pneumonie netratată

5 semne care îți spun că suferi de o pneumonie netratată

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Deși pneumonia este una dintre cele mai severe afecțiuni respiratorii, uneori poate trece nebăgată în seamă, pentru că are simptome atipice. Există forme de pneumonie mai blânde, care pot fi confundate cu o simplă răceală, iar persoanele bolnave le duc ”pe picioare”. Cu toate acestea, o pneumonie netratată reprezintă un risc, pentru că oricând se poate agrava.

O pneumonie atipică, de exemplu pneumonia cauzată de Mycoplasma pneumoniae, are manifestări mai ușoare, iar persoana afectată se poate simți suficient de bine ca să îndeplinească sarcinile zilnice, fără să își dea seama că are pneumonie. De aceea, este important să fie cunoscute anumite semne și simptome, care indică o pneumonie netratată.

”Simptomele pneumoniei ambulante sunt de obicei ușoare și arată ca cele ale unei răceli obișnuite. Constatările la examenul fizic sunt adesea minime. Auscultatia toracica poate fi normala chiar daca este prezenta pneumonie. Raluri împrăștiate, șuierătoare se pot prezenta mai târziu în cursul bolii…Simptomele pot fi treptate la început (apar la aproximativ două săptămâni după ce ai contractat-o) și se pot agrava în decursul unei luni.”, specifică dr. Cătălin Costovici , Medic Primar Oncologie Medicală, pe site-ul doc.ro

Tocmai pentru că acest  tip de pneumonie poate să nu difere de o răceală obișnuită la început, bolnavii sunt în risc să o lase netratată.

În cazul în care observi semnele de mai jos, este recomandat să mergi la medic pentru investigații mai amănunțite. Deși poate părea blândă, o pneumonie netratată este imprevizibilă, de aceea trebuie să primești din timp tratamentul adecvat.

Cine poate suferi de pneumonie netratată

Oricine poate suferi de o pneumonie netratată, care să fie considerată o simplă răceală, dacă simptomele nu se agravează. Persoanele cele mai susceptibile sunt:

  • Copiii sub 2 ani
  • Vârstnicii peste 65 de ani
  • Persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau care iau medicamente imunosupresoare.
  • Persoanele cu boli pulmonare croice, precum BPOC, emfizem pulmonar sau astm
  • Persoanele care trăiesc sau lucrează în locuri aglomerate, cum ar fi școli, cămine, case de bătrâni, spitale
  • Fumătorii
  • Persoanele care utilizează în mod regulat corticosteroizi inhalatori

În mod normal, pneumonia se diferențiază de gripă sau răceală prin gravitatea unor simptome precum:

  • Presiune sau durere în piept.
  • Respirație dificilă.
  • Ferbră peste 38,8 grade Celsius sau mai mare.
  • Mucus galben, verde sau sângeros

Cu toate acestea, anumite pneumonii nu dau astfel de simptome, de aceea este dificilă diagnosticarea, cel puțin în stadiile inițiale. Diferențierea dintre gripă, răceală și pneumonie este importantă, deoarece pneumonia poate pune viața în pericol dacă se agravează.

”Pentru a diferenția o pneumonie de alte infecții ale căilor respiratorii (în care apare de asemenea tusea și febra ca simptomatologie) este necesar ca pacientul să se prezinte la medicul specialist pentru consultație și institurea unui diagnostic și tratament corect.”, subliniază dr. Ovidiu Frâncu, medic primar pneumolog, manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, pe  site-ul sibiu100.ro

O pneumonie netratată poate afecta un număr mare de persoane și poate apărea în orice moment al anului. Cu toate acestea, se întâlnește cel mai des toamna și iarna.

Este important să subliniem că o astfel de pneumonie poate fi foarte contagioasă și se transmite ușor, pe cale aerogenă (prin picăturile de salivă împrăștiate de strănut sau tuse), mai ales în locurile aglomerate.

Factorii care pot favoriza îmbolnăvirea includ:

  • Vârsta: persoanele peste 65 de ani prezintă un risc crescut, deoarece sistemul imunitar devine mai puțin capabil să lupte împotriva infecțiilor pe măsură ce îmbătrânești. Copiii cu vârsta de 2 ani sau mai mici sunt, de asemenea, expuși unui risc crescut, deoarece sistemul lor imunitar nu s-a dezvoltat încă pe deplin.
  • Mediul de viață: inspirarea regulată a prafului, a substanțelor chimice, a poluanților aerului sau a vaporilor toxici poate deteriora plămânii, făcându-i mai vulnerabili la infecții.
  • Stilul de viață: obiceiuri precum fumatul sau abuzul de alcool pot crește riscul de pneumonie. Fumatul dăunează plămânilor, în timp ce alcoolul interferează cu modul în care corpul luptă împotriva infecțiilor.
  • Un sistem imunitar slăbit: dacă sistemul imunitar este slăbit, pneumonia se dezvoltă mai ușor, deoarece corpul nu poate lupta împotriva infecției. Persoanele imunocompromise expuse riscului de pneumonie includ pacienți cu HIV/SIDA, care au un transplant de organe, primesc chimioterapie sau folosesc steroizi pe termen lung.
  • Persoanele care au suferit recent o intervenție chirurgicală majoră sunt în risc mai mare de a dezvolta pneumonie.

O persoană cu o pneumonie netratată poate fi contagioasă cu două până la patru săptămâni înainte de apariția primelor simptome. 

Ce poate cauza o pneumonie netratată

De regulă, o pneumonie poate rămâne nediagnosticată și netratată, pentru că simptomele ei sunt mai ușoare, confundate frecvent cu cele ale unei răceli.

O astfel de pneumonie poate fi cauzată de bacteria Mycoplasma pneumoniae, dar și de alte bacterii sau de unele virusuri.  Pneumoniile virale sunt, în general, mai blânde, de exemplu cele determinate de Virusul Sincițial Respirator sau de unele virusuri paragripale. Cu toate acestea, există riscul ca și astfel de pneumonii să se complice cu apariția unor suprainfecții respiratorii, dacă nu se respect anumite măsuri de precauție.

Simptome pneumonie netratată

O pneumonie netratată este, de obicei, mai ușoară și nu necesită repaus la pat sau spitalizare.Multă lume poate crede că are o simplă răceală sau, cel mult, o gripă cu simptome moderate.

În general, pneumonia atipică se poate caracteriza printr-o febră scăzută și o tuse care nu produce flegmă. În pneumoniile obișnuite, tusea productivă și temperaturile crescute (peste 39° C)) sunt printre principalele simptome.

pneumonie netratată

Iată care sunt cele 5 semne care îți pot indica o pneumonie netratată:

1. Tuse uscată, care durează o perioadă mai lungă, de peste două săptămâni

Tusea este principalul simptom al pneumoniei și care durează cel mai mult, uneori și câteva săptămâni. În pneumoniile obișnuite, tusea este însoțită de mucus, care poate fi de culoare verde, galbenă sau chiar cu firișoare de sânge. În cazul unei pneumonii atipice, tusea este, de obicei, uscată, persistent (între 2-4 săptămâni)

2. Stare de oboseală extremă, epuizare

Orice tip de pneumonie este însoțită de o stare de epuizare, pentru că organismul consumă energie pentru vindecare.  În cazul în care simptomele nu sunt foarte evidente, dar apart use constant și oboseală, este recomandată consultarea unui medic, pentru că ar putea fi vorba de o pneumonie netratată.

3. Durere în piept, la respirație sau la tuse

Tusea solicit musculatura toracică, astfel încât pot apărea dureri la nivelul pieptului. În unele cazuri, o pneumonie netratată se poate complica prin apariția unei pleurezii (apă la plămâni), care poate determina durere toracică accentuată la inspir profund, tuse sau strănut, precum și dificultăți de respirație.

4. Dificultăți de respirație (dispnee)

Dacă o afecțiune care părea inițial să fie o simplă răceală începe să fie însoțită de probleme de respirație și dispnee, este cazul să te adresezi medicului, pentru că poate fi vorba de o pneumonie netratată. Chiar dacă este ușoară, pneumonia poate afecta schimburile de gaze la nivelul alveolelor pulmonare și poate determina dificultăți de respirație, mai ales în condiții de efort.  

5. Febră ușoară (37.5 – 38° C) care durează de mai multe zile

Febra pe o perioadă mai lungă, corelată cu tuse uscată și cu stare de oboseală este un semnal de alarmă, chiar dacă nu este foarte mare.

Alte simptome care pot fi confundate cu răceala sau gripa, dar care sunt, de fapt, semne de pneumonie netratată includ:

  • Durere în gât (faringită).
  • Frisoane ușoare
  • Strănut
  • Durere de cap
  • Stare de rău (senzație de disconfort)
  • Vărsături
  • Pierderea poftei de mâncare (la copiii mai mari) sau alimentație deficitară (la sugari)
  • Dureri articulare

Simptomele depind, de obicei, de locul în care este concentrată infecția. Dacă infecția afectează partea superioară sau mijlocie a plămânilor, poate apărea respirație dificilă. Dacă afectează partea inferioară a plămânilor, este posibil să nu apară dificultăți respiratorii, dar pot aprea simptome digestive, precum stomac deranjat, greață sau vărsături.

Persoanele peste 65 de ani ar putea avea pneumonie, chiar dacă prezintă simptome ușoare sau mai puțin vizibile, de exemplu o tuse sâcâitoare, neînsoțită însă de febră și dispnee de efort. Unele simptome de pneumonie la adulții peste 65 de ani pot fi atipice, precum:

  • schimbare bruscă a stării mentale.
  • Scăderea apetitului
  • stare de oboseală inexplicabilă

Complicațiile unei pneumonii netratate

O pneumonie virală se poate vindeca și fără un tratament anume, deși poate fi necesară o terapie de susținere. Totuși, dacă este bacteriană, o pneumonie netratată s-ar putea agrava, putând avea chiar complicații serioase precum:

Bacteremie și șoc septic

Dacă bacteriile pătrund în sânge, pot determina  bacteremie, care poate duce la o condiție medicală gravă, cunoscută sub denumirea de șoc septic. Este o reacție la infecția din sânge și poate duce la scăderea tensiunii arteriale la un nivel periculos, când inima nu mai poate pompa suficient sânge către organele, iar acestea pot înceta să funcționeze. Asistența medicală de urgență este indicată dacă apar simptome precum :

  • Febră mare
  • Ritm cardiac rapid
  • Respirație rapidă
  • Frisoane puternice
  • Tensiune arterială scăzută
  • Tulburări de stomac (greață, durere, vărsături sau diaree)
  • Confuzie

În caz de șoc septic, este necesar să fiți tratat în spital cu antibiotice.

Abces pulmonar

Uneori, pneumonia poate cauza acumularea de pungi de puroi în plămâni, cu simptome precum:

  • Febră de 39 grade Celsius
  • Tuse însoțită de puroi
  • Transpirații nocturne
  • Lipsa poftei de mâncare
  • Slăbit neintenționat
  • Oboseală marcantă

Medicul poate testa mucusul sau puroiul din plămâni pentru a identifica infecția. De asemenea, poate efectua o radiografie sau o tomografie computerizată a plămânilor.

Abcesul pulmonar se tratează cu antibiotice și prin puncție pulmonară pentru îndepărtarea puroiului.

Revărsat pleural, empiem și pleurezie

Dacă pneumonia nu este tratată,  pleura se poate inflama și se poate acumula lichid între foițele pleurale,  creând o durere ascuțită atunci când inspirați (pleurezie). Dacă lichidul se infectează, duce la o afecțiune numită empiem. Simptomele sunt reprezentate de:

  • Durere în piept care se agravează la respirație, tuse sau strănut
  • Durere care se deplasează spre spate sau umăr
  • Febră
  • Respirație dificilă  

Medicul poate realiza o radiografie, cu ultrasunete sau tomografie pentru diagnosticarea pleureziei. Tratamentul presupune medicație pentru retragerea inflamației și a lichidului. Antibioticele sunt, de asemenea, o opțiune pentru tratarea empiemului.

pneumonie netratată

Insuficiență respiratorie

Când o persoană are pneumonie, este posibil ca plămânii să se umple cu lichid. Dacă se întâmplă acest lucru, ei nu vor putea să transfere suficient oxigen în sângele sau să elimine eficient dioxidul de carbon. Ca atare, apare insuficiența respiratorie, o afecțiune gravă, care poate duce la deteriorarea organelor și care pune viața în pericol.

Asistență medicală de urgență este necesară în cazul următoarelor simptome:

  • Respirație rapidă sau imposibilitatea de a respira complet
  • Senzație de sufocare
  • Tahicardie și ritm cardiac neregulat
  • Stare de confuzie
  • nuanță albăstruie a pielii, degetelor sau buzelor
  • Neliniște extremă
  • Oboseală
  • Transpiraţie
  • Pierderea conștienței

Medicul va realiza mai multe investigații, precum  radiografie, tomografie, analize de sânge și pulsioximetre pentru a stabili diagnosticul de insuficiențăr respiratorie. Tratamentul necesită, în primul rând, restabilirea nivelului normal de oxigen în sânge prin oxigenoterapie.

Insuficiență renală

În cazul bacteriemie sau șocului septic, este posibil ca inima să nu mai poată pompa suficient sânge în rinichi. Insuficiența renală nu este o complicație comună a pneumoniei, dar este gravă, deoarece rinichii nu mai funcționează dacă nu primesc suficient sânge.  În general, insuficiența renală poate să apară ca o complicație în caz de pneumonie netratată, dacă există și alte comorbidități. Simptomele care necesită intervenție de urgență includ:

  • cantitate mică de urină și dificultăți de a urina
  • Umflarea gleznelor picioarelor
  • Respirație dificilă
  • Confuzie
  • Greaţă
  • Slăbiciune
  • Bătăi anormale ale inimii
  • Convulsii
  • Durere sau presiune  în piept
  • Comă

Medicul va trata cauza insuficienței renale și, în cazuri extreme, poate indica necesitatea dializei,  până când rinichii vor funcționa din nou.

Insuficiență cardiacă

O pneumonie netratată care duce la bacteremie crește riscul de instalare a bacteriilor la nivelul valvelor cardiace, afectând inima, care nu mai trimite suficient oxigen către organe. Riscul  de a avea o problemă cardiacă legată de pneumonie sunt mai mari la persoanele în vârstă sau care au deja o afecțiune cardiacă.

Simptomele care pot indica insuficiență cardiacă includ:

  • Probleme de respirație
  • Tahicardie și ritm cardiac anormal
  • Tuse persistentă sau respirație șuierătoare
  • Mucus cu fire de sânge
  • Umflarea picioarelor, gleznelor sau abdomenului
  • Oboseală
  • Pierderea apetitului, greață sau pierderea în greutate ori, dimpotrivă, creșterea bruscă în greutate
  • Confuzie

Medicul va realiza mai multe investigații, precum analize de sânge, radiografii, electrocardiograme, ecocardiograme, scanare CT sau RMN și va recomanda tratamentul adecvat pentru gestionarea insuficienței cardiace.

Diagnosticul și tratamentul pneumoniei

Depistarea unei pneumonii netratate se poate face la un control de rutină sau dacă solicitați tratament pentru răceală/gripă, iar medicul observă anumite semne și vă recomandă mai multe investigații.

Pneumologul va realiza un istoric al simptomelor, va efectua un examen fizic și auscultație pulmonară. Medicul va întreba de cât timp sunt simptomele, cum au apărut, dacă s-au agravat, dacă alte persoane cu care pacientul interacționează în mod regulat prezintă simptome similare. Medicul poate solicita, de asemenea, o serie de teste și investigații suplimentare, precum:

  • radiografie toracică pentru a vedea dacă există o infecție pulmonară
  • analize de sânge
  • cultură din spută, pentru a determina agentul patogen care determină simptomele
  • teste rapide pentru gripă și COVID 19
pneumonie netratată

Dacă rezultă că suferiți de o pneumonie netratată, medicul poate recomanda administrare de antibiotice, dacă se dovedește că aceasta este de origine bacteriană. Antibioticele recomandate pot include:

  • Macrolide precum  azitromicină și claritromicină, potrivite atât pentru copii  cât și pentru adulți
  • Fluorochinolone precum ciprofloxacina și levofloxacina, care nu sunt recomandate copiilor mici
  • Tetracicline  precum doxiciclina și tetraciclina, potrivite pentru adulți și copii mai mari.

Tratamentul antibiotic trebuie urmat în întregime, conform indicațiilor medicului, chiar dacă vă simțiți bine, altfel pneumonia poate reveni și poate fi mai dificil de tratat.

”Administrarea de antibiotice începe de obicei atunci când se ridică suspiciunea de pneumonie bacteriană (inclusiv de pneumonie obstructivă), chiar înainte de identificarea agentului cauzal. Utilizarea promptă a antibioticelor reduce severitatea pneumoniei şi riscul de apariţie a complicaţiilor, dintre care unele pot duce chiar la deces. Deseori, la pacienţii cu pneumonie care nu sunt foarte bolnavi, se administrează antibiotice pe cale orală şi aceştia rămân la domiciliu. Persoanele în vârstă şi cele care prezintă dispnee sau care au o boală pulmonară sau cardiacă preexistentă sunt de obicei internate în spital şi li se administrează de la început antibiotice pe cale intravenoasă. După câteva zile se trece la administrarea antibioticelor pe cale orală.”, pre cizează dr. Frâncu.

În cazul în care o pneumonie netratată este determinată de un virus, medicul va recomanda terapie de suport, repaus la pat și evitarea contactului cu alte persoane, până când simptomele încep să dispară.

Astfel, pot fi administrare medicamente fără prescripție medicală pentru a ajuta la ameliorarea congestiei nazale, a tusei și a acumulării de mucus în piept.

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot ajuta la reducerea febrei.

Dacă simptomele se agravează, medicul poate recomanda antivirale, precum oseltamivir (Tamiflu), zanamivir (Relenza) sau peramivir (Rapivab) pentru a reduce intensitatea acestora și timpul de boală.

Prevenția este importantă în cazul pneumoniei, incluzând măsuri corecte de igienă, vaccinarea antigripală anuală și chiar vaccinarea antipneumococică, pentru persoanele cu risc mai mare de a face pneumonie.

Ce se întâmplă dacă pneumonia nu este tratată

În unele cazuri, mai ales dacă este vorba de o afecțiune virală, o pneumonie netratată poate dispărea de la sine, fără antibiotice. Cu toate acestea, dacă persoana nu conștientizează că are pneumonie și nu se îngrijește corespunzător, simptomele se pot agrava sau se poate instala o suprainfecție bacteriană, care necesită administrarea de antibiotic.

O pneumonie netratată poate dura de la patru până la șase săptămâni. Tusea este, de obicei, cel mai îndelungat simptom al unei astfel de afecțiuni.  

În cazul în care simptomele se agravează, este importantă consultarea medicului care, în urma testelor indicate mai sus, poate pune diagnosticul de pneumonie. În cazul în care medicul recomandă anumite antibiotice, iar simptomele nu se ameliorează, este necesar un nou consult și, eventual, prescrierea unui antibiotic diferit.

Dacă pneumonia nu este tratată corect, există un risc mai mare de recidivă, constând în multiple episoade de pneumonie într-o perioadă relativ scurtă. Alți factori de risc pentru recidivă includ boala pulmonară cronică, disfagia (dificultatea la înghițire) și utilizarea excesivă a steroizilor sau sedativelor inhalatorii.

Surse: