Alergie la ambrozie? Ce trebuie să știi

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Dacă ești printre cei care suferă de rinită alergică, ai auzit cu siguranță despre alergia la ambrozie. Persoanele cu alergie la ambrozie au mult de suferit pe parcursul anului, pentru că această plantă cauzează cele mai multe alergii, atât în anotimpurile calde cât și în perioada de toamnă. O singură plantă din acest gen poate produce aproximativ un miliard de particule de polen pe sezon, iar polenul este transportat de vânt la distanțe foarte mari. Ambrozia provoacă aproximativ jumătate din toate cazurile de rinită alergică asociată polenului în America de Nord, unde ambrozia este cea mai abundentă și mai diversificată. Este, de asemenea, unul dintre principalii responsabili pentru febra fânului și în Europa. Dacă ai aflat recent că suferi de alergie la ambrozie sau dacă vrei să știi mai multe despre gestionarea acestei alergii, articolul de față îți oferă o serie de informații utile, legate de simptome și alternative de tratament. 

Ce este ambrozia

Denumirea de ambrozie se referă la mai multe plante sălbatice  cu flori, din genul Ambrosia, familia Asteraceae. Inițial, aceste plante au fost foarte răspândite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale ale Americii, în America de Nord, în sud-vestul Statelor Unite și nord-vestul Mexicului. Actualmente, tot mai multe specii de ambrozie se răspândesc în Europa, fiind responsabile de un număr din ce în ce mai mare de cazuri de rinită alergică.

Deși numele genului provine din grecescul ambrosia, care înseamnă „mâncare sau băutură a nemuririi”, plantele de acest tip sunt mai degrabă o bătaie de cap pentru multă lume. Polenul de ambrozie este unul dintre cei mai puternici și răspândiți alergeni, care provoacă diferite reacții imunitare, în special rinita alergică. Cea mai răspândită specie a genului în America de Nord și în Europa este Ambrosia artemisiifolia, iar o altă specie cu prezență semnificativă este ambrozia mare (A.trifida). Crește mai ales în zonele de câmpie, pe terenuri virane, dar și în grădini și parcuri, fiind mai puțin răspândită în regiunile montane.

”Statisticile arată că, din populația activă a României (9.000.000 persoane), peste 480.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivita, afecțiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidențiază o prevalența crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat.”, se precizează pe site-ul reginamaria.ro

Polenul de ambrozie este un alergen comun, produs în cantități uriașe pe parcursul anului. Așa cum am spus deja, o singură plantă poate genera aproximativ un miliard de boabe de polen pe sezon, ce sunt transportate de vânt pe distanțe foarte mari, chiar și de 500-600 de km. Concentrația de polen de ambrozie — în absența unor precipitații semnificative, care elimină polenul din aer, este cea mai scăzută în primele ore ale dimineții, apoi crește și atinge vârfurile la amiază. În zilele fără precipitații, cu vânt puternic și uscat, concentrația crește semnificativ, acestea fiind cele mai problematice pentru pacienții cu alergie la ambrozie.

Date fiind efectele alergice severe, există programe de eradicare a ambroziei, prin pulverizare chimică sau cosit frecvent, la fiecare trei săptămâni.

Dezrădăcinarea manuală a ambroziei este în general ineficientă, iar contactul cu pielea poate provoca reacții alergice. Dacă dezrădăcinarea este metoda aleasă, aceasta trebuie efectuată înainte de înflorirea plantei. Cum ambrozia crește în multiple locuri sălbatice sau abandonate, adesea metodele de control chimic sau mecanic sunt ineficiente.

Anumiți factori naturali, precum unii fungi sau insecta Ophraella communa atacă planta și au fost propuși ca agenți de combatere biologică a ambroziei, dar pot ataca și alte plante, precum culturile de floarea soarelui (pentru care gândacul mâncător de frunze este, de asemenea, un dăunător) așa că metoda este controversată.

Când înflorește ambrozia

Ambrozia începe să polenizeze încă din iulie în special în zonele sudice, cu climat mai cald. În luna august, se extinde, de obicei, în majoritatea zonelor, iar vârful înfloririi și polenizării este la mijlocul lunii septembrie. În anumite regiuni, polenul de ambrozie poate rămâne activ până în luna noiembrie. Persoanele care au alergie la ambrozie trebuie să se intereseze în ce perioadă dispersia polenului atinge cote maxime în regiunea în care locuiesc. Polenul de ambrozie este foarte fin și nu poate fi observant cu ochiul liber.  

Pentru a face față mai bine rinitei alergice declanșate de ambrozie, este necesară elaborarea unui plan de prevenire și tratament, realizat împreună cu un alergolog, înainte de începerea sezonului de vârf pentru alergia la ambrozie. 

Cauzele alergiei la ambrozie

La fel ca în cazul altor tipuri de polen, alergia la ambrozie este declanșată de faptul că sistemul imunitar percepe aceste particule inofensive pentru majoritatea persoanelor ca fiind periculoase.

”Alergiile se produc atunci când sistemul imunitar manifestă un răspuns inadecvat la polenul de la floarea de ambrozie. În mod normal, sistemul imunitar încurajează unele modificări chimice în corp, care ajută la îndepărtarea „invadatorilor” dăunători, cum ar fi virusurile și bacteriile. În cazul persoanelor alergice la polen si ambrozie, însă, sistemul imunitar identifică în mod greșit polenul inofensiv și, astfel, începe să lupte împotriva acțiunii polenului. O substanță numită histamină este eliberată atunci când corpul intră în contact cu polenul de ambrozie. Histamina este cea care cauzează multe simptome neplăcute, cum ar fi secrețiile nazale (rinoreea), strănutul și mâncărimile la nivelul ochilor.”, arată dr. Oana Cuzino, pe site-ul doc.ro

Simptomele sunt determinate de creșterea anormală a anticorpilor IgE care se atașează la un tip de celule imunitare numite mastocite. Atunci când antigenul ambroziei se leagă de acești anticorpi, mastocitele eliberează histamina și alte substanțe chimice care provoacă  simptomele alergice

Compusul alergenic major din polen a fost identificat ca Amb a1, o proteină neglicozilata de 38 kDa compusă din două subunități. De asemenea, conține și alte componente alergene, cum ar fi profilina și proteinele care leagă calciul.
Persoanele care au și alte tipuri de rinită alergică sunt mai predispuse să dezvolte alergie la ambrozie, mai ales că poate exista și un fond genetic favorizant. Astfel, alergia la ambrozie poate apărea la pacienți care prezintă deja rinită alergică declanșată de alte tipuri de polen, acarienii din praf, părul de animale, mucegai. Alergiile tind să apară la mai multe persoane din aceeași familie, așa că dacă, unul dintre membrii are o alergie la ambrozie, este mai probabil ca și alții să o dezvolte în timp.

Simptome de alergie la ambrozie

Simptomele alergiei la polenul de ambrozie pot varia în diferite perioade ale anului, în funcție de regiune și de starea vremii. Cu toate acestea, cele mai frecvente simptome de alergie la ambrozie includ:

  • Iritații la nivelul nasului, ochilor și gâtului, însoțite de mâncărime
  • Ochi înlăcrimați, conjunctivită alergică
  • Secreții nazale apoase
  • Congestie nazală
  • Strănuturi în cascadă
  • Dureri de cap
  • Tuse sau respirație șuierătoare
  • Presiune la nivelul sinusurilor, care poate provoca dureri faciale
  • Piele umflată, de culoare albăstruie, sub ochi
  • Scăderea simțului mirosului sau gustului
  • Calitate slabă a somnului

”Dacă o persoană suferă de alergii severe, ambrozia poate declanșa un episod de astm, sinuzită cronică, dureri de cap și probleme în timpul somnului.”, arată dr. Oana Cuzino. 

În unele cazuri, oamenii pot dezvolta și eczeme alergice după ce au fost expuși la polenul de ambrozie. Această erupție cutanată, însoțită de mâncărime și chiar durere, este de obicei compusă din mici umflături și vezicule. Poate apărea în 24 până la 48 de ore după expunere. De obicei, erupția se va rezolva de la sine în două sau trei săptămâni.

Simptomele se pot agrava din cauza altor iritanți, cum ar fi fumul de tutun, mirosurile puternice sau poluarea aerului. Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului, schimbările climatice pot agrava și simptomele alergiei la ambrozie. Temperaturile mai calde pot prelungi sezonul de polen de ambrozie. De asemenea, pot determina ambrozia să producă cantități crescute de polen.

Pacienții cu alergie la ambrozie pot prezenta semne de sindrom de alergie orală, o alergie alimentară clasificată printr-un grup de reacții alergice, ce apar la consumul unor fructe și legume. Alimentele implicate în mod obișnuit includ fasole, țelină, chimen, alune de pădure, kiwi, pătrunjel, cartofi, banane, pepeni, castraveți și dovlecel. Simptomele pot include mâncărime, arsuri și umflarea gurii și a gâtului, curgerea ochilor și a nasului, urticarie și, mai rar, vărsături, diaree, astm și anafilaxie.

”Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția cailor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală.”, se specifică pe site-ul reginamaria.ro

Cum se stabilește diagnosticul de alergie la ambrozie

În cazul în care nu este diagnosticată din descrierea simptomelor și istoricul apariției acestora, alergologul poate recomanda realizarea unor teste de alergie.

Teste cutanate de determinare a alergenilor

Alergologul va efectua un test cutanat pentru a determina alergenul specific care provoacă simptomele. Acesta se desfășoară astfel:

  • Medicul alergolog marchează o secțiune a brațului sau a spatelui cu un stilou sau un marker.
  • Ulterior inoculează picături de diferite tipuri de alergeni în aceste zone de piele. Acest lucru poate fi ușor dureros sau inconfortabil, dar durează doar câteva minute.
  • Dacă sunteți alergii la oricare dintre substanțele administrate, se va dezvolta roșeață, umflare și mâncărime la nivelul locului de aplicare, în decurs de 15 până la 20 de minute. Este posibil să apară și o zonă rotundă, ridicată, care arată ca un stup.

Alergologul va analiza rezultatele, existând posibilitatea unor alergii multiple

Pe de altă parte, a avea o reacție în timpul unui test cutanat nu înseamnă întotdeauna că există alergie la substanța respectivă. Medicul alergolog va corela rezultatele testului cutanat și propria evaluare medicală pentru a determina un diagnostic și un plan de tratament.

Testele de sânge

”O altă opțiune folosită pentru a confirma o alergie la ambrozie este ca pacientului să i se facă un test de sânge. Un laborator de analize poate testa o mostră de sânge de la pacient, pentru a depista prezența anticorpilor asociați cu ambrozia, care indică o alergie la această buruiană.In plus, analizele de sange pot releva un nivel crescut al  Imunoglobulinei E, un anticorp produs ca raspuns general al sistemului imunitar la un factor alergen.”, spune dr. Cuzino.

Schema de tratament pentru  alergie la ambrozie

Polenul de ambrozie este foarte greu de evitat, așa că o persoană cu alergie la ambrozie va experimenta reacții alergice continue. Cu toate acestea, există anumite tratamente care pot ajuta la ameliorarea simptomelor acestui tip de rinită alergică. Tratamentul medicamentos include:

1. Antihistaminice, precum loratidina (Claritin) sau difenhidramina (Benadryl)

2. Decongestionante, cum ar fi pseudoefedrina sau oximetazolina

3. Picături ocular antialergice, care conțin  antihistaminice, cum ar fi Opatanol (care conține olopatadină), Nostamine, Allergodil, Vizik Allergy, etc.

4. Corticosteroizi nazali, cum ar fi fluticazona (Flonase) sau mometazona (Nasonex)

5. Medicamente care combină un antihistaminic și un decongestionant, cum ar fi Actifed și Claritin-D

6. În cazul unor  medicamente, cum ar fi Singulair se recomandă precauție în utilizare, din cauza riscului unor reacții adverse severe

”În cazul rinitei alergice, în urmă unui consult de specialitate ORL,vor fi recomandate medicamente prin care se încearcă controlul simptomelor. Corticosteroizii țopici sunt “terapia de aur” prin care se combat inflamația mucoasei nazale și implicit senzația de obstrucție nazală și rinoreea. Consecutiv va fi ameliorată și lăcrimarea. Se recomandă antihistaminice orale nesedative. Deasemenea, se mai recomandă administrarea locală, nazală de apă de mare hipertona, cu efect decongestionant nazal sau simplă, izotona, cu scopul de a “spală”mucoasa nazală de impurități și implicit de alergeni. Tratamentul se va urmă o perioada mai îndelungată (minim 1 luna).
Este foarte important de știut că medicamentele simptomatice nu vindecă boală, respectiv alergia, dar cresc semnificativ calitatea vieții  pacientului, prin diminuarea, până la dispariția simptomelor.”, arată dr/ Simona Manuil, medic primar ORL, pe site-ul spitalpelican.ro

Vaccin și imunoterapie pentru alergie la ambrozie

Dacă medicamentele obișnuite nu funcționează, medicul poate recomanda un așa numit vaccin pentru alergie. Vaccinul antialergic reprezintă  o formă de imunoterapie, care implică o serie de injecții cu substanța care provoacă alergie la ambrozie. Cantitatea de alergen din injecție crește treptat în timp. Vaccinul împotriva alergiei la ambrozie funcționează similar oricărui alt vaccin: modifică răspunsul corpului la alergen, ajutând la reducerea severității reacțiilor alergice.

În urma aplicării acestui tip de imunoterapie, poate apărea o ameliorare a simptomelor mergând până la dispariție completă în decurs de unu până la trei ani de la începerea vaccinurilor. Sunt disponibile și imunoterapii sublinguale pentru tratarea alergiilor la ambrozie. Acest tip de tratament presupune plasarea sub limbă a unei pilule care conține alergenul și apoi înghițirea acesteia. Oferă aceleași beneficii ca și vaccinurile împotriva alergiilor.

Măsuri de prevenție a reacțiilor alergice

Pentru prevenirea reacțiilor alergice sau ca adjuvant în terapie sunt necesare anumite schimbări ale stilului de viață. Dintre acestea pot fi menționate:

  • folosiți unui aparat de aer condiționat pentru perioade lungi de timp , inclusiv toamna
  • evitați să ieșiți afară în perioadele în care polenul de ambrozie se găsește în cantitate maximă (dimineața până în prânz)
  • închideți ferestrele în timpul zilei, atât acasă cât și în mașină
  • achiziționați un filtru sau folosiți un dezumidificator portabil de înaltă eficiență pentru particule de aer (HEPA).
  • aspirați săptămânal în casă, folosind un aspirator care are un filtru HEPA
  • spălați imediat articolele de îmbrăcăminte după ce le-ați purtat în aer liber, deoarece pot avea polen pe ele
  • uscați hainele într-un uscător, mai degrabă decât afară
  • folosiți o mască facial, mai ales când mergeți în zone mai sălbatice sau lucrați în grădină
  • încercați să eliminați ambrozia, dacă observați că apare în curte sau grădină

De asemenea, este bine să se evite anumite alimente, care  conțin proteine ​​asemănătoare cu cele din polenul de ambrozie și  pot declanșa o reacție alergică similară. Acestea includ: banane, muşeţel, pepeni galbeni, castraveți, Echinacea,zucchini

Simptomele legate de alergiile alimentare vor fi de obicei mai grave în timpul sezonului ambroziei. Ar trebui să contactați un alergolog dacă observați furnicături sau mâncărimi ale gurii după ce ați consumat oricare dintre alimentele enumerate mai sus.

Tratament naturist pentru alergie la ambrozie

Există și posibilitatea unor terapii alternative, naturiste, pentru alergia la ambrozie, care pot fi folosite mai ales ca adjuvante pe lângă tratamentul medicamentos. Unii terapeuți recomandă o cură de detoxifiere generală, ca bază de pornire a tratamentului antialergic. O serie de componenți ai plantelor pot avea efecte benefice, atât pentru reducerea simptomelor cât și pentru reglarea reacțiilor imunitare. Frecvent recomandată este quercitina,  care poate bloca reacția alergică.

”Quercetina din fructe sau suplimente de la farmacie -Un antioxidant natural, quercetina se găsește în fructe precum merele, strugurii roșii și grepfrut, cât și în legume (cum ar fi ceapă) și în ceai. Quercetina este folositoare, pentru că împiedică celulele imunitare să elibereze histamine, substanțele chimice care provoacă simptomele alergiilor.”, spune dr. Cuzino.

Extractul de muguri de coacăz negru, urzică, eucalipt sau trei frați pătați au, de asemenea, efecte benefice.  Astfel, componentul activ din urzică, scopoletina, ajută la prevenirea simptomelor rinitei alergice, în specual a strănutului și iritației nazale.

Și vitamina C are efecte de reglare a sistemului imunitar și de blocare a producției de histamină.

Interesant este faptul că folosirea probioticelor poate avea, de asemenea, efecte pozitive în prevenirea simptomelor alergice.  
” O meta-analiză a 21 de studii cu suplimente probiotice a arătat că bacteriile benefice pot îmbunătăți calitatea vieții pentru persoanele care suferă de alergii sezoniere, inclusiv o reducere a simptomelor nazale și oculare. Când faceți cumpărături, căutați un echilibru de tulpini Bifidobacterium și Lactobacillus. Aceste două familii majore de probiotice ajută la restabilirea echilibrului asupra întregului microbiom intestinal.”, spune dr. Oana Cuzino.

Mierea de albine poate avea un efect suplimentar de desensibilizare la alergii, atat prin stimularea imunitatii cat si prin reglarea raspunsului imun.

Alte plante utile, cu efect antialergic și imunomodulator sunt: lemnul dulce; coada șoricelului; brusturele.

În plus anumite minerale precum magneziul sau zincul, dar și acizii grași omega 3 par  să fie de ajutor în abordarea alergiei la ambrozie și a altor tipuri de rinită alergică.

Surse: