canicula

Cum afectează canicula sistemul tău respirator și ce trebuie să faci

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

În fiecare vară, canicula poate afecta un număr mare de persoane, determinând incidente cu grade diferite de severitate, de la senzația de epuizare până la accidente cerebrale. Căldura excesivă are efecte asupra întregului organism, dar anumite sisteme, precum cel respirator, circulator sau nevros pot fi lezate în mod deosebit. Copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu boli cronice reprezintă cele mai afectate categorii. Chiar și expunerea de scurtă durată la temperaturi atmosferice ridicate poate provoca daune semnificative Pentru a te putea proteja, este important să știi ce efecte are canicula asupra organismului și care sunt principalele măsuri pe care trebuie să le iei când temperatura atmosferică are valori foarte mari.

Ce este canicula

Canicula reprezintă o perioadă de căldură excesivă, care poate fi însoțită și de umiditate foarte mare. Vremea este considerată ca fiind caniculară prin comparație cu temperaturile medii înregistrate în sezonul cald, într-o anumită zonă.

”Canicula este definită ca o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei respective şi este o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, în special în regiunile cu umiditate crescută”, se precizează pe site-ul DSP.

Valurile de căldură pot cauza mari daune, atât mediului cât și oamenilor. Canicula poate fi  prevăzută cu ajutorul echipamentelor de prognoză a vremii, astfel încât pot fi emise din timp apeluri de avertizare, pentru protecția populației. Canicula se manifestă printr-o căldură exagerată (arșiță, dogoare, zăpușaeală), caracteristică zilelor de vară, când temperatura are anumite valori, specifice fiecărei regiuni în parte. Astfel, în România, vremea este caracterizată ca fiind caniculară atunci când temperaturile  maxime ating sau depășesc 35°C  în timpul zilei, respectiv 20 °C  sau mai mult noaptea. Canicula poate dura mai multe zile la rând, un val de căldură excesivă putând fi definit ca o perioadă de 3-5 zile consecutive cu temperaturi de minim 35 °C .

În general, efectele caniculei se pot observa după ce temperaturile ating 35°C, putând  deveni foarte pronunțate și severe când temperatura trece de 40°C, mergând până la accidente vasculare și infarct. Acestea pot afecta chiar și persoanele sănătoase, pe fondul epuizării și deshidratării severe, mai ales dacă se află antrenate în eforturi fizice intense.

 Mecanismele de răcire ale corpului sunt mai puțin eficiente la copii și persoanele in vârstă, ceea ce le face mai sensibile la problemele determinate de căldura excesivă. Obezitatea, diabetul zaharat, consumul de alcool și insuficiența cardiacă cronică scad capacitatea organismului de a disipa căldura. Diareea poate contribui la deshidratare și crește riscul de epuizare și accident vascular cerebral cauzate de caniculă.

În perioadele caniculare se pot întâmpa evenimente catastrofice, precum seceta care compromite culturile agricole pe suprafețe mari, incendii sau creșterea mortalității la persoanele cu boli cardiace și respiratorii. Un fenomen care poate apărea în timpul caniculei este cel de blow-up, generat prin supra-încălzirea asfaltului, când se creează o diferență de temperatură între straturile de asfalt și beton. Această diferență de temperatură generează dilatarea rapidă a stratului superior de asfalt, care duce la fisuri și la ridicarea cu mai mulți centimetri a stratului superior.

Pricipalele simptome ce pot fi determinate de caniculă includ:

  • transpiratie abundenta
  • oboseală fizică și psihică
  • tulburări ale ritmului cardiac
  • crampe musculare
  • greață și vărsături
  • senzatie de leșin și chiar episoade de sincopă
  • cefalee, amețeală
  • respiratie rapida, superficiala
  • stare de confuzie si dezorientare, iritabilitate, agitație, insomnie
  • convulsii
  • intensificarea simptomatologiei unor boli cronice.

Cum afectează canicula sistemul respirator

Canicula afectează starea de sănătate în general, crescând morbiditatea și mortalitatea, în special la persoanele vulnerabile. Sistemul circulator și cel respirator sunt primele care suferă în caz de caniculă.

Așa cum ne putem imagina, resprația se modifică în prezența aerului foarte cald, excesiv de uscat sau de umed.

În cazul persoanelor care suferă de boli respiratorii, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și astm, vremea caldă poate declanșa probleme de respirație. Căldura și umiditatea ridicate duc la înmulțirea crizelor de astm și agravarea bolilor cronice respiratorii. Diverse studii au stabilit legătura dintre vremea caldă și dificultățile de respirație.

În condiții meteorologice extreme (căldură sau frig excesiv), corpul are nevoie de mai mult oxigen pentru a menține temperatura internă, astfel că funcția pulmonară se modifciă, ducând la respirație profundă sau rapidă (hiperpnee). Există multiple efecte ale caniculei asupra respirației, dintre care unele includ:

● Sub acțiunea aerului cald, are loc iritarea căilor respiratorii și amplificarea episoadelor de tuse la persoanele care suferă de astm sau rinită alergică. Un studiu publicat în revista Respiratory Physiology & Neurobiology a concluzionat că aerul cald activează senzorii termici prezenți pe nervii laringelui (cutia vocală) și căile aeriene superioare.

● În timpul sezonului de vară, în perioadele foarte calde și umede, cantitatea de polen din aer crește. Acest lucru poate declanșa simptome respiratorii cum ar fi tusea, respirația șuierătoare și dificultăți de respirație la persoanele care suferă de boli respiratorii, cum ar fi astmul, rinita alergică și BPOC.

● O cercetare publicată în European Respiratory Journal a afirmat că respirarea aerului fierbinte provoacă inflamații la nivelul căilor respiratorii și, de asemenea, provoacă contractarea căilor respiratorii (bronhoconstricție), ducând la dificultăți de respirație.

● În timpul temperaturilor extrem de ridicate, aerul devine stagnant și captează toți poluanții (inclusiv particulele 2.5 și ozonul), ceea ce are ca rezultat agravarea simptomelor respiratorii.

●În timpul caniculei, oamenii transpira mai mult și au tendința de a suferi de deshidratare. Acest lucru poate usca pasajele nazale, bronhiile și plămânii, ducând la dificultăți de respirație.

● De asemenea, s-a constatat că aerul fierbinte reține mai mulți vapori de apă decât aerul rece, rezultând un conținut mai mic de oxigen și o umiditate mai mare. Acest aer dens poate fi greu de respirat, mai ales pentru persoanele cu probleme pulmonare cronice.

Alte efecte negative ale caniculei

Canicula nu afectează doar respirația ci are o mulțime de alte efecte, dintre care unele foarte grave.

”Într-un mediu cald, organismul pierde căldură prin redirecționarea circulației sanguine la nivelul pielii și prin transpirație. Transpirația abundentă poate duce la o pierdere excesivă de lichide și săruri, cea ce poate duce la epuizare. Această stare nu este întotdeuna foarte severă, dar, în cazul în care expunerea la căldură continuă, mecanismele normale de răcire ale organismului cedează, temperatura corpului crește și astfel poate avea loc un accident vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral cauzat de căldură pune în pericol viață și este o urgență medicală.”, precizează dr. Magdalena Zidu, medic primar medicină internă pe site-ul cdt-babes.ro

1. Epuizarea termică

Epuizarea termică este considerată de experți ca fiind precursorul insolației (hipertermiei). Poate să semene chiar cu insolația, diferența fiind că funcția neurologică rămâne intactă. Epuizarea termică este marcată de deshidratare excesivă și scăderea drastică a nivelului de electroliți. Simptomele pot include diaree, dureri de cap, greață și vărsături, amețeli, tahicardie, stare de rău și mialgie. Terapia constă în îndepărtarea pacienților de la căldură și hidratarea cu lichide izotonice la început. Conținutul de sare este ajustat după necesități, odată ce nivelurile de electroliți sunt cunoscute. După externarea din spital, pacienții sunt instruiți să se odihnească, să bea multe lichide timp de 2-3 ore și să evite căldura timp de câteva zile.

canicula

2. Insolația sau hipertermia

Insolația este obișnuită în perioadele cu temperatură și umiditate ridicate . Adulții mai în vârstă, copiii foarte mici, persoanele cu boli cronice sau cele supraponderale prezintă un risc mai mare de apariție a afecțiunilor legate de căldură. Bolnavii cronici și persoanele în vârstă iau adesea medicamente pe bază de prescripție medicală (de exemplu, diuretice, anticolinergice, antipsihotice și antihipertensive) care interferează cu capacitatea organismului de a disipa căldura.

3. Șocul termic

Șocul termic debutează brusc și durează relativ puțin, dacă se iau imediat măsuri de îndepărtare a persoanei din zona fierbinte și de diminuare a temperaturii corpului. Principalele simptome ale șocului termic includ: temperatură corporală foarte ridicată (peste 40°C ), confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, obnubilare, comă. Șocul termic poate apărea la persoane sănătoase, chiar și la tineri, în condiţii de activitate fizică intensă la temperaturi înalte, iar la persoanele vârstnice se poate instalachiar în condiţii de repaus sau odihnă.

4. Edemul termic

Edemul termic se prezintă ca o umflare tranzitorie a mâinilor, picioarelor și gleznelor și apare secundar creșterii secreției de aldosteron, care determină retenția de apă. Atunci când este combinat cu vasodilatația periferică și staza venoasă, lichidul se acumulează în zonele extremităților. Edemul termic se rezolvă, de obicei, în câteva zile, după ce pacientul se aclimatiza la mediul mai cald. Nu este necesar niciun tratament, deși purtarea ciorapilor de susținere și ridicarea picioarelor afectate va ajuta la minimizarea edemului.

5. Erupția cutanată

Erupția cutanată determinată de căldură este o erupție maculopapulară însoțită de inflamație acută și canale sudoripare blocate. Canalele sudoripare pot deveni dilatate și, în cele din urmă, se pot rupe, producând mici vezicule pruriginoase pe o bază eritematoasă. Erupția termică afectează zonele corpului acoperite de îmbrăcăminte strânsă. Dacă aceasta continuă pentru o perioadă de timp, poate duce la dezvoltarea dermatitei cronice sau la o infecție bacteriană secundară. Prevenirea este cea mai bună terapie. De asemenea, este recomandat să purtați îmbrăcăminte lejeră la căldură. Cu toate acestea, odată ce s-a dezvoltat erupția cutanată termică, tratamentul inițial presupune aplicarea loțiunii cu clorhexidină pentru a îndepărta orice piele descuamată. Mâncărimea asociată poate fi tratată cu antihistaminice topice sau sistemice. Dacă apare infecția, este necesar un regim de antibiotice.

6. Crampele de căldură

Crampele de căldură sunt spasme dureroase, adesea severe, involuntare ale grupelor mari de mușchi utilizate în exercițiile fizice intense. Crampele de căldură tind să apară după efort intens. De obicei, se dezvoltă la persoanele care efectuează exerciții fizice susținute și transpiră abundent, apoi consumă apă care nu conține electroliți. Acest lucru duce la hiponatremie, care induce crampe în mușchii stresați. Rehidratarea cu lichide care conțin sare oferă o ușurare rapidă. Pacienților cu crampe ușoare li se pot administra oral soluții de sare de 0,2%, în timp ce cei cu crampe severe necesită lichide izotonice. Multe băuturi sportive de pe piață sunt o sursă bună de electroliți și sunt ușor accesibile

7. Sincopa termică

Sincopa termică este legată de expunerea la căldură care produce hipotensiune ortostatică. Această hipotensiune arterială poate precipita un episod aproape sincopal. Se crede că sincopa de căldură rezultă din transpirație intensă, care duce la deshidratare, urmată de vasodilatație periferică și de reducerea returului de sânge venos din cauza scăderii controlului vasomotor. Managementul sincopei termice constă în răcirea și rehidratarea pacientului folosind terapie de rehidratare orală sau lichide izotonice. Persoanele care suferă de sincopă termică trebuie să evite să stea în căldură perioade lungi de timp. Dacă recunosc simptomele premergătoare unei sincope, este necesar să se retragă într-un mediu mai răcoros și să se întindă.

8. Creșterea mortalității

Global, canicula și valurile de căldură sunt un factor determinant al creșterii mortalității, fiind cel mai letal dintre fenomenele naturale și provocând cel mai mare număr de victime, mai mult chiar decât inundațiile sau uraganele. Acest lucru este agravat și de faptul că multe persoane vulnerabile (cu vârsta de peste 65 de ani sau cu boli cronice) nu respectă recomandările în caz de urgență, cum ar fi să bea multă apă și să stea în interior la orele de vârf ale perioadelor caniculare. Zeci de mii de persoane sunt spitalizate sau mor anual din cauza valurilor de căldură.

Accidentul vascular cerebral este principala cauză de mortalitate în perioadele de caniculă.

”Fără o intervenție rapidă, un accident vascular cerebral cauzat de căldură poate provoca starea de comă în câteva minute. Moartea poate fi cauzată de insuficientă renală, insuficientă cardiacă acută sau din cauza unor leziuni ale creierului cauzate de căldură.”, specifică dr. Zidu.

9. Efecte psihologice și sociologice

Pe lângă stresul fizic, căldura excesivă provoacă stres psihologic, într-o măsură care afectează performanțele și este, de asemenea, asociată cu o creștere a criminalității violente. Temperaturile ridicate sunt asociate cu un conflict crescut atât la nivel interpersonal, cât și la nivel societal. În fiecare societate, ratele criminalității cresc atunci când temperaturile sunt foarte ridicate, în special incidentele violente, cum ar fi atacul armat, crima și violul.

Când vine canicula în România

Se consideră că, în Europa, canicula începe în perioada în care steaua Sirius răsare și apune odată cu soarele, respectiv între 22 iulie și 23 august. Deși nu poate fi stabilit cu precizie, pentru că perioadele caniculare depind de mulți factori, intervalul dintre sfârșitul lui iulie și sfârșitul lui august este cel mai probabil pentru instalarea caniculei.

Anul acesta, se estimează că valul de căldură va ajunge în România după data de 25 iulie, după ce căldura excesivă a afectat deja o serie de țări vestice, precum Spania, Franța sau SUA.

„Este posibil ca începând de săptămâna viitoare (începând cu 27 iulie) să înregistrăm în România primele zile cu temperaturi care să atingă și să depășească 35 de grade, ceea ce înseamnă că vom avea caniculă. Temperaturile vor depăși 35 de grade începând din partea de vest a țării, deci în Câmpia Română, după care și în zonele sudice este posibil ca spre finalul săptămânii, până în 27 iunie, să consemnăm valori de până la 37-38 de grade Celsius. Dacă se va impune, pentru anumite zone, în funcție de atingerea recordurilor climatice, luăm în considerare emiterea – și nu trebuie să excludem niciodată această posibilitate – de coduri pentru caniculă”, a declarat Elena Mateescu, directorul ANM, pe site-ul digi24.ro

Încălzirea globală face ca perioadele caniculare să fie din ce în ce mai extinse și mai ample, temperaturile putând fi cu 10- 15 grade mai ridicate decât în mod normal. ONU avertizează deja că unul dintre marile pericole cu care s-ar putea confrunta omenirea în viitor este seceta, care poate afecta, practic, orice țară, indiferent de gradul de dezvoltare a acesteia.

Indicele temperatură-umezeală și indicele de confort termic

Indicele de temperatură- umezeală este o măsură a temperaturii percepute de corp, în funcție de umiditatea relativă a aerului. Atunci când valoarea temperaturii aerului depășește pragul de 37 °C iar umezeala este crescută peste 40%, Indicele de Temperatură- Umezeală depășește, la rândul său, pragul valoric de 80 de unități. Valorile mai mici de 65 ale ITU sunt considerate ca fiind corelate cu o stare de confort termic, între 65-79 este o stare de alertă, iar peste 80 apare o stare de disconfort pronunțat.

”ITU se calculează pe baza măsurătorilor de la staţiile meteorologice, incluzând în calcul doi factori: temperatura aerului în grade Celsius, aceasta dacă depăşeşte 35 grade Celsius (+35°C)  vorbim de caniculă; umezeala (umiditatea) relativă a aerului este definită prin conţinutul de vapori de apă existent la un moment dat în atmosferă, măsurat în procente -%-  cu aparate speciale cu citire directă denumite psihometre şi higrometre.”, arată inginer Traian Tencalec, licențiat în Meteorologie și Climatologie Forestieră, pe site-ul glsa.ro

Organismul uman nu este pregătit  să facă față unor temperaturi corelate cu ITU mai mare de 80, instalându-se tot felul de simptome negative,efectul temperaturilor ridicate fiind chiar letal în unele cazuri. Felul în care o persoană resimte efectele căldurii poate fi cuantificat prin Indicele de Confort Termic, care diferă în funcție de o serie de factori (vârsta persoanei, parametrii biologici, zona în care trăiește persoana- de exemplu, persoanele care locuiesc în mod obișnuit în medii mai reci, sunt mai puțin adaptate la călduri crescute). În România, clima este temperat continentală, iar o temperatură confortabilă se poate situa între 25-30°C. Dacă umiditatea este relativ scăzută, senzația de căldură se acutizează, ideală în zona continentală fiind o umiditate între 40-60%. Sub 40% umiditate, aerul este perceput ca foarte uscat și fierbinte, peste 60% transpirația devine excesivă, iar starea de disconfort crește. Viteza aerului influențează, de asemenea, confortul termic, de aceea în regiunile de litoral, briza mării atenuează arșița de pe plajă.

Ce măsuri trebuie să iei în caz de caniculă

Pentru siguranța cetățenilor, sunt recomandate o serie de precauții care ar trebui respectate în perioadele caniculare. De exemplu, DSP recomandă următoarele  măsuri în cazul temperaturilor excesive:

  • evitarea expunerii la soare, mai ales între orele 11-18;
  • protejarea capului cu pălării, şepci din materiale naturale, deschise la culoare;
  • încetarea activităţii fizice şi odihna într-un loc răcoros, la umbră;
  • reluarea activităţilor fizice intense după mai multe ore de repaus;
  • consumarea de sucuri de fructe naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă.
canicula

În cazul în care unei persoane i se face rău din cauza căldurii excesive, primul ajutor ce i se poate acorda constă în:
– aducerea şi aşezarea sa într-un loc umbrit şi răcoros, stropirea cu apă rece;
– favorizarea respiraţiei şi a circulaţiei sângelui prin descheierea nasturilor, a şireturilor, curelei, sutienului, slăbirea nodului cravatei etc.;
– administrarea de lichide, de preferinţă reci;
– solicitarea ajutorului medical în caz de nevoie.

Dacă se declanșează simptome de epuizare termică, șoc termic sau insolație, se recomandă aducerea persoanei la umbră şi efectuarea manevrelor de scădere a temperaturii (se face cât mai multă ventilaţie, se udă corpul cu apă, i se dă persoanei să bea lichide).

”Epuizarea provocată de căldură poate fi tratată cu ușurință. Persoană afectată ar trebui să stea într-un loc răcoros, în mod ideal într-o clădire cu aer condiționat și consumă băuturi reci, sărate până la revenirea stării normale. În cazul în care este bănuit un accident vascular cerebral provocat de căldură, persoană trebuie dusă cât mai curând posibil la o unitate medicală de urgență.”,  precizează dr. Zidu.

În cazul în care simptomele de epuizare fizică din cauza caniculei durează mai mult de o oră, este necesar consultul medical. Șocul termic poate necesita, de asemenea, solicitarea imediată a serviciului de urgențe medicale, mai ales la persoanele în vârstă sau cu boli cronice, la care șocul termic ar putea fi fatal.  

Regimul  de viață, cel alimentar și cel de hidratare trebuie adaptate perioadelor caniculare, recomandându-se:

  • consumul a minimum 2 litri de lichide pe zi, chiar dacă nu există o senzație de sete (apă minerală sau plată, sucuri de fructe și legume, ceaiuri). Este bine ca lichidele consumate să fie la temperatura camerei, pentru că dacă sunt prea reci se elimină mai repede. Este bine să se evite băuturile c are conțin cofeină sau zahăr
  • o alimentație ușoară, cu multe fructe și legume, fără prea multe calorii, cu evitarea consumului de grăsimi și dulciuri concentrate
  • reducerea consumului de alcool, pentru că favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de apărare a organismului împotriva căldurii. Reducerea fumatului sau renunțarea la fumat sunt cu atât mai indicate în perioadele cu temperaturi crescute, când pot agrava simptomele afecțiunilor respiratorii.
  • activitățile fizice, precum sportul, plimbările sau muncile de exterior trebuie limitate pe cât posibil între orele în care canicula este mai pronunțată (respectiv 11-18). În cazul în care este necesar să se iasă din casă, trebuie asigurat protecția capului, feței și ochilor cu pălării, respectiv ochelari de soare, iar hainele trebuie să fie cât mai subțiri, comode, de culoare deschisă, din materiale naturale (bumbac sau in)
  • se pot face dușuri cât mai ferecvente, cu apă călduță, dar nu este recomandat scăldatul în apă rece

– În interior,   este necesar să se asigure o temperatură confortabilă, cu ajutorul aparatelor de aer condiționat sau al unui ventilator (care nu trebuie folosit, însă, la temperaturi mai mari de 32 de grade). Este bine să se păstreze ferestrele închise și acoperite, pentru a nu permite pătrunderea razelor de soare, iar aerisirea să se facă seara târziu sau dimineața devreme, când temperatura exterioară este mai scăzută.

Persoanele cele mai vulnerabile la efectele caniculei asupra organismului sunt copiii, vârstnicii şi bolnavii cronic, care trebuie să stea într-un ambient cât mai normal, ferit de căldură, umiditate excesivă şi curenţi de aer. În cazul acestora, este necesară monitorizarea atentă a hidratării și expunerii la căldură și este necesar să se evite oeșirea din casă în perioadele de caniculă, mai ales între orele 11-18. Trebuie evitată deplasarea persoanelor din categoriile vulnerabile pe distanțe lungi, în mijloace de transport fără posibilităţi de climatizare.Dacă este necesară deplasarea în afara locuinţei, este de preferat să se facă dimineaţa devreme, sau seara.
Persoanele vârstnice trebuie să evite locurile aglomerate, neventilate unde pot apărea decompensări ale afecţiunilor cronice, mai ales cardiovasculare, în condiţii de temperaturi ridicate, precum și activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie.
Persoanele care suferă de anumite afecţiuni cronice (cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, endocrine, psihice) trebuie să-și controleze cu atât mai mult regimul de viață în perioadele caniculare și să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente.

canicula

Toate persoanele din categoriile vulnerabile, dar și persoanele sănătoase trebuie să încerce să fie la curent cu condițiile meteorologice (nivelurile de temperatură și umiditate), dar și asociate, precum cantitatea de polen din aer, indicele de calitate a aerului, înainte de a ieși din casă. Temperatura crescută, asociată cu un nivel ridicat de polen și particule poluante poate provoca tuse și respirație șuierătoare, în special pentru cei care suferă de boli respiratorii.

Canicula și valurile de căldură pot afecta pe toată lumea, dar persoanele cu afecțiuni pulmonare preexistente prezintă un risc crescut de efecte adverse și probleme de sănătate. Prin urmare, acestea trebuie să se mențină hidratate corespunzător, bând multă apă și să evite să se expună la vremea caldă. Persoanele care suferă de boli respiratorii trebuie să-și contacteze imediat medicul dacă experimentează o exacerbare a simptomelor.

Surse: