aparat pentru îmbunătățirea respirației

Există un aparat pentru îmbunătățirea respirației? Iată ce trebuie să știi

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Termenul de ”aparat pentru îmbunătățirea respirației” este destul de general și se poate referi deopotriva la echipamentele folosite de persoanele cu boli respiratorii cât și la dispozitivele utilizate pentru recuperarea cardiorespiratorie sau, pur și simplu, la anumite aparate utilizate pentru antrenarea respirației de persoanele sănătoase, dar care vor o respirație mai bună. Un bolnav de BPOC, o persoană care se recuperează după o intervenție chirurgicală sau după o infecție gravă ori un sportiv de performanță, care vrea să respire mai eficient, toate aceste persoane pot folosi diverse aparate pentru îmbunătățirea  respirației. Desigur că atât echipamententele utilizate cât și scopul lor sunt diferite. Într-un caz avem nevoie de dispozitive care furnizează oxigen suplimentar, echilibrând saturația de oxigen. În cazul recuperării respiratorii vorbim de aparate similare spirometrelor, care ajută la refacerea capacității pulmonare și normalizarea volumului curent de aer inhalat. În sfârșit, există și aparate speciale, care poartă diferite nume comerciale și care au drept scop învățarea unei respirații corecte, dezvoltarea musculaturii respiratorii sau monitorizarea respirației în timpul activității fizice. În acest articol vom folosi denumirea de aparat pentru îmbunătățirea respirației pentru oricare dintre dispozitivele enumerate mai sus, încercând să trecem în revistă majoritatea acestor dispozitive și să descriem pe scurt modul în care funcționează.

Aparat pentru îmbunătățirea respirației la persoanele cu boli cronice

Oxigenoterapia este necesară la toate persoanele la care saturația de oxigen scade sub anumite valori, punând în pericol sănătatea și buna funcționare a organismului.

”Valorile unei săturații normale de oxigen în sângele periferic ar trebui să fie de minimum 93%. Specialiștii în domeniu afirmă că valorile unui nivel optim de oxigen în sângele periferic trebuie să se regăsească între 95-100%. Valoarea aflată sub 90% reprezintă hipoxemie, ceea ce va conduce la suprasolicitarea sistemului cardiocirculator și a sistemului nervos central. Hipoxia este o afecțiune ce se însoțește de hipercapnie, adică de acumularea excesivă de dioxid de carbon în sânge și de creșterea presiunii parțiale a acestui gaz, în consecință.”, se arată într-un articol de pe site-ul centrokinetic.ro, revizuit de dna dr. Georgiana Tache, medic primar recuperare medicală.

Oxigenoterapia se poate realiza în spital prin furnizarea directă de oxigen din rezervoare la patul bolnavului sau prin utilizarea unor butelii/cilindri cu oxigen comprimat sau lichid. În acest caz,  oxigenul este livrat prin intermediul canulelor nazale sau măștii de oxigen. Aici termenul de aparat pentru îmbunătățirea respirației este oarecum impropriu, fiind vorba, mai degrabă, de un întreg sistem sau echipament de livrare a oxigenului.

”Practic, sursa de oxigen poate fi un tub de oxigen medical lichid, la o presiune de 13.800 kPa, ori un tub de racord de la o rețea de distribuire a oxigenului în unitatea medicală. Pentru racordare, mai sunt necesare un debitmetru și un umidificator.Administrarea oxigenului se realizează prin tuburi de racord transparente, către un dispozitiv special adaptat necesităților pacientului. Aceste dispositive speciale sunt reprezentate de: masca de oxigen, canula nazală (tub din polietilenă, eventual bifurcat care se aplică, trecut peste urechi, câte unul în fiecare narină, concentrația de oxigen variază între 20 – 35%, ceea ce asigura un debit de 1-5 litri oxigen/ minut); incubatorul sau cortul de oxigen (utilizate predominant în pediatrie).”, se specifică în articolul citat anterior.

Oxigenoterapia este necesară pentru persoanele care nu pot obține suficient oxigen pe cont propriu, făcând practic respirația mai ușoară. .O serie de afecțiuni pot necesita oxigenoterapie:

  • BPOC sau Boala Pulmonară Obstructivă Cronică
  • emfizem pulmonar
  • pneumonie sau alte infecții respiratorii severe
  • astm
  • insuficiență cardiacă
  • fibroză chistică
  • traumatisme ale sistemului respirator
  • apnee de somn

Concentratoarele de oxigen se folosesc mai ales la domiciliu, în general pentru pacienții cu bolile menționate mai sus.

”Oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu este indicată în următoarele patologii: hipoxemie cronică, bronhopneumopatie obstructivă cronică, boală pulmonară interstițială, boală arterială pulmonară, insuficiență cardiacă severă, hipertensiune pulmonară, bronșiectazii, fibroză chistică. Oxigenoterapia de scurtă durată este în mod obișnuit administrată pacienților pentru ameliorarea respirației, în cazurile în care acest lucru nu se obține cu alte tratamente medicamentoase.”, specifică dr. Petru Emanoil Muntean pe site-ul viata-medicala.ro

aparat pentru  îmbunătățirea respirației

Un concentrator de oxigen constă într-un dispozitiv compact care găzduiește un compresor și filtre; un sistem de tuburi; o canulă nazală și / sau mască de oxigen. Unitățile portabile vor include în plus un încărcător și baterii/acumulatori.

Concentratorul atrage aerul din cameră și îl trece printr-o serie de filtre care îndepărtează praful, bacteriile și alte particule. În primul pas al procesului de concentrare, compresorul  împinge aerul într-unul din cei doi cilindri care conțin material filtrant, unde azotul este adsorbit, lăsând oxigen concentrat și un mic procent din alte gaze atmosferice. Simultan, în celălalt cilindru, azotul este desorbit și eliminat în atmosfera. În al doilea pas, funcția cilindrilor este  inversată într-un ciclu temporizat, asigurând un flux continuu de oxigen.

Avantajele concentratoarelor sunt că sunt mai puțin costisitoare și nu necesită reumplerea ca rezervoarele. Deoarece concentratoarele de oxigen nu necesită reumplere, ele nu vor rămâne fără oxigen ci vor avea un flux continuuConcentratoarele de oxigen sunt în general staționare, dar pot fi și portabile.

Concentratoarele de oxigen au interfețe digitalizate, cu comenzi simple, care permit fixarea concentrației și debitului de oxigen. Unele sunt prevăzute și cu telecomandă, putând fi manipulate de la distanță. Au un debit de oxigen reglabil (în general între 0,5-5 litri și asigură o concentrație a oxigenului între 93-96%. În general sunt silențioase (zgomot mai mic de 45 decibeli) și de dimensiuni relativ reduse (14-20  kg). Concentratoarele sunt prevăzute cu alarme care sesizează scăderea concentrației de oxigen furnizat sub o limită acceptabilă (de regulă 82-85%)

Un concentrator de oxigen furnizează un conținut de oxigen de 20-90%, extras din aerul ambiant și după separarea azotului prin filtre adecvate. Deasemeni sunt îndepărtate particulele particulele de praf și bacteriile.  La folosire  de durată (1 oră, sau peste), trebuie luată în considerare uscarea mucoaselor respiratorii. Aceasta se combate prin umezirea amestecului respirabil cu apă oxigenată.

Un concentrator de oxigen transportabil funcționează cu energie electrică sau baterii și este un aparat compact, cântărind maxim 15kg. Multe concentratoare portabile au intre 2-7 kg și o înălțime de maxim 50 cm.Are un nivel redus de zgomot, o durată de viață lunga, se depozitează ușor, transportul său fiind ușurat și de forma sa compactă și de un mâner adecvat. Unele caracteristici tehnice diferă în funcție de producător, însă concentrația de oxigen 93% ± 3% la toate debitele în funcție de mediu

Nebulizatoarele sau aparatele de aerosoli sunt folosite, de asemenea, pentru persoanele care au diferite boli respiratorii sau se află într-o perioadă de recuperare.  Un nebulizator nu reprezintă un aparat pentru îmbunătățirea respirației propriu-zis, dar are rol indirect în ameliorarea dificultăților respiratorii, prin furnizarea unei medicații care ușurează respirația, sub formă de aerosoli.

Nebulizatorul este un aparat de dimensiuni reduse ce transformă o soluție lichidă în stropi foarte fini, ce pot fi apoi ușor inhalati de către om și ajung mult mai repede acolo unde este nevoie de ele, fără a mai trece prin stomac sau prin filtrul organelor interne. Metodele de nebulizare sunt variate, însă cel mai des întâlnite sunt cele care presupun un compresor care pompează aer comprimat nebulizatorului (cel mai întâlnit model), un sistem cu ultrasunete sau un vibrator care propulsează lichidul printr-o sită.

Principiul de funcționare al nebulizatorului sau aparatului de aerosoli este unul simplu: produce particule foarte fine ce ajung în profunzimea plămânilor, este ușor de folosit și curățat. De obicei vine la pachet cu masca de gură și filtre, în funcție de tipul aparatului de aerosoli, acesta mai poate include: cupe medicinale, tuburi dinamice, adaptor, piesă de gură.

Aparatul de aerosoli nebulizator este recomandat în afecțiuni pulmonare (astm bronșic, bronșită), afecțiuni din sfera ORL (sinuzite, amigdalite).

Aparat pentru îmbunătățirea respirației în recuperarea post-intervenții sau după infecții severe

Un aparat pentru îmbunătățirea respirației, utilizat frecvent la persoanele care se recuperează după diferite intervenții și nu au o funcție respiratorie complet restabilită este spirometrul de antrenament. Acesta poate fi utilizat și la persoanele care  parcurg programe de recuperare după infecții grave, cum ar fi pneumonia sau COVID 19.  Aparatul este foarte util și pentru persoanele imobilizate la pat sau pentru bolnavii cu afecțiuni pulmonare cronice. Poate fi utilizat și de persoanele sănătoase, care doresc să aibă o respirație mai eficientă.

aparat pentru  îmbunătățirea respirației

Spirometrul este un dispozitiv care antrenează atât inspirația cât și expirația, stimulând o respirație adâncă, ce permite extinderea completă a plâmânilor și o mai bună oxigenare a sângelui.

Aparatul este format, de regulă, din trei cilindri gradați, în interiorul cărora se găsesc mingii mici și ușoare, care se ridică în timpul inhalarii, indicând rata de suflare sau profunzimea respirației.

Spirometrul este  confecționat din polistiren netoxic cu trei camere, valoarea fiecărei exprimă volumul aerului expirat în cm2 pe secundă, respectiv 600, 900 și 1200, furtun flexibil cu adaptor pentru gură

Conform indicațiilor de pe site-ul catenapascupas.ro, spirometrul se utilizează astfel:

  • persoana stă așezatăm cu bărbia ușor ridicată pentru a va permite o respirație ușoară.
  •  Unitatea centrală a spirometrului se află în fața pacientului. Acesta expiră profund, apoi adaptorul furtunului în gură și strânge ferm buzele pentru a împiedică ieșirea aerului.
  • Pacientul respiră încet și profund până când toate cele 3 mingi se ridică. Expiră și apoi repetă procedura de încă 5 ori.
  • Exercițiile pentru plămâni sunt recomandate în serii de câte 5 la fiecare 2 ore pentru cei care suferă de boli ale plămânului sau sunt în recuperare după operații.
  • Pentru întreținere sunt recomandate 5 exerciții de doar două ori pe zi dimineață și seară.
  • Pentru copii, gravide, bătrâni sunt recomandate serii câte 5 inspirații și expirații profunde dimineață și seară.

Spirometrul este, deci, un aparat pentru îmbunătățirea respirației, ajutând pacienții săți recupereze funcția respiratorie normală după operații toracice sau abdominale, dar și persoanele cu capacitate pulmonară scăzută din cauza bolilor cronice ori cele aflate în convalescență după o infecție respiratorie gravă.

Aparate pentru antrenarea respirației

În cazul persoanelor care nu suferă neapărat de anumite afecțiuni respiratorii, dar vor să-și îmbunătățească respirația există o serie de aparate care permit antrenarea și eficientizarea procesului respirator. Acestea pot fi găsite pe diferite site-uri, având denumiri comerciale precum Ultrabreathe, Best-Breathe, Airofit, Powerbreathe, etc.  

De exemplu, Ultrabreathe este un aparat pentru îmbunătățirea respirației care permite antrenarea  mușchilor respiratori (inspiratori și expiratori).

Acesta este utilizat inclusiv de atleți și sportivi care doresc să își îmbunătățească performațele sau de către persoanele care suferă de dispnee ca urmare a bronșitei, astmului sau emfizemului. Se știe că respirația se dezvoltă în timpul activității fizice, dar, pentru persoanele care nu pot face prea multă mișcare, dispozitivul permite exersarea respirației, asemănător celei realizate prin intermediul unor tehnici respiratorii. Studiile au arătat o îmbunătățire a performanței respiratorii /condiției fizice după o folosire de minim o luna în 86 % din cazuri.

sursa foto: ultrabreathe.com

Dispozitivul este un cilindru, cu o lungime de circa 150 mm și o greutate de maxim 45 de grame, prevazut cu o piesă de gură, foarte ușor de utilizat. Funcționează pe principiul rezistenței induse prin rotația pieselor cilindrului și, pe măsură ce se inhalează aerul, rezistența creată de aparat face ca mușchii respiratori să muncească mai mult, devenind mai puternici, iar puterea de respirație se îmbunătățește. Acest aparat pentru îmbunătățirea respirației poate fi ajustat să opună mai multă rezistență de la nivel începător la avansat.

Dispozitivul nu trebuie folosit în caz de răceală slabă sau alte complicații deoarece crearea unei presiuni negative mari poate înrăutăți o afecțiune existentă. Persoanele care urmează un tratament sau  suferă de o afecțiune respiratorie trebuie să consulte medicul înaintea începerii antrenamentului.

Un alt aparat pentru îmbunătățirea respirației, Best Breath, este un dispozitiv confecționat din silicon moale, transparent, care se introduce în nări, având o punte de siguranță între cele două unități. Acesta facilitează respirația pe nas, prevenind și efecte neplăcute, precum sforăitul. Dispozitivul se fixează în nas, dilată nările și face respirația mai ușoară și mai eficientă, atât în timpul nopții, cât și în timpul exercițiilor fizice.  Siliconul din care este confecționat aparatul este perfect adaptabil nărilor și nu conține aliaje care ar putea provoca alergii.

Un alt aparat pentru îmbunătățirea respirației, Powerbreathe întărește mușchii respiratori folosind antrenamentul de rezistență. Dispozitivul de respirație  dezvoltă mai ales diafragma. Este recomandată folosirea pentru 30 de respirații de două ori pe zi, iar beneficiile încep să se observe după 4-6 săptămâni.

Acest dispozitiv de antrenament muscular inspirator reduce oboseala respiratorie și crește rezistența respiratorie, atât la pacienți cu boli respiratorii cât și la persoanele fără afecțiuni respiratorii și chiar la sportivii de elită.

Dispozitivul poate avea forma unui cilindru sau a unui balon, cu o piesă de gură și cu rezistență de suflare ajustabilă.

Antrenamentul se începe de la cea mai scăzută rezistență, trecând apoi la nivelul următor, când respirația la acest nivel devine confortabilă. Pentru a regla rezistența dispozitivului, se răsucește partea de jos a aparatului sau butonul de reglare, în sensul acelor de ceasornic, pentru a crește nivelul de antrenament.

Aparat pentru îmbunătățirea respirației în timpul somnului

Apneea de somn este o afecțiune care se caracterizează prin multiple episoade de oprire a respirației în timpul somnului, putând avea drept consecințe oboseală, somnolență pe parcursul zilei, sforăit sau insomnie.

”Sindromul de apnee în somn este frecvent la pacienții de vârstă medie și vârstnici, majoritatea neconstientizand patologia de care suferă. Cei mai mulți pacienți sunt bărbați, fumători și asociază hipertensiune arterială.”, arată dr. Cristina Goanță pe site-ul reginamaria.ro

Principalul tratament al apneei de somn este terapia CPAP, care constă în folosirea unui aparat pentru îmbunătățirea respirației pe timpul nopții care va introduce în căile nazale aer cu presiune pozitivă la același nivel în inspir și în expir. Deoarece opririle de respirație sunt cauzate de colapsul părților moi din zonă gâtului care blochează tractul respirator, este nevoie de o soluție pentru a menține căile aeriene deschise în timpul somnului. Soluția eficientă este introducerea aerului din cameră cu o anumită presiune, în tractul respirator, prin intermediul unei măști 

Aparatul CPAP (Continuous Positiv Airway Pressure – Presiune pozitivă continuă în căile aeriene) este cel mai utilizat aparat pentru tratamentul apneei de somn.  Acesta trimite un flux constant de presiune prin căile aeriene în gât, pentru a vă asigura că acestea rămân deschise în timpul somnului, tratând în mod eficient pauzele spontane în respiraţie asociate cu apneea în somn.

Deși adaptarea la folosirea aparatului necesită un  anumit efort, pacienții vor simți după 1-2 săptămâni efectul benefic al tratamentului dacă reușesc să doarmă măcar 4 ore pe noapte cu CPAP.  Aparatul folosește o singură presiune a aerului, stabilită de medic, dar, dacă aceasta este resimțită ca fiind prea mare, poate fi reglată de pacient înainte de culcare. În momentul în care pacientul adoarme, iar aparatul detectează o oprire de respirație, acesta își crește presiunea automat, pentru a asigura fluxul necesar de aer.

Surse: