Cum știi că ai o răceală la plămâni? Răspunsurile specialiștilor

Redactor specializat
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Atunci când vorbim de răceală, ne gândim, de obicei, la o afecțiune relativ ușoară, care se vindecă în câteva zile, cu strănuturi, nas care curge și puțina febră.  Dar o răceală la plămâni este mult mai mult de atât . Această expresie se poate referi fie la o bronșită acută, fie la o pneumonie, boli cu un tablou clinic mai amplu decât o simplă răceală, uneori chiar sever.  Dacă simptomele răcelilor obișnuite sunt cunoscute de toată lumea, o răceală la plămâni poate avea și manifestări mai puțin tipice, pe care este bine să le cunoaștem, pentru un diagnostic corect, un tratament corespunzător și evitarea complicațiilor.

Ce înseamnă o răceală la plămâni

Deși mulți oameni spun că au răcit la plămâni, această formulare este improprie. De fapt, răceala la plămâni echivalează, în termeni medicali, cu o bronșită acută. În vreme ce o răceală obișnuită afectează căile respiratorii superioare, o răceală la plămâni implică tractul respirator inferior, respective bronhiile. De asemenea, poate afecta uneori parenchimul pulmonar, de unde vine și denumirea popular de răceală la plămâni. Pe de altă parte, atunci când sunt implicați chiar plămânii, s-ar putea să fie vorba de o afecțiune și mai severă, respectiv pneumonia.

”Bronșita, numită în popor și „răceală la plămâni”, este o inflamație pulmonară, care se manifestă în special prin exces de mucus și tuse. Bronșita poate fi tratată cu succes în 3-4 săptămâni. Bronșită este o inflamație care se localizează în pasajele bronșice, aproape de plămâni. Bacteriile și agenții patogeni care reușesc să treacă de filtrele din nasul nostru pot ajunge să afecteze această zonă.  Cilii, celulele aflate în pasajele bronșice, care au, de asemenea, rol de curățare, pot produce mucus în exces din cauza infecției. Corpul nostru se apăra încercând să combată „intrușii” prin tuse, care ajută la eliminarea mucusului.”, specifică dr. Oana Cuzino pe site-ul doc.ro

În ceea ce privește bronșita acută, aceasta reprezintă o inflamație (sau iritație) a căilor respiratorii  inferioare prin care aerul trece direct în plămni, respectiv a bronhiilor sau tuburilor bronșice. Când aceste tuburi se infectează, se umflă, iar în interiorul lor se formează mucus. Acest lucru duce la îngustarea căilor respiratorii, afectând respirația.

Bronșita acută este cauzată, de obicei, de aceleași virusuri similare cu cele care provoacă răceala comună sau gripa. O răceală obișnuită se poate complica și transforma într-o răceală la plămâniâ. În acest caz, virusul poate afecta mai întâi nasul, sinusurile și gâtul. Apoi, infecția se extinde către bronhii. O infecție bacteriană sau un iritant din aer (de exemplu, fum de țigară) poate provoca, de asemenea, bronșită acută.

”Bronșita acută apare cel mai frecvent în legătură cu infecțiile pulmonare. 90 % din infecțiile pulmonare sunt virale (produse de virusuri) iar 10 % sunt bacteriene (produse de bacterii).
Fumatul poate contribui, de asemenea, la bronșită. Fumatul paralizează cilii din plămâni, care sunt responsabili de curățarea cailor respiratorii. Fără curățarea corespunzătoare, substanță mucoasa se poate formă și acumula în plămâni, ceea ce poate contribui în cele din urmă la bronșită.”, menționează dr. Simona Bucșa Dobre, medic primar pneumologie pe site-ul cdt-babes.ro

Simptomele răcelii la plămâni

Așa cum am văzut, prin denumirea de ”răceală la plămâni” se înțelege, în mod uzual, bronșita acută. Pe de altă parte,  cea mai severă formă de ”răceală la plămâni” poate fi considerată pneumonia, atât pentru că are unele simptome comune cu ale răcelii propriu-zise, dar mult mai grave, cât și pentru că poate rezulta ca o complicație a unei viroze respiratorii comune. Iată de ce în acest articol vom trece în revistă atât simptomele bronșitei acute, cât și ale pneumoniei, astfel încât persoanele care se confruntă cu o infecție pulmonară să știe cât este de gravă și ce măsură trebuie să ia.

Simptomele bronșitei acute

Bronșita acută este cunoscută cel mai frecvent drept răceală la plămâni, cu toate că aceasta afectează mai degrabă căile respiratorii inferioare (bronhiile), decât parenchimul pulmonar propriu-zis. Bronșita acută este cauzată, de regulă, de unul dintre multiplele virusuri respiratorii care determină și răceala comună. Mai mult chiar, o răceală poate să se transforme, în anumite condiții, în bronșită. Unele forme de bronșită acută pot avea drept cauză o infecție bacteriană. Bronșita acută este o afecțiune destul de frecventă, până la 5% dintre adulți fiind diagnosticați anual cu această boală.

”Bronșita reprezintă inflamația cailor aeriene terminale (bronhiole terminale). Acestea, alături de căile aeriene mari, au rolul să ducă aerul la și de la plămâni. Inflamația la acest nivel produce edem (creșterea grosimii peretelui bronșic prin infiltrat inflamator) și mucus în exces (sputa). Edemul și sputa favorizează tusea, iar uneori prezența acestora poate fi însoțită de o respirație mai dificilă.”, specifică dr. Valentin Cosei, medic specialist pneumolog în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta într-un articol de pe sfatulmedicului.ro

Unele dintre simptomele bronșitei acute sunt similare cu ale unei răceli obișnuite. Virusurile, precum adenovirus, rinovirus sau coronavirusuri determină iritarea sau inflamarea tuburilor bronșice, ceea ce are ca rezultat producția sporită de mucus, cu rol protector în captarea particulelor nocive. Acumularea mucusului determină tuse, acesta fiind unul dintre principalele simptome ale bronșitei acute. Această așa numită răceală la plămâni se poate manifesta, deci, prin:

  • Tuse, de obicei însoțită de mucus
  • Durere în piept
  • Senzație de oboseală
  • Cefalee ușoară
  • Dureri musculare cu intensitate redusă
  • Durere de gât
  • Congestie nazală

Aceste simptome se ameliorează, de regulă, în câteva zile și, de regulă, sunt moderate. Poate să dureze maxim 3 săptămâni până când tuburile bronșice sunt complet vindecate și dispar absolut toate simptomele. Boala nu este însoțită, de obicei, de dispnee sau de dificultăți respiratorii marcante, cu excepția celor inerente acumulării de mucus.  

”Bronșita acută, inițial, se reprezintă că o strângere în zona pieptului, urmată de o tuse. Cu cât substanță mucoasa se acumulează în plămâni, bolnavul va începe să elimine flegmă galbenă sau verde. ”, spune dr. Dobre.

Mucusul acumulat în cazul bronșitei acute poate fi transparent, galben sau verzui.

Alte simptome care pot apărea în caz de bronșită acută sunt:

  • Wheezing (respirație șuierătoare)
  • Febră ușoară, uneori frisoane
  • Torace dureros, mai ales din cauza crizelor de tuse

Oricine poate contracta sau dezvolta bronșită acută. Cu toate acestea, următoarele categorii de persoane prezintă un risc crescut:

  • persoanele care au suferit recent o răceală sau o infecție respiratorie
  • persoanele cu afecțiuni pulmonare cronice, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau alte afecțiuni cronice de sănătate.
  • persoanele care au un sistem imunitar slăbit
  • copiii cu vârsta sub 5 ani, în special cei cu alergii sau cu subnutriție
  • adulții în vârstă, în special cei cu emfizem sau alte probleme respiratorii cronice

În unele cazuri, bronșita acută poate duce la complicații suplimentare de sănătate, cum ar fi pneumonia. Riscul de pneumonie este crescut în rândul copiilor mici, adulților în vârstă și persoanelor cu probleme semnificative de sănătate.

Preexistența unei boli respiratorii, cum ar fi astmul, cancerul pulmonar, emfizemul, fibroza pulmonară sau alte probleme pulmonare, poate agrava simptomele în caz de bronșită acută.  

Deoarece unele dintre aceste afecțiuni provoacă deja dificultăți de respirație, o răceală la plămâni poate exacerba simptomele, ducând la dispnee accentuată, chiar și în cazul unor eforturi reduse.

Virusurile cauzează majoritatea cazurilor de bronșită acută. Potrivit American Lung Association, bacteriile cauzează mai puțin de 10% din cazurile de bronșită acută. Bronșita acută este o boală contagioasă și poate fi transmisă de la o persoană la alta pe cale aerogenă, prin picăturile de salivă, atunci când o persoană strănută sau tușește.

Simptomele bronșitei acute sunt similare cu cele cauzate de alte boli, inclusiv:

  • răceala comună
  • gripa
  • tusea convulsivă
  • pneumonia

Tocmai de aceea este nevoie de  un diagnostic diferențial, care se poate realiza în urma examinării fizice a bolnavului, corelată cu rezultatele unor analize și teste imagistice.

Dacă simptomele de bronșită durează mai mult de 3 săptămâni, poate fi vorba de o cronicizare a bolii. Următoarele manifestări pot sugera că o răceală la plămâni a trecut în bronșită cronică:

  • Simptomele nu răspund la medicamentele obișnuite pentru răceală la plămâni. În vreme ce o bronșită acută se ameliorează de la sine, necesitând cel mult administrarea unor medicamente uzuale de răceală, bronșita cronică nu răspunde întotdeauna la medicamente și, de obicei, necesită intervenția unui medic.
  • Severitatea și durata simptomelor pot ajuta la diferențierea dintre o răceală la plămâni și bronșita cronică. Bronșita acută se ameliorează în aproximativ 7- 10 zile, putând dura maxim 3 săptămâni până la dispariția tuturor simptomelor. Bronșita cronică se caracterizează printr-o tuse persistentă care durează cel puțin 3 luni. Alte simptome includ durere și presiune la nivelul pieptului.
  • Simptomele bronșitei cronice sunt mai severe decât la bronșita acută. Tusea se poate agrava foarte mult, mai ales noaptea și pot apărea dificultăți semnificative de respirație. Producția de mucus se poate agrava, de asemenea. În funcție de severitatea bronșitei, este posibil să apară sânge în mucus.
răceală la plămâni

Simptomele pneumoniei

Uneori, denumirea de răceală la plămâni poate ascunde o afecțiune mult mai gravă, respectiv pneumonia.  Dacă simptomele devin din ce în ce mai severe, febra crește și apar dificultăți de respirație, este posibil să vorbim de o afectare mai importantă a plămânilor, cu un risc mult mai crescut, chiar amenințătoare de viață în cazul anumitor persoane.

Pneumonia poate să rezulte inclusiv din agravarea unei simple răceli sau a unei bronșite acute. Pneumonia se dezvoltă atunci când infecția căilor respiratorii se extinde și la nivelul parenchimului pulmonar. Pneumonia afectează alveolele pulmonare, la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze, oxigenul trecând în sânge, iar dioxidul de carbon fiind eliminat din plămâni. Această gravă răceală la plămâni determină umplerea alveolelor cu puroi sau lichid, împiedicând schimbul normal de gaze.

Pneumonia poate afecta unul sau ambii plămâni. De regulă, este de natură virală, dar poate avea și cauză bacteriană. Pneumonia pneumococica , determinată de Streptococcus pneumonia este cea mai frecventă formă de pneumonie bacteriană.

Cel mai mare risc de pneumonie bacteriană il au următoarele persoane:

  • Pacienții care se recuperează după o intervenție chirurgicală
  • Bolnavii cu afecțiuni respiratorii sau infecții virale
  • Persoanele cu un sistem imunitar slăbit
  • Adultii de peste 65 de ani
  • Fumătorii

Distingerea pneumoniei de bronșita acută poate fi, uneori,  dificilă. De obicei, simptomele pneumoniei tind să fie mai severe decât cele ale bronșitei. De exemplu, pot să apară dificultăți de respirație și respirație superficială în cazul unor activități ce presupun minim de efort sau chiar în repaus. Pneumonia poate provoca, în plus, febră mare, ritm cardiac rapid și mucus închis la culoare, cu fire de sânge.

Alte simptome ale pneumoniei includ:

  • tuse, însoțită de mucus
  • febră, transpirație, frisoane
  • dureri ascuțite în piept care se agravează la respirație sau la tuse
  • confuzie
  • lipsa apetitului, greață, vărsături
  • scăderea temperaturii corpului

Pneumonia poate fi ușoară sau severă. Simptomele pneumoniei bacteriene sunt, de obicei, mai grave, putând determina inclusive scăderea saturației de oxigen în sânge, cu cianozarea unghiilor și buzelor, dispnee și chiar sindrom de detresă respiratorie.

Dacă este lăsată netratată, pneumonia poate evolua spre sepsis. Acesta este un răspuns extrem la o infecție în organism. Simptomele sepsisului includ confuzie mentală, tensiune arterială scăzută, febră și ritm cardiac rapid.

Diagnosticarea răcelii pulmonare

Diagnosticul propriu-zis de răceală la plămâni nu există, medicul încadrând, de regulă, simptomele afecțiunii respiratorii fie ca bronșită acută, fie ca pneumonie. În cazul ambelor boli, analizele și testele recomandate sunt similare. Cu toate acestea, bronșita acută

”Diagnosticul în caz de bronșită este dat de un medic pneumolog, care va supune pacientul unor teste, pentru a putea deosebi simptomele bronșitei de cele ale unor boli similare, precum astmul, gripa sau răceala. Așadar, pneumologul te va supune, mai întâi, unui examen clinic – îți va asculta inima și plămânii pentru a depista posibile modificări, îți va măsura tensiunea arterială și pulsul, pentru a observa dacă organismul este privat de oxigen și te va întreba despre simptome auxiliare.”, arată dr. Cuzino.

Pentru că bronșita acută se ameliorează adesea de la sine în câteva zile, unii bolnavi nu ajung să fie diagnosticați de un medic. Cu toate acestea, consultul medical este absolute recomandat când apare o agravare a simptomelor, incluzând:

  • tuse care durează mai mult de 3 săptămâni
  • febră peste 39 grade  Celsius si frisoane
  • dificultăți marcante de respirație, însoțite de senzație de presiune în piept, wheezing accentuat; dispnee chiar și în repaus
  • hemoptizie (eliminarea unor cantități mari de sânge prin tuse)
  • cianozarea unghiilor, buzelor, tegumentului
  • simptomele sunt la fel de puternice după un tratament de două săptămâni

”Din cauza faptului că pneumonia este o boală gravă, este necesar să se facă diferențierea de bronșită, iar unul dintre semnele ce le deosebesc este febra înalta și frisonul unic din pneumonie.”, subliniază dr. Cosei.

Testele suplimentare nu se recomandă, de regulă, în caz de bronșită acută, decât dacă boala nu se remite în maxim 3 săptămâni sau simptomele se înrăutățesc. Dacă se suspectează pneumonie sau alt tip de infecție respiratorie ori insuficiența cardiacă pot fi recomandate următoarele teste și analize:

  • Radiografie toracică pentru a  localiza inflamația și a determina amploarea ei. Dacă radiografia prezintă regiuni dense de culoare albă, este posibilă o cauza bacteriană a infecției, iar dacă prezintă pete albe difuze, se poate presupune o cauza virală.
  • CT toracic care ajută la mai buna vizualizare a plămânilor și depistarea complicațiilor
  • Pulsoximetrie pentru determinarea saturației oxigenului în sânge
  • Testarea funcției pulmonare
  • Testul sputei, culturi bacteriene și antibiogramă pentru a determina dacă este vorba de o infecție bacteriană și la ce tip de antibiotic răspunde
  • Analize de sânge pentru a determina cauzele infecției
  • Bronhoscopie care permite observarea acurată a căilor respiratorii, eventual realizarea unei biopsii
  • Cultura lichidului pleural. O probă de lichid este prelevată prin introducerea unui ac între coaste din zona pleurală și analizată pentru a ajuta la determinarea tipului de infecție.
răceală la plămâni

Tratament pentru răceală la plămâni

Așa cum am menționată, bronșita acută se ameliorează de la sine în termen de câteva zile, chiar dacă tusea poate dura până la 3 săptămâni. Pentru acest tip de răceală la plămâni, tratamentul este, de regulă simptomatic, vizând controlul tusei, dacă devine prea persistentă, al febrei, dacă apare și al durerilor.

”În cea mai mare parte a cazurilor de bronșită nu este nevoie de tratament medicamentos. Cu toate acestea, dacă intervine suprainfectarea bacteriană, medicul îți poate prescrie antibiotice, în funcție de rezultatul antibiogramei. Se pot recomanda și medicamente antitermice, precum paracetamolul, în caz de febră, medicamente antiinflamatoare, precum ipubrofenul și terapia cu aerosoli, pentru curățarea căilor aeriene. Nu în ultimul rând, medicul îți poate prescrie un sirop expectorant, pentru a trata tusea productivă și a curăța gâtul și nasul de mucus.”, subliniază dr. Cuzino.

Pentru ameliorarea simptomelor se recomandă o serie de măsuri precum:

  • consumul de lichide și o dietă ușoară, echilibrată
  • odihnă, cel puțin opt ore pe zi
  • renunțarea la fumat
  • folosirea unui umidificator pentru a evita uscarea tractului respirator și agravarea tusei.

De regulă, nu se recomandă medicamente pentru tuse, dar dacă aceasta devine mult prea sâcâitoare, mai ales în timpul somnului, medicul poate prescrie antitusive, medicamente cu condeină, expectorante pentru eliminarea mucusului.

”Terapia bronșitei acute la persoanele fără alte boli asociate include mijloace de a scădea frecvența tusei, scăderea febrei și a durerii. Antibioticele nu sunt de obicei indicate.În cazul pacienților cu alte boli asociate că: astm, boală pulmonară obstructiva cronică, insuficientă cardiacă, tratamentul este mai elaborat. Majoritatea cazurilor de bronșită acută se vindecă în 2-3 săptămâni și tratamentul la domiciliu este singurul indicat.”, arată dr. Cosei.

În cazul în care nu este vorba de o simplă răceală la plămâni, ci de pneumonie, tratamentul este mai complicat.

Tratamentul pneumoniei presupune vindecarea infecției și prevenirea complicațiilor. Deși majoritatea simptomelor se atenuează în câteva zile sau săptămâni, senzația de oboseală poate persista o lună sau mai mult.

Tratamentele specifice depind de tipul și severitatea pneumoniei, de vârsta bolnavului și de starea sa de sănătate. Opțiunile includ:

  • Antibiotice: acestea sunt utilizate pentru a trata pneumonia bacteriană Identificarea antibioticului adecvat poate fi un proces complex, care poate presupune schimbarea tipului de antibiotic, dacă simptomele nu se ameliorează.
  • Medicație antivirală pentru pneumonia de origine bacteriană sau antifungică, pentru cazurile rar întâlnite de pneumonie de origine fungică
  • Medicamente pentru tuse: acestea sunt recomandate mai ales pentru tusea sâcâitoare, nocturnă, care nu lasă pacientul să se odihnească. Totuși, se poate întâmpla ca tusea cauzată de pneumonie să nu răspundă la antitusive. În plus, tusea este un răspuns de apărare al organismului, care permite fluidizarea și eliminarea lichidului din plămâni, tocmai de aceea nu este indicată eliminarea ei completă.
  • Medicamente pentru reducerea febrei și calmarea durerilor

Spitalizarea poate fi necesară în cazul unor persoane care:

  • Au vârsta de peste 65 de ani
  • Prezintă confuzie pronunțată
  • Au simptome de insuficiență renală
  • Tensiunea arterială sistolică este sub 90 mm Hg sau tensiunea arterială diastolică este de 60 mm Hg sau mai mică
  • Respirația este foarte rapidă (30 de respirații sau mai mult pe minut)
  • Saturația oxigenului în sânge a scăzut foarte mult
  • Este necesară asistarea respirației
  • Temperatura corpului este scăzută sub normal
  • Ritmul cardiac este sub 50 sau peste 100 bpm

Nou născuții și copiii mai mici de doi ani, fumătorii, persoanele cu boli cardiace sau diabet reprezintă alte două grupe de risc în caz de pneumonie.

Ca și în cazul bronșitei acute, tratamentul pneumoniei la domiciliu include și măsuri precum repaus la pat, consum de fluide, unele remedii naturale pentru calmarea tusei (ceai de mentă, eucalipt, gargară cu apă sărată pentru eliminarea mucusului).

Surse: