Respirație grea de la inimă? Să întrebăm specialiștii

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Atunci când ne confruntăm cu dificultăți de respirație ne gândim adesea la boli ale aparatului respirator, fie că este vorba de infecții, fie de afecțiuni cronice. Dar dispneea poate fi și un simptom al unor boli cardiace, majoritatea grave, unele chiar amenințătoare de viață. O respirație grea de la inimă este însoțită, de obicei, și de alte simptome, care sugerează afectarea cardiacă. Un set de analize și teste uzuale, cum ar fi electrocardiograma sau ecografia cardiacă pot indentifica modificările cardiace atunci când apare o respirație grea de la inimă. În articolul de față, specialiștii răspund la câteva întrebări privind legătura dintre bolile cardiovasculare și dificultățile de respirație.

Insuficiența cardiacă, cea mai frecventă cauză de respirație grea de la inimă

Când inima nu poate pompa suficient sânge, bogat în oxigen, mușchilor și organelor, corpul reacționează prin respirație rapidă și îngreunată. Această inabilitate a inimii să țină pasul cu nevoile corpului se numește insuficiență cardiacă. Poate apărea din multiple cauze: hipertensiune arterială, infarct miocardic acut, tromboză pulmonară, anemie severă, tiroidite, șoc septic sau hemoragic, aritmii cardiace, abuz de alcool sau droguri, precum și în sarcină.

”Insuficiența cardiacă apare atunci când mușchiul inimii nu poate pompa suficient sânge. Mai multe afecțiuni pot cauza insuficiența cardiacă. Printre cele mai frecvente sunt: afecțiuni ale arterelor inimii (arterele coronare sunt îngustate de depuneri de calciu și alte materiale din sânge) și hipertensiunea arterială. ”, precizează dr. Mihaela Rugină, cardiolog in cadrul clinicii Ares pe medicina-interventionala.ro, adăugând că o respirație grea de la inimă (dispnee) este unul dintre principalele simptome ale bolii.

Insuficiența cardiacă, uneori cunoscută sub numele de insuficiență cardiacă congestivă, poate fi continuă (cronică) sau poate începe brusc (acută).

O respirație grea de la inimă este însoțită și de alte simptome, precum:

  • oboseală excesivă
  • umflarea picioarelor, în special a gleznelor
  • bătăi rapide sau neregulate ale inimii
  • capacitate redusă de efort
  • tuse persistentă sau respirație șuierătoare cu mucus alb sau roz cu tentă de sânge
  • umflarea zonei abdominale (abdomen)
  • creștere în greutate foarte rapidă din acumularea de lichid
  • greață și lipsă de poftă de mâncare
  • dificultate de concentrare sau scăderea vigilenței
  • durere în piept dacă insuficiența cardiacă este cauzată de un atac de cord

Îngreunarea respirației poate să apară după efort, dar și în stare de relaxare, trezind uneori pacientul noaptea.

”Inițial apare respirație grea la eforturi intense, apoi la eforturi medii (deci este o dispnee progresivă) în formă ei agravată apare și seara, trezind pacientul din somn, și se ameliorează în poziție șezând cu picioarele la marginea patului (dispnee paroxistică nocturnă). De regulă, dispneea este o expresie de insufuciență cardiacă – adică inima are o suferință care nu îi permite să se mai contracte eficient, o suferință a mușchiului inimii, ori nu este bine oxigenat pentru că artera care îl deservește are depuneri de colesterol – adică să își îndeplinească funcția de pompă, sau una dintre valve nu funcționează corect (acele ușițe de la inima prin a căror închidere și deschidere sângele circulă într-o anumită direcție prin cavitățile ei).”, precizează dr. Camelia Oprea pe site-ul laurusmedical.ro

Cauzele frecvente ale insuficienței cardiace includ:

  • boala coronariană
  • hipertensiunea arterială
  • fibrilația atrială
  • boala valvulară a inimii
  • consumul excesiv de alcool
  • cardiomiopatia
  • atacul de cord

Acestea provoacă insuficiență cardiacă prin modificarea fie a structurii, fie a funcției inimii sau a ambelor

Funcția inimii poare fi afectată și de o serie de alte boli și afecțiuni, care pot genera simptome similare cu insuficiența cardiacă: obezitatea, insuficiența renală, bolile hepatice, anemia și bolile tiroidiene.

Există diferite tipuri de insuficiență cardiacă:

  • insuficiență cardiacă pe partea dreaptă a inimii
  • insuficiență cardiacă pe partea stângă  
  • insuficiență biventriculară care afectează ambele părți ale inimii

O respirație grea de la inimă indică mai ales o insuficiență cardiacă pe partea stângă a inimii, pentru că atunci sângele se reîntoarce către plămâni determinând acumulare de fluid și dificultăți de respirație, prin afectarea funcționării pulmonare.

Cele mai frecvente boli care pot duce la insuficiență cardiacă și respirație grea de la inimă includ:

Boala coronariană: este cea mai frecventă formă de boală cardiacă și cea mai frecventă cauză a insuficienței cardiace. Boala rezultă din acumularea de depozite de grăsime în artere, ceea ce reduce fluxul de sânge și poate duce la infarct.

Un atac de cord apare brusc atunci când o arteră coronară devine complet blocată. Deteriorarea mușchiului cardiac din cauza unui atac de cord face ca inima să nu mai poate pompa corespunzător sângele către organe.

Tensiune arterială crescută. Dacă tensiunea arterială este ridicată, inima trebuie să lucreze mai mult pentru a face sângele să circule sângele în corp. În timp, acest efort suplimentar poate face mușchiul inimii să fie prea rigid sau prea slab pentru a pompa corect sânge.

Valve cardiace defecte. Valvele inimii mențin sângele să curgă în direcția corectă. O valvă deteriorată – din cauza unui defect cardiac, a unei boli coronariene sau a unei infecții cardiace – forțează inima să lucreze mai mult, ceea ce o poate slăbi în timp.

Leziuni ale mușchiului inimii. Leziunile musculare ale inimii pot avea multe cauze, inclusiv anumite boli, infecții, consumul intens de alcool și efectul toxic al medicamentelor, cum ar fi cocaina sau unele medicamente utilizate pentru chimioterapie. Factorii genetici pot juca, de asemenea, un rol în apariția unor leziuni.

Inflamația mușchiului inimii (miocardită): miocardita este cel mai frecvent cauzată de un virus, inclusiv de virusul COVID-19, și poate duce la insuficiență cardiacă pe partea stângă.

Defect cardiac congenital: dacă există anumite malformații la nivelul unor regiuni cardiace, părțile sănătoase ale inimii trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sânge, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă.

Ritmuri cardiace anormale (aritmii): atât ritmul neregulat, cât și bătăile prea frecvente sau prea lente ale inimii pot duce, în timp, la insuficiență cardiacă.

O serie de boli cronice – cum ar fi diabetul, HIV, o tiroidă hiperactivă sau subactivă sau acumularea de fier și proteine ​​- pot contribui, de asemenea, la insuficiența cardiacă cronică.

Motivul pentru care insuficiența cardiacă determină dificultăți de respirație este acumularea de lichid în plămâni și apariția edemului pulmonar.

Termenul „insuficiență cardiacă congestivă” este adesea folosit, deoarece unul dintre simptomele comune este congestia sau acumularea de lichid în țesuturile și venele unei persoane, în plămâni sau în alte părți ale corpului. Mai exact, congestia ia forma retenției de lichide și apariției unor umflături (edeme), atât ca edem periferic (la nivelul membrelor) cât și ca edem pulmonar, precum și ascită (abdomen umflat).

Edemul pulmonar, cunoscut și sub denumirea de congestie pulmonară, reprezintă acumularea excesivă de lichid în parenchimul pulmonar și la nivelul alveolelor pulmonare, unde au loc schimburile de gaze. Lichidul acumulat afectează schimbul gazos la nivelul alveolelor și poate provoca hipoxemie și insuficiență respiratorie.

Edemul pulmonar poate fi cardiogen și non-cardiogen. Atunci când vorbim de respirație grea de la inimă, ne referim, de fapt, la apariția unui edem pulmonar ca urmare a insuficienței cardiace, în speciala  afectării ventriculului stâng al inimii și eșecului de a elimina în mod adecvat sângele oxigenat din circulația pulmonară.

Edemul pulmonar cardiogen are două cauze principale:

  • Insuficiența cardiacă congestivă, apărută din cauza incapacității inimii de a pompa sângele din circulația pulmonară într-un ritm suficient, ceea ce duce la creșterea presiunii la nivelul plămânilor și apariția edemului. Insuficența ventriculară stângă, aritmiile și supraîncărcarea cu lichide(de exemplu, din cauza insuficienței renale) pot duce la acest tip de edem pulmnonar cardiogen.
  • Criza hipertensivă poate provoca, de asemenea, edem pulmonar, deoarece creșterea tensiunii arteriale și creșterea postsarcinii pe ventriculul stâng împiedică fluxul înainte în vasele de sânge și determină suprapresiune pulmonară și edem pulmonar ulterior.

Cel mai frecvent simptom al edemului pulmonar este dificultatea de respirație (dispnee), dar poate include șialte simptome, cum ar fi tusea cu sânge, transpirație excesivă, anxietate și piele palidă.

Dificultățile de respirație se pot manifesta sub formă de ortopnee (incapacitatea de a respira suficient atunci când persoana stă întinsă, din cauza lipsei de aer) și/sau dispnee paroxistică nocturnă (episoade de dispnee bruscă severă pe timp de noapte). Acestea sunt simptome frecvente de edem pulmonar cronic și cardiogen cauzat de insuficiența ventriculară stângă.

Tratamentul se concentrează pe trei aspecte: în primul rând îmbunătățirea funcției respiratorii, în al doilea rând, tratarea cauzei de bază și în al treilea rând prevenirea leziunilor ulterioare și asigurarea recuperării complete a plămânilor. Edemul pulmonar, mai ales când este brusc (acut), poate duce la insuficiență respiratorie sau stop cardiac, din cauza hipoxiei. Este o caracteristică cardinală a insuficienței cardiace congestive.

Respirație grea de la inimă și palpitații

Multe persoane experimentează palpitații, conștientizând bătăi mai rapide sau mai puternice ale inimii, uneori sub forma unor fluturări, care provoacă o stare de neliniște. Deși sunt îngrijorătoare, palpitațiile cardiace sunt, de obicei, inofensive. Rareori pot fi rezultatul unei afecțiuni a inimii, cum ar fi aritmia cardiacă. Stresul, exercițiile fizice, atacurile de panică, energizantele, unele medicamente, mesele copioase, toate acestea pot determina palpitații, uneori însoțite și de îngreunarea respirației.

Palpitațiile pot fi percepute în mai multe forme:

  • Bătăi prea rapide ale inimii
  • senzație de flip-flop
  • Fluturări rapide
  • Mici lovituri, tresăriri sau întreruperi intercalate între bătăile firești

”O tahicardie, adică peste 90 de bătăi pe minut, poate duce la percepția frecvenței rapide și poate declanșa alte simptome, spre exemplu anxietate, sau poate apărea chiar în contextul unei tulburări psihice, spre exemplu în atacul de panică. O bătaie prematură (extrasistolă) va perturba umplerea ventriculară și va genera o bătaie următoare mai viguroasă, care poate crea o senzație extrem de neplăcută. O tulburare de ritm (de exemplu aritmie supraventriculară de tip flutter sau fibrilație atrială) poate da palpitații rapide, regulate sau neregulate. Fibrilația la debut poate fi destul de regulată, apoi de regulă face transmitere ventriculară variabilă. Flutterul cu bloc fix generează sistole ventriculare regulate.”, detaliază dr. dr. Vasi Rădulescu pe site-ul Spitalului Militar, scumc.ro

Palpitațiile pot fi resimțite în piept sau în gât și pot apărea în timpul activității sau în repaus.

Cauzele comune ale palpitațiilor includ:

  • Răspunsuri emoționale puternice, cum ar fi stresul, anxietatea sau atacurile de panică
  • Depresie
  • Exercițiu intens
  • Stimulante, inclusiv cofeină, nicotină, cocaină, amfetamine și medicamente pentru răceală și tuse care conțin pseudoefedrină
  • Febră
  • Modificări hormonale asociate cu menstruația, sarcina sau menopauza
  • Hipertiroidism sau hipotiroidism

Un atac de panică poate mima un atac de cord, dar este total inofensiv. Și în cazul atacului de panică pot apărea simptome precum modificări ale respirației, stare de sufocare, tahicardie, uneori dureri în piept, transpirație, confuzie, amețeală. Spre deosebire de atacul de cord, atacul de panică trece într-un timp relativ scurt, iar simptomele descrise mai sus se diminuează și dispar. Dificultățile respiratorii, însoțite și de palpitații, reprezintă adesea unul dintre primele simptome ale unui atac de panică. Totuși nu este vorba de o respirație grea de la inimă în sensul celei care apare în insuficiența cardiacă congestivă. Dispneea apare, în acest caz, din cauza hiperventilației și modificării echilibrului dintre oxigen și dioxidul de carbon în organism, care duce la contractură musculară, vasoconstricție și scăderea cantității de oxigen care ajunge la creier.

respirație grea de la inimă

Ocazional, palpitațiile cardiace pot fi un semn al unei probleme grave, cum ar fi aritmiile cardice, caracterizate printr-un ritm cardiac neregulat.

Aritmiile pot provoca o bătăi ale inimii foarte rapide (tahicardie), bătăi neobișnuit de lente (bradicardie), bătăi ale inimii care se abat de la un ritm cardiac tipic sau o combinație a celor trei.

Factorii de risc pentru palpitațiile cardiace includ:

  • Stresul
  • Anxietatea sau atacul de panică
  • Sarcina
  • Anumite medicamente care conțin stimulente, cum ar fi unele medicamente pentru răceală sau pentru astm
  • Glanda tiroidă hiperactivă (hipertiroidism)
  • Modificări structurale ale inimii, atac de cord anterior sau intervenții chirurgicale anterioare pe inimă

”O tahicardie sinusală trebuie investigată, pentru că poate ascunde o patologie tiroidiană, o formațiune abdominală secretantă de catecolamine, o formațiune cerebrală sau alte afecțiuni (a se include și cele din sfera psihiatrică). Anemia sau febra dau tahicardii susținute. Hipoglicemia sau deshidratarea la fel. Se vor corecta imediat. Atunci când există palpitații rapide regulate sau neregulate, cu stare de amețeală, cu respirație grea, cu transpirații, cu anxietate marcată, trebuie apelat imediat la medic/UPU.”, subliniază dr. Rădulescu.

Complicațiile palpitațiilor pot include:

  • Leșinul: dacă inima bate rapid, tensiunea arterială poate scădea,astfel încât persoana poate leșina. Acest lucru este mai probabil la persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi boala cardiacă congenitală sau anumite probleme valvulare.
  • Stop cardiac. Rareori, palpitațiile pot fi cauzate de tulburări de ritm cardiac care pun viața în pericol și pot determina inima să înceteze să bată eficient.
  • Accident vascular cerebral: dacă palpitațiile sunt cauzate de fibrilația atrială, sângele se poate acumula și poate provoca formarea de cheaguri. Dacă un cheag se desprinde, acesta poate bloca o arteră a creierului, provocând un accident vascular cerebral.
  • Insuficiența cardiacă. Anumite aritmii pot reduce capacitatea de pompare a inimii. Uneori, controlul ratei unei aritmii care cauzează insuficiență cardiacă poate îmbunătăți funcția inimii.
    Palpitațiile care sunt rare și durează doar câteva secunde, nu sunt, de obicei, periculoase. Un stil de viață sănătos poate contribui semnificativ la diminuarea lor.

”O viață echilibrată, cu exerciții fizice, cu alimentație diversificată, cu hidratare orală optimă, cu somn bun, cu un consult făcut (inclusiv o electrocardiogramă, este foarte importantă), cu evitarea stressului și a suprasolicitării fizice, cu evitarea fumatului și a alcoolului (a nu se depăși 20 grame pe zi la cei care mai beau; la tutun nu e permisă nici măcar o țigaretă pe zi), cu până la 400 mg de cofeină pe zi (sau evitare la cei foarte sensibili la cofeină) pot fi principii suficiente pentru o inimă sănătoasă.”, spune dr. Rădulescu.

Dacă există antecedente de boli de inimă și apar palpitații frecvente sau care se agravează, este necesar un consult medical. Poate fi nevoie de monitorizarea inimii pe o anumită perioadă,  pentru a vedea dacă palpitațiile sunt cauzate de o problemă cardiacă mai gravă.

Asistența medicală de urgență este necesară dacă palpitațiile și o respirație grea de la inimă apar cuplate cu alte simptome precum:

  • Disconfort sau durere în piept
  • Leșin
  • Senzația de sufocare
  • Amețeli severe

Înțepături în zona inimii și dispnee

Expresia „mă înțeapă inima” este destul de uzuală, fiind de multe ori asociată cu diferite senzații dureroase care nu sunt un semn al unei boli grave. Uneori poate fi vorba de dureri care nici măcar nu au legătură cu inima, deși le resimțim în zona pieptului. Conform unor studii, cel mult 6% dintre persoanele care cer ajutor de urgență din cauza unei dureri în piept se confruntă, de fapt, cu o afecțiune care le pune viața în pericol.

Majoritatea oamenilor se gândesc la un atac de cord atunci când au dureri în piept. Totuși, atacul de cord provoacă un alt tip de durere, de obicei o durere surdă sau o senzație inconfortabilă de presiune sau de arsură în piept. Durerea se extinde, de obicei, în brațe, umeri, ceafă, chiar la nivelul maxilarului, este continuă și nu cedează nici când pacientul se așează în poziție de repaus.

În general, ”înțepăturile în inimă” pot fi descrise ca o senzația de durere ascuțită, scurtă, care are loc de obicei pe partea stângă a pieptului, pe o suprafață mică, timp de câteva secunde.  Astfel de dureri pot avea variate cauze, fizice sau de natură psihică. De exemplu stresul, emotiile foarte puternice, anxietatea pot da astfel de înțepături în piept. Acestea nu sunt asociate, de regulă, cu dificultăți de respirație, deși, în cazul unui atac de panică sau a unei afectări pulmonare poate apărea dispneea, dar nu este de natură cardiacă.

„Stresul, emoţiile puternice, examenele, supărările sunt responsabile, de cele mai multe ori, de înţepăturile de inimă specifice tinereţii. Aceste manifestări nu sunt periculoase şi cedează după administrarea calmantelor, anxioliticelor.”, explică conf. dr Florin Mitu, citat pe site-ul doctorulzilei.ro

Înțepăturile în piept pot avea multiple cauze, cele mai frecvente fiind:

1. Boala de reflux gastroesofagian

Arsurile la stomac sau refluxul acid apar atunci când o cantitate mică de acid din stomacă pătrunde în esofag, ceea ce poate determina o durere bruscă sau o senzație de arsură în piept. Ele pot fi asociate și cu o senzație de disconfort gastric, arsură în interiorul gâtului,l gust acru în gură.

Durerile în regiunea epigastrică, determinate de o masă prea bogată, cu suprasolicitarea vezicii biliare, pot da, de asemenea, senzația de înțepături la nivelul inimii.

2. Sindromul de captură precordială

Sindromul de captură precordială este o afecțiune care apare mai ales la copii și adolescenți, dar poate apărea și la vârsta adultă. Nu este o afecțiune gravă, cauza principală fiind iritarea unui nerv intercostal sau a peretelui toracic. Se caracterizează prin durere ascuțită, sub formă de junghi, care durează între 30 de secunde și 3 minute și care se poate agrava la inhalarea aerului. Aceste reacții sunt de scurtă durată și nu necesită un tratament special, apărând, mai ales, în perioadele de stres sau anxietate

3. Încordare musculară sau dureri osoase

Problemele musculare sau osoase pot provoca dureri toracice bruște și ascuțite. Coastele și mușchii dintre ele se pot răni în diferite accidente, la antrenamente sau atunci când persoana cară greutăți mari.

Încordarea mușchilor toracici sau a oaselor poate duce la o durere bruscă și ascuțită în piept. Acest lucru este obișnuit mai ales dacă mușchiul sau osul prind un nerv. Afectarea mușchilor și oaselor peretelui toracic poate fi cauzată de:

  • fibromialgie
  • coaste rupte sau fisurate
  • osteocondrită sau inflamație a cartilajelor costale
  • costocondrită, sau inflamație/ infecție a oaselor peretului toracic

4. Probleme pulmonare

Problemele pulmonare pot provoca dureri toracice bruște și ascuțite, mai frecvent chiar decât afectarea cardiacă. Unele probleme pulmonare pot fi grave, astfel că necesită asistență medicală. Este bine să te adresezi medicului dacă prezinți simptome precum:

  • durere în piept care se agravează dacă respiri adânc
  • durere în piept care se agravează dacă tușești

Afecțiunile pulmonare care pot provoca dureri în piept includ:

  • Infecții pulmonare sau ale căilor aeriene inferioare (bronșite, pneumonie)
  • Criză de astm
  • Pleurezia, care este o inflamație a mucoasei plămânilor
  • Embolie pulmonară sau un cheag de sânge în plămâni
  • Pneumotorax
  • Hipertensiune pulmonară

5. Anxietate și atacuri de panică

Anxietatea severă și atacurile de panică pot provoca dureri toracice bruște și ascuțite. Unii oameni pot avea un atac de panică în preajma unor evenimente stresante. Alte simptome ale unui atac de panică sunt, de asemenea, foarte asemănătoare unui atac de cord, ceea ce poate stârni o și mai mare îngrijorare persoanei care le experimentează. Astfel de simptome includ:

  • dificultăți de respirație
  • tahicardie
  • ameţeală
  • transpiraţie
  • tremur al corpului
  • amorțeala mâinilor și picioarelor
  • leșin

6. Probleme cu inima

În cazul în care durerea în piept este produsă, într-adevăr, de o problemă cardiacă, nu se rezumă la înțepături, ci are, de regulă, un caracter difuz, extinzându-se pe o suprafață mare și fiind însoțită și de alte simptome, printre care și respirație grea de la inimă.

Durerea cardiacă poate fi de durată și este un semnal de alarmă, putând fi determinată de un atac de cord, dacă este însoțită și de alte simptome precum:

  • transpiraţie
  • greaţă
  • senzația dureroasă se extinde la gât sau mandibulă ori se răspândește în umeri, brațe sau spate
  • amețeli
  • dispnee severă
  • oboseală accentuată

Alte afecțiuni cardiace care pot da dureri în piept sunt:

  • angina pectorală, provocată de reducerea fluxului sanguin la nivelul inimii, ca urmare a unui blocaj al vaselor de sânge. Angina se manifestă ca o durere la nivel toracic, înțepături în inimă și poate fi precursoare pentru un atac de cord.
  • prolapsul de valvă mitrală, determinat de închiderea insuficientă a valvei mitrale, poate determina dureri ascuțite în piept sau de tip arsură, însoțite și de palpitații și amețeală.
  • pericardita (inflamarea sacului fibro-seros care învelește inima) sau miocardita (inflamarea mușchiului cardiac) pot provoca dureri puternice în piept, uneori asemănătore cu cele din atacul de cord

7. Lipsa anumitor substanțe, precum calciul sau magneziul, poate determina, de asemenea, senzația de înțepături în dreptul inimii.

8. Afectarea unor nervi la nivelul toracelui, cunoscută ca nevralgie intercostală poate determina dureri sub formă de junghiuri resimțite la nivelul pieptului. Acest tip de durere poate apărea în urma unor mișcări bruște, a efortului intens sau chiar a unor schimbări de temperatură.

Respirație grea de la inimă și dureri în piept

Durerile în piept pot fi de la inimă, dar pot avea multiple alte cauze, așa cum am arătat și mai sus. O durere în piept poate fi:

  • Ascuțită
  • Sâcâitoare, difuză
  • Senzație de arsură dureroasă
  • Împunsătură sau senzație de junghi
  • Senzație de presiune, strângere sau zdrobire

Cele mai frecvente probleme cardiace care provoacă dureri în piept includ:

Angina pectorală sau un atac de cord – care au simptome similare, respectiv o durere care poate fi asemănătoare unei gheare, însoțită și de senzație de sufocare, localizată mai ales în regiunea retrosternală mijlocie și inferioară. Durerea poate iradia în umăr, în membrul stâng, uneori în mandibulă și omoplat. În cazul anginei pectorale durerea poate dura între 3-15 minute și se liniștește treptat în repaus, pe când în cazul atacului de cord ea nu se liniștește când persoana încearcă să se odihnească.

Boala coronariană, care provoacă un blocaj la nivelul vaselor de sânge ale inimii și reduce fluxul de sânge și oxigen către mușchiul cardiac poate provoca angină, care poate fi un precursor al unui atac de cord. Angina pectorală poate fi declanșată de exerciții fizice, emoții puternice, stres și este ameliorată prin odihnă.

Infarct miocardic (atacul de cord). Reducerea fluxului de sânge în vasele de sânge ale inimii provoacă moartea celulelor musculare ale inimii. Deși este similar cu durerea toracică din angină, un atac de cord prezintă, de obicei, o durere mai severă, zdrobitoare, de obicei în centrul sau partea stângă a pieptului, care nu este ameliorată prin odihnă. Transpirația, greața, scurtarea respirației sau slăbiciune severă pot însoți durerea.

Miocardita. Pe lângă durerea în piept, această inflamație a mușchiului inimii poate provoca febră, oboseală, bătăi rapide ale inimii și probleme de respirație. Deși nu există blocaj, simptomele miocarditei pot să semene cu cele ale unui atac de cord.

Pericardita reprezintă o inflamație sau o infecție a sacului din jurul inimii. Poate provoca o durere similară cu cea cauzată de angină sau o durere ascuțită și constantă de-a lungul mușchilor gâtului și umerilor. Uneori se agravează atunci la respirație sau întinderea la orizontală. 

Prolaps de valva mitrala. Prolapsul valvei mitrale este o afecțiune în care o valvă din inimă nu se închide corect. O varietate de simptome au fost asociate cu prolapsul valvei mitrale, inclusiv durere în piept, palpitații și amețeli, deși un prolaps ușor poate fi adesea asimptomatic.

Disecția de aortă sau disecția arterei coronare provocă o durere bruscă, severă, cu o senzație de ruptură, care urcă în gât, spate sau coboară spre abdomen. Aceastea au un risc crescut de mortalitate.

Toate aceste afecțiuni sunt însoțite de respirație grea de la inimă.

Cum îți dai seama că respirația grea este de la inimă

Așa cum am văzut deja, o respirație grea de la inimă este însoțită de multiple alte simptome, printre care și durerea tipică, oboseala excesivă, modificări ale ritmului cardiac. Durerea cardiacă tipică este asemănătoare cu o presiune, apăsare, strângere și este resimțită pe o suprafață mare a toracelui, iradiind spre spate, gât, maxilare, umeri, brațe. Dispneea și durerea în cazul afecțiunilor cardiace durează mai mult de câteva minute, se acutizează când  activitatea fizică devine mai intensă. Pot apărea și alte simptome, precum transpirații reci, stare de slăbiciune, amețeală, greață și stări de vomă, palpitații.

respirație grea de la inimă

Medicul cardiolog examinează pacientul, întreabă despre simptome și poate recomanda o serie de investigații pentru stabilirea unui diagnostic, precum:
Electrocardiograma (ECG/EKG) poate fi utilizată pentru a identifica aritmiile, boala cardiacă ischemică, hipertrofia ventriculară dreaptă și stângă și prezența întârzierii sau a anomaliilor de conducere (de exemplu, bloc de ramură stângă).

Ecocardiografia  este una dintre cele mai importante metode de investigație pentru diagnosticarea bolilor cardiace.

”Ecocardiografia sau ecografia cardiacă este una dintre cele mai importante tehnici noninvazive de a diagnostica, manageria sau urmări bolile de inima. Este o investigație cu acces facil, care se poate realiza la patul pacientului, este nedureroasă și oferă rezultate în timp real. Investigația poate fi repetată ori de câte ori este nevoie.”, specifică dr. Oana Bucur pe site-ul reginamaria.ro.

Medicul precizează, de asemenea, ecografia cardiacă este utilă pentru:

  • evidențierea dimensiunii cordului
  • identificarea afectării miocardului
  • identificarea afecțiunilor valvulare
  • identificarea afecțiunilor congenitale
  • determinarea unor tromboze sau tumori intracardiace
  • identificarea unui cheag de sânge

Analize de sange: testele de sânge efectuate în mod obișnuit includ electroliți (sodiu, potasiu), măsuri ale funcției renale, teste ale funcției hepatice, teste ale funcției tiroidiene, o hemoleucogramă completă și adesea proteina C reactivă dacă se suspectează infecția

Angiografia este imagistica cu raze X a vaselor de sânge, care se face prin injectarea de substanțe de contrast în fluxul sanguin printr-un tub subțire de plastic (cateter), care este plasat direct în vasul de sânge. Insuficiența cardiacă poate fi rezultatul bolii coronariene, iar prognosticul acesteia depinde în parte de capacitatea arterelor coronare de a furniza sânge către miocard (mușchiul inimii). Ca rezultat, cateterismul coronarian poate fi utilizat pentru a identifica posibilitățile de revascularizare prin intervenție coronariană percutanată sau bypass.

Surse: