medicul.

Atât bronșita, cât și astmul, sunt afecțiuni de natură inflamatorie, de aceea, bronșita astmatiformă se manifestă, în general, prin accese de tuse și respirație îngreunată. Când astmul și bronșita se suprapun, apare așa-numita bronșită astmatiformă.

”Astmul poate fi o altă cauza a existenței simptomelor aparente de bronșită cronică la copii și adolescenți. Astmul cronic sever poate provoca obstrucția permanentă a căilor respiratorii, rezultatul fiind bronșita astmatică. Bronșită astmatică are multe simptome asemănătoare bronșitei cronice.”, arată dr. Simona Bucșa Dobre, pe site-ul cdt-babes.ro

Bronșita rezultă din inflamarea căilor respiratorii mari, ceea ce înseamnă că pătrunderea și ieșirea aerului din plămâni sunt îngreunate. Principalele simptome ale unei bronșite acute sunt tusea, însoțită de mucus sau flegmă,  dificultățile de respirație, oboseala, durerile în piept și o ușoară febră sau frisoane. Respirația șuierătoare este un simptom comun atât pentru bronșita astmatiformă, cât și pentru astm.

Bronşita astmatiformă are  cauze similare bronșitei acute, respectiv:

-Infecțiile, de obicei virale: rinovirusul, adenovirusul sau coronavirusul declanseaza raceli sau gripe, insa, pot cauza si complicatii, precum bronsita.Mult mai rar bronșita astmatiformă (ca și alte tipuri de bronșită acută) este declanșată de o infecție bacteriană.

– Iritarea căilor respiratorii, determinată de expunerea la alergeni precum: fumul de țigară, polenul, mucegaiul, părul de animal, praful, aerul poluat sau unele substanțe chimice.

– activitățile fizice intense, mai ales cele desfășurate la temperaturi joase pot favoriza apariția bronșitei astmatiforme, prin suprapunerea unei bronșite acute la pacientul care suferă deja de astm.

Există o serie de factori care cresc riscul instalării bronșitei astmatiforme, respectiv:

  • Preexistența unor afecțiuni ale aparatului respirator (precum BPOC sau fibroza chistică)
  • Fumatul și expunerea la poluare și medii toxice
  • Schimbările bruște de temperatură
  • Anumite medicamente precum betablocantele sau aspirina
  • Afecțiunile care scad imunitatea

Simptomele bronșitei astmatiforme

Simptomul principal care arată că este vorba de o bronșită acută este o tuse care persistă timp de cel puțin cinci zile, deși poate dura adesea una până la trei săptămâni.Tusea este în general asociată cu producția de spută..

„În cazul bronșitei astmatice nu toți pacienții au cele trei simptome specifice astmului bronșic (respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, tuse), cel mai „clasic” este probabil șuieratul, care este un suierat ascuțit creat de căile bronșice obstrucționate, ce apare și în bronșita astmatică”, explică James Shamiyeh. MD, pneumolog și director medical al Institutului Heart Lung Vascular de la Universitatea din Tennessee Medical Center din Knoxville.

”Unii medicii folosesc termenul de bronșită astmatiformă atunci când se referă la persoanele cu BPOC care au și simptome ușoare de astm bronșic sau când este dificil să diferențieze cele două afecțiuni. Trebuie menționat totuși faptul că majoritatea cazurilor de astm sunt de obicei diagnosticate în copilărie, în timp ce majoritatea persoanelor cu BPOC sunt diagnosticate după vârsta de 40 de ani – și adesea după ani de fumat sau alte expuneri pe termen lung la poluare, substanțe chimice și fumatul pasiv.”, spune dr. Nicola Hanania, MD, profesor asociat de medicină în departamentul de medicină pulmonară și îngrijire critică la Baylor College of Medicine din Houston.

Bronşita astmatiformă este contagioasă doar dacă este cauzată de un virus sau de o bacterie. Așadar, persoanele care interacționează cu pacientul care suferă de bronșită astmatica se pot infectă cu virusul sau bacteria care a declanșat boală, însă nu pot face bronșită astmatiformă decât dacă suferă, la rândul lor, de astm.

Simptomele bronșitei astmatiforme sunt o combinație între simptomele specifice bronșitelor acute (precum tusea uscată sau productivă, cefaleea, oboseala, alterarea stării generale) și simptomele caracteristice astmului, în special respirația șuierătoare, scurtarea respirației și dispneea.

În cazul în care nu este tratată corespunzător, bronşita astmatiformă, ca și alte tipuri de bronșită acută, poate duce la complicații precum:

  • Pneumonia
  • Emfizemul pulmonar
  • Insuficiența respiratorie
  • Insuficiența cardiacă

Diferența dintre astm și bronşita astmatiformă

Unele simptome ale bronșitei, cum ar fi respirația șuierătoare și dificultățile de respirație, sunt similare cu simptomele astmului bronșic, dar există câteva diferențe importante, și anume în ceea ce cauzează aceste simptome și modul în care sunt tratate fiecare.

Bronșita este o afecțiune pulmonară obstructivă care este similară cu boala pulmonară obstructivă cronică. Deși există o legătură între bronșita acută și astm, ele au cauze diferite.

Bronșita acută este cauzată de o infecție virală sau bacteriană, ceea ce înseamnă că rezultă de obicei dintr-o răceală sau gripă și durează de obicei aproximativ una până la trei săptămâni înainte de a se vindeca de la sine. Astmul este o afecțiune cronică caracterizată prin inflamarea permanentă a căilor respiratorii și se poate dezvolta pe un fond genetic, în baza unei predispoziții moștenite, în urma unor infecții respiratorii în timpul copilăriei sau ca urmare a expunerii la un anumit mediu ce provoacă iritare sau alergii frecvente.

Bronșita acută este, de obicei, de natură infecțioasă, peste 90% dintre tipurile de bronșită acută fiind  de origine virală, în vreme ce circa 10% sunt bacteriene. Bronșita iritativă poate să apară ca urmare a expunerii la fum de țigară, vapori toxici sau praf și poate fi favorizată de anumite probleme de sănătate subiacente, cum ar fi o tulburare autoimună sau fibroza chistică.

Dacă bronșita este determinată de o infecție bacteriană, tratametul acesteia poate include antibiotice pe bază de prescripție medicală.

Astmul bronșic este una din cele mai frecvente afecțiuni cronice, caracterizată prin inflamația cronică a cailor aeriene ce determina limitarea fluxului de aer.

Cele mai frecvente simptome astmatice sunt :

  • tusea, în special noaptea, la efort sau asociată cu anumite stări emoționale
  • senzația de sufocare (dispnee)
  • senzația de strângere a pieptului
  • șuierat în plămâni (wheezing)
  • senzație de frică intensă care însoțește crizele astmatice, pe fondul stării de sufocare

Multe persoane se gândesc că astmul este reprezentat de crizele sau simptomele de sufocare, dar, în realitate, astmul este o afecțiune cronică permanentă, care poate prezenta periodic exacerbări, sub forma acestor crize. Principalii declanșatori ai astmului sunt alergenii, substanțele toxice, fumul de țigară, infecțiile sau vremea rece.

Bronșita acută virală se poate instala mult mai ușor la persoanele astmatice, din cauza stării de inflamație și constrcție a mușchilor de la nivelul căilor aeriene. Pe de altă parte, o bronșită acută poate declanșa o criză de astm, favorizând inflamarea suplmientară a căilor respiratorii și acumularea de mucus. Practic, apariția bronșitei acute poate agrava starea determinată de astm și poate duce la înmuilțirea crizelor. În astfel de cazuri se vorbește despre bronșita astmatiformă sau bronșita astmatică, Persoanele cu astm bronșic care suferă de bronșită sunt adesea tratate cu inhalatoare care dilată tuburile bronșice (pentru a facilita respirația), cu antiinflamatoare, analgezice și medicamente pentru răceală, similar tratamentului pentru bronșita acută la persoanele care nu sunt astmatice, Pacienților cu astm bronșic care suferă de bronșită li se pot prescrie, de asemenea, steroizi inhalatori sau orali, de la caz la caz.

 În unele cazuri severe, bronșita acută poate provoca astm. Pentru majoritatea oamenilor, bronșita dispare atunci când dispare infecția care o cauzează, dar, la unele persoane mai susceptibile, este posibil ca acea infecție virală și bronșita acută să se transforme în astm

„Acesta este unul dintre modurile în care se dezvoltă astmul la adulți. Infecția provoacă, în esență, modificări ale căilor respiratorii care aduc simptome de astm.”, arată dr.Castriotta, MD, profesor de medicină și director asociat al diviziei de medicină pulmonară, de îngrijire critică și de somn la McGovern Medical School de la Universitatea Texas din Houston.

Diagnosticul bronșitei astmatiforme

Așa cum menționam mai sus, termenul de ”bronșită astmatiformă” nu reprezintă un diagnostic clinic formal, de regulă fiind definită ca o bronșită acută suprapusă peste astm. Adesea este greu de diferențiat bronşita astmatiformă de o criză de astm, de aceea sunt necesare teste suplimentare dacă se observă o accentuare a simptomatologiei astmatice obișnuite.

Dacă apar simptome ca cele enumerate mai sus la o persoană care știe că este astmatică, cel mai indicat este un consult medical de specialitate. După anamneză și examinarea fizică, medicul poate recomanda o serie de teste specifice precum: 

  • Spirometrie. Un test care măsoară funcția pulmonară pe măsură ce inspirați și expirați printr-un dispozitiv bucal care este atașat la spirometru.
  • Fluxul expirator maxim. Un test care măsoară forța aerului pe care îl respirați (expirați) într-un dispozitiv numit debitmetru expirator de vârf.
  • Radiografie toracică. O radiografie care produce imagini ale pieptului pentru a căuta dovezi ale altor afecțiuni care ar putea cauza tusea și problemele de respirație.
  • Analiza de laborator a culturilor de secretii nazale/ faringiene/ bronsice;
  • Teste alergologice.

Direcțiile de tratament pentru bronşita astmatiformă

Tratamentele pentru bronşita astmatiformă sunt, în esență, aceleași cu cele utilizate pentru a trata astmul și bronșita și pot include:

  • Bronhodilatatoare cu acțiune scurtă, cum ar fi albuterolul, pentru a ajuta la deschiderea căilor respiratorii și pentru a oferi o ușurare pe termen scurt (prescrise pentru ameliorarea episoadelor acute)
  • Corticosteroizi inhalatori.
  • Bronhodilatatoare cu acțiune pe termen lung, utilizate împreună cu corticosteroizi inhalatori. Acestea au rolul de a relaxa musculatura de la nivelul căilor respiratorii, astfel încat respirația să fie facilitată.
  • Antagoniști ai receptorilor de leucotriene care au rolul de a împiedica îngustarea si inflamarea căilor aeriene, fiind ameliorate simptomele specifice bronșitei astmatiforme. Acestea se utilizează numai cu recomandarea medicului, altfel pot apărea manifestări nedorite ori boala se poate agrava.
  • Cromolyn sau teofilină
  • Inhalatoare combinate care conțin atât un steroid, cât și un bronhodilatator
  • Anticolinergice cu acțiune prelungită
  • Medicamente mucolitice care au rolul de a lichefia mucusul de la nivelul sistemului respirator, facâdu-l mai usor de eliminat prin tuse.
  • Folosirea unor remedii naturale cu efecte antiinflamatoare și antioxidante, precum ghimbirul, turmericul, ceaiul de cimbru, mierea

Infecția respiratorie bacteriană poate fi tratată cu antibiotice.

Tratamentul implică, de asemenea, evitarea declanșatorilor de astm bronșic printr-o serie de măsuri menite să elimine potențialii alergeni sau factorii declanșatori:

  • Spălarea frecventă a lenjeriilor și păturilor cu apă fierbinte
  • Ștergerea prafului și aspirarea regulată
  • Ținerea animalelor de companie departe de dormitor
  • Folosirea unui filtru de aer
  • Renunțarea la fumat, evitarea mediilor în care se fumează, pentru că fumul de țigară accentuează simptomatologia bronșitei astmatiforme și crește riscul de complicații
  • Măsuri de igienă, precum spălarea frecventă a mâinilor, pentru prevenirea infecțiilor, aerisirea camerei de două ori pe zi
  • Folosirea unui umidificator pentru a combate uscăciunea aerului din cameră, dat fiind că aerul foarte uscat ingreunează eliminarea mucusului, in timp ce folosirea umidificatorului va favoriza expectorarea.
  • Hidratarea corespunzătoare, care facilitează eliminarea mucusului, precum și odihna care este esențială în abordarea oricărei afecțiuni pulmonare

Pentru că bronșita astmatiformă poate duce la complicații și poate declanșa episoade astmatice, este necesar ca pacientul care suferă de astm să se adreseze medicului și să înceapă cât mai curând un tratament care să vindece afecțiunea în cel mai scurt timp posibil. Bolnavul de astm trebuie să țină cont de măsurile de prevenție care elimină riscul de instalare a unei bronșite astmatiforme, precum

  • Eliminarea fumatului
  • Respectarea măsurilor de igienă
  • Eliminarea alergenilor și a altor potențiali declanșatori
  • Vaccinarea antigripală și anti-pneumonie

 „Pentru cei cu astm bronșic, este important să trateze comorbiditățile și să se asigure utilizarea adecvată a inhalatoarelor. Persoanele cu BPOC ar trebui să evite fumatul și expunerea la factori declanșatori și să folosească inhalatoare care conțin bronhodilatatoare”, explică dr Hanania.

Deși bronșita și astmul sunt două afecțiuni pulmonare diferite, ele sunt strâns legate. Cunoașterea diferențelor dintre acestea vă poate ajuta să vă asigurați că obțineți tratamentul adecvat și evitați apariția complicațiilor.

Surse: