alergiile copiilor

Alergiile copiilor, de la piele la plămâni, sunt determinate de flora intestinală

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Atunci când ne gândim la alergiile copiilor, avem în minte un set de simptome respiratorii sau dermatologice, dar în nici un caz nu ne vine în minte că acestea ar avea legătură cu sănătatea florei intestinale. Cu toate acestea, o serie de studii recente au demonstrat că afecțiunile alergice la copii sunt conectate cu tulburări ale microbiotei intestinale.

Conform statisticilor, rinita alergică, eczemele alergice, astmul și alergiile alimentare afectează mai mult de o treime din populația Globului, mulți dintre pacienți fiind copii. Deoarece simptomele acestor alergii sunt atât de diferite, cercetătorii au avut tendința să le studieze separat, fără a intui că ar putea avea o cauză comună. Totuși, în cadrul unui studiu publicat în revista Nature Communication, cercetătorii canadieni au tras concluzia că fiecare dintre alergiile copiilor menționate mai sus este caracterizată de o anumită amprentă bacteriană asociată cu probleme intestinale precum mucoasă intestinală compromisă sau inflamație sporită a intestinului.  

„Dezvoltarea de terapii care modifică interacțiunile bacteriene în cadrul florei intestinale, în timpul copilăriei, poate preveni, apariția mai  multor boli alergice în copilărie, care, adesea, durează toată viața.”, a precizat profesorul Stuart Turvey, specialist în pediatrie la Universitatea din Columbia Britanică într-un comunicat.

Echipa de cercetare, care a urmărit toate cele patru alergii simultan, a inclus în studiu mai mult de o mie de copii, monitorizați de la naștere până la vârsta de 5 ani. Dintre aceștia, aproximativ jumătate au fost diagnosticați cu una dintre cele patru alergii.

„De obicei, corpul nostru tolerează milioanele de bacterii care trăiesc în intestinele noastre pentru că sunt foarte importante pentru sănătatea noastră. Este important, însă, să se păstreze o barieră puternică între microbiomul intestinal și sistemul imunitar, limitând semnalele inflamatorii care ar atrage și activa  celulele imunitare. ”, spune autorul principal al studiului, cercetătoarea Courtney Hoskinson de la UBC.

Încălcarea acestor bariere determină un răspuns imunitar puternic, care duce la inflamație și la dezvoltarea alergiilor.

Cercetătorii au mai arătat că utilizarea antibioticelor în primul an de viață poate fi asociată cu perturbarea florei intestinale, ceea ce poate determina inflamație și este mai probabil să ducă la tulburări alergice ulterioare. În schimb, alăptarea în primele șase luni are un rol de protecție a florei și de prevenire a alergiilor.

În cadrul acestui articol, vom evidenția legătura dintre alergiile copiilor și afectarea florei bacteriene intestinale, trecând în revistă măsurile necesare pentru a proteja microbiota intestinală și a evita declanșarea afecțiunilor alergice.

Cauze și simptome ale alergiilor la copii

În general, când vorbim de alergiile copiilor, ne referim mai ales reacțiile la anumite alimente sau la rinita alergică, care pare să îi afecteze tot mai des pe cei mici. Conform unor statistici ale Societății de Alergologie și Imunologie Clinică,  prezentate pe hotnews.ro, 1 din 3 copii din țara noastră are simptome caracteristice rinitei alergice (nas înfundat, strănut, rinoree, etc) și 1 din 5 copii suferă de astm alergic. Un sfert dintre copiii din România s-au confruntat cu dermatita atopică, iar 10% dintre cei mici sunt diagnosticați cu alergii alimentare.

Aceste statistici sunt îngrijorătoare, mai ales că alergiile copiilor tind să se cronicizeze și i-ar putea afecta și în viața adultă.

”Este important de menţionat că cele mai multe afecţiuni alergice sunt boli cronice care induc un impact negativ asupra calităţii vieţii pacientului, atât din perspectiva vieţii sociale cât şi profesionale, generând costuri semnificative la nivelul sistemului de sănătate publică şi al societăţii.”, subliniază prof. Dr. Carmen Panaitescu, preşedintele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică, pe hotnews.ro

O strategie de gestionare alergiilor devine astfel o problemă de importanță sporită, implicând o  abordare multidisciplinară. Cu atât mai mult, înțelegerea unor factori mai puțin cunoscuți, care contribuie la declanșarea sau agravarea alergiilor devine o necesitate. Un astfel de factor este reprezentat de sănătatea florei intestinale, care are un rol mai semnificativ decât s-ar crede în apariția alergiilor la copii.

În general, explicăm alergiile ca o reacție exagerată la anumiți factori din mediu, care nu reprezintă un risc pentru organism, dar care sunt percepuți de sistemele de apărare ale corpului ca fiind periculoși.

”Alergia reprezintă o reacție de hipersensibilitate dobândită a organismului unei persoane la contactul fie cu anumite substanțe alergene, care în mod normal sunt inofensive (par, praf, polen, ciocolată, pește, lapte), fie cu un produs medicamentos sau cu o anumită bacterie.”, arată dr. Cristina Anca Dăscălescu pe site-ul sfatulmedicului.ro

Întrebarea se pune de ce organismul anumitor persoane reacționează mult mai amplu la anumite particule din mediu, iar alterarea microbiomului intestinal poate explica, cel puțin în parte, reactivitatea sporită a sistemului imunitar la unele substanțe și materii.  

Există o varietate de cauze responsabile de alergiile copiilor. Acestea sunt, în cea mai mare parte, aceleași cu cauzele alergiilor de la adulți, dar sensibilitatea celor mici este, adesea, mai accentuată, iar reacțiile lor pot fi mai puternice.

În cazul rinitei alergice, simptomele pot fi provocate de:

  • Polen (rinită alergică sezonieră)
  • Mucegai
  • Ciuperci microscopice de pe părul de pisică sau câine
  • Acarienii din praf
  • Secrețiile gândacilor de bucătărie
  • Fumul de țigară
  • Diverși poluanți, substanțe iritante
  • Produse cosmetice, detergenți

Astmul alergic incriminează adesea aceleași cauze ca cele care provoacă rinita, la care se adaugă anumite alimente, precum ouăle, laptele, arahidele, peștele, nucile, crustaceele, grâul. Anumiți factori, precum umiditatea crescută, efortul sau emoțiile puternice pot favoriza astmul alergic.

Și dermatitele alergice sau eczemele de natură alergică sunt determinate de aceiași alergeni ca rinita sau astmul, fiind favorizată de o anumită predispoziție genetic și un istoric familial de dermatită atopică, astm sau febra fânului.

Multe dintre alergiile copiilor sunt alimentare, putând fi determinate de oricare dintre alimentele menționate mai sus, de o serie de fructe (portocale, căpșuni, roșii, kiwi, fructe de pădure, mere). De asemenea, declanșatori ai unor reacții alergice mai ample pot fi veninul provenit de la albine,viespi, păianjeni, șerpi, unele medicamente sau vaccinuri.

”Un tip special de alergie, care apare mai ales la sugari (2-3%) este provocat de lapte. Această dispare, de cele mai multe ori, până la vârstă de 4-5 ani și este cauzată, în principal, de laptele de vacă, capra sau oaie și, foarte rar, de cel de mama. Alergia este provocată de proteina din lapte și conduce la deranjament stomacal, manifestat prin: scaune moi, colici, urticarie, agitație și iritabilitate a copilului.”, explică dr. Dăscălescu.

În ceea ce privește simptomele, în cazul rinitei alergice sau astmului, acestea sunt de natură respiratorie. Astfel, rinita poate provoca, așa cum am menționat, simptome precum:

  • Strănut
  • Prurit nazal și ocular
  • Rinoree apoasă
  • Congestie nazală
  • Iritarea ochilor

”Rinita alergică este deseori asociată cu o conjunctivita, precum și cu alte patologii cum ar fi: sinuzita, astmul bronșic, polipoza nazala, etc.”, subliniază dr. Corina Bodescu, pe site-ul reginamaria.ro.

Astmul alergic este una dintre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii din lume, cu incidență foarte mare în copilăria timpurile. Principalele simptome ale astmului alergic sunt:

  • Dificultățile de respirație (dispneea)
  • Respirația șuierătoare (wheezing)
  • Senzația de presiune la nivelul pieptului
  • Tusea
  • Respirația rapidă

Astmul alergic poate fi însoțit și de simptome cutanate și la nivelul mucoaselor, precum:

  • Iritații ale pielii
  • Eczemă
  • Iritarea ochilor și lăcrimare
  • Iritarea mucoasei nazale și congestive nazală
  • Descuamarea pielii.

Dintre alergiile pielii, dermatita atopică este cea mai reprezentativă, o afecțiune cronică caracterizată prin leziuni eczematoase recurente și mâncărimi severe. Debutul are loc de obicei în copilărie, ceea ce duce la clasificarea sa inițială drept tulburare pediatrică. Cu toate acestea, rapoarte recente au ilustrat că dermatita atopică este din ce în ce mai răspândită și în rândul adulților.

”Dermatita atopica reprezintă o afecțiune cutanata inflamatorie, care creează o senzație intensă de prurit (mâncărime), cu evoluție cronică. Dermatita atopica afectează în mod caracteristic prima copilărie dar poate debuta la toate grupele de vârstă. 60 % din cazuri apar înainte de primul an de viață și, până la 85 % din cazuri, debutează până la 5 ani.”, arată dr. Alina Crișan pe site-ul cdt-babes.ro.

 Printre simptomele dermatitei atopice pot fi menționate

  • Piele foarte sensibilă, inflamată
  • Pielea uscată, descuamată, crăpată
  • Mâncărimi severe în diferite zone ale corpului
  • Apariția unei eczeme în zonele afectate, cu vezicule ce pot conține urme de lichid și pete roșii sau maronii, ce se pot instala oriunde pe corp, dar mai ales la nivelul brațelor, picioarelor, încheieturilor, gleznelor, în interiorul genunchiului sau al cotului, dar și pe piept, față, cap sau pleoape

În funcție de vârsta la care apare, dermatita atopică poate fi:

  • DA infantilă, între 2 luni și 2 ani, cu vezicule ce apar mai ales la nivelul feței, capului și gâtului, dar pot afecta și trunchiul și extremitățile, însoțite de înroșirea pielii, care devine sensibilă și inflamată
  • DA a copilăriei (între 4- 10 ani), cu leziuni cutanate mai uscate, localizate mai ales în pliurile gâtului, cotului sau genunchilor, la încheietura mâinilor sau în jurul ochilor
  • DA a adolescentului și adultului, cu plăci uscate, pigmentate, situate în regiunile de flexie și la nivelul ochilor

În sfârșit, dintre alergiile copiilor care au legătură cu flora intestinală fac parte și cele alimentare. Alergia alimentară este caracterizată printr-un răspuns exagerar al sistemului imunitar determinat de anumite antigene dietetice. În ultimele decenii, s-a observat o creștere a incidenței alergiilor alimentare, care au devenit o problemă de sănătate semnificativă, afectând până la 8% dintre copii și 5% dintre adulți. Principalii alergeni alimentari pentru copiii mici sunt reprezentați de laptele de vacă și de ouă. În timp ce alergiile la ouă, soia, grâu și laptele de vacă se ameliorează sau dispar, de obicei, odată cu vârsta, alergiile la alune, semințe, fructe de mare și nuci persistă până la vârsta adultă.

Simptomele alergiilor alimentare sunt foarte diverse și pot include:

  • Manifestări gastrointestinale, precum greață, vărsături, diaree, balonare, care pot apărea la 2-3 ore de la ingestia alergenului, dar, în anumite situații, se pot manifesta și tardiv, la câteva zile de la consumul alergenului
  • Manifestări cutanate constând în apariția unor erupții pruriginoase
  • Manifestări la nivelul gurii (edem al buzelor și al limbii la contactul cu alergenul, parestezii, mâncărimi)
  • Manifestări respiratorii: strănut, tuse, rinoree, respirație șuierătoare și edem la nivelul glotei (în cazuri grave, de anafilaxie)

Care este legătura dintre alergiile copiilor și flora intestinală

În corpul uman, există peste 40 de trilioane de bacterii din aproximativ 1000 de specii. Acestea se află în intestine, cavitatea bucală, tractul respirator, piele și tractul genito-urinar. Există microbiotă bacteriană în fiecare locație, dar majoritatea bacteriilor se află în intestine. Recent, datorită progreselor în metodele de secvențiere  genetică, au fost dezvăluite caracteristicile precise ale microorganismelor din microbiota intestinală. Microbiota intestinală codifică peste trei milioane de gene ce pot produce diferiți metaboliți.

Studiile care se concentrează pe microbiota intestinală au arătat că aceasta joacă un rol esențial în sănătatea umană prin modularea apărării imune și prin reglarea metabolismului gazdei . Dezechilibrul microbiotei intestinale, numit disbioză, în timpul etapelor timpurii de viață  este asociat cu dezvoltarea diferitelor afecțiuni, inclusiv boli alergice, boala inflamatorie intestinală, sindromul colonului iritabil, enterocolita necrozantă, diabet, obezitate, boli cardiovasculare și sindromul morții subite a sugarului.

Microbiota sau flora intestinală reprezintă populația de microorganisme care locuiesc în intestinul uman. Microbiota intestinală este un microecosistem divers și complex care se dezvoltă și prosperă în corpul nostru pe parcursul întregii vieți. Microbiota se stabilizează până la vârsta de trei ani. Acest microecosistem joacă un rol crucial în sănătatea umană, în special în primii ani de viață.

Cercetări recente au evidențiat importanța florei intestinale în ceea ce privește alergiile copiilor. Majoritatea studiilor au constatat o corelație între compoziția microbiotei și prezența manifestărilor clinice alergice. Cu toate acestea, a fost dificil de diferențiat între microorganismele protectoare, benefice și cele legate de un risc crescut de boli alergice.

Relația dintre microbiomul uman și alergiile alimentare la copii este complexă și multifactorială. Microbiomul intestinal joacă un rol crucial în formarea sistemului imunitar, iar modificările comunității microbiene pot crește riscul de a dezvolta alergii alimentare. Înțelegerea mecanismelor implicate în această relație poate ajuta la dezvoltarea de noi strategii terapeutice pentru prevenirea și tratarea alergiilor alimentare la copii.

Prezența bacteriilor în intestin în primii trei ani de viață poate afecta în mod semnificativ sistemul imunitar al gazdei și poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății copilului și susceptibilității la boli. Cercetările au demonstrat că dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos se bazează în mare măsură pe prezența bacteriilor intestinale benefice. S-a demonstrat că microbiomul intestinal joacă un rol critic în dezvoltarea sistemului imunitar, deoarece este implicat în producerea de imunoglobuline și alte componente imunitare.

Anumite specii bacteriene, inclusiv Bifidobacterii și Lactobacili, joacă un rol esențial în susținerea homeostaziei imune. Contribuția lor la stimularea celulelor T reglatoare care pot atenua răspunsurile alergice și în promovarea citokinelor antiinflamatoare cum ar fi IL-10, este semnificativă. Disbioza duce adesea la o reducere a acestor specii cruciale, ceea ce poate perturba echilibrul imunitar și predispune indivizii la reacții alergice.  Un factor principal care contribuie la disbioză este reprezentat de reducerea diversității microbiotei intestinale, ceea ce duce la scăderea rezistenței la microorganismele patogene și la slăbirea sistemului imunitar.

Studiile au arătat că afectarea florei intestinale este asociată cu dezvoltarea rinitei alergice, astmului și alergiilor alimentare.  La persoanele cu dermatită atopică, pare să existe o corelație între reducerea diversității microbiomului și severitatea afecțiunii. De asemenea, a fost observată o creștere a colonizării la nivelul intestinului a unor bacterii dăunătoare, cum ar fi Staphylococcus aureus.

O concluzie a studiilor a fost aceea că tulburările microbiotei joacă un rol important în proliferarea alergiilor la copii și că administrarea corectă a probioticelor ar putea avea rezultate terapeutice semnificative.

Există multe mecanisme potențiale implicate în relația dintre microbiotă și alergiile copiilor. Unul dintre aceste mecanisme  este reprezentat de modularea răspunsului imunitar de către microbiota intestinală prin inducerea celulelor T reglatoare  și promovarea producției de citokine antiinflamatoare cum ar fi IL-10 .  Celulele T ajută la menținerea unei toleranțe imune la antigenele inofensive, cum ar fi proteinele alimentare. La persoanele cu un microbiom intestinal perturbat, producția redusă de celule T și citokine antiinflamatoare poate duce la pierderea toleranței imune și la dezvoltarea alergiilor alimentare.

Unele cercetări au arătat că disbioza rezultată din diverși factori, inclusiv nașterea prin cezariană și utilizarea antibioticelor, duce la o scădere a bacteriilor producătoare de acid butiric, implicit la o scădere a concentrațiilor intestinale de acid butiric. Scăderea concentrației de acid butiric poate suprima diferențierea celulelor T în celule T reglatoare. Reducerea numărului de celule T reglatoare afectează capacitatea sistemului imunitar de a controla răspunsurile imune excesive, contribuind astfel la apariția bolilor alergice

Un alt mecanism potențial este funcția barierei intestinale. Flora intestinală contribuie la menținerea funcției de barieră între intestine și sistemul imunitar, împiedicând pătrunderea substanțelor nocive și a agenților patogeni în fluxul sanguin.

alergiile copiilor

Disbioza poate duce la compromiterea barierei intestinale, permițând alergenilor alimentari să traverseze epiteliul intestinal și să provoace un răspuns imunitar. Compoziția microbiotei intestinale este legată intrinsec de maturarea și reglarea sistemului imunitar, astfel încât orice perturbări ale acestui echilibru delicat pot avea ca rezultat răspunsuri imune anormale și, ulterior, alergii și alte boli.

Enterocolita necrozantă este o boală comună în rândul sugarilor prematuri și este considerată cea mai frecventă și severă urgență în unitățile de terapie intensivă neonatală. Se caracterizează prin necroză larg răspândită a țesutului intestinal împreună cu abundența crescută de citokine proinflamatorii. Bacteremia și endotoxemia sunt, de asemenea, frecvente în cazul acestei afecțiuni. Au fost identificați multipli factori de risc în dezvoltarea acestei boli, unul dintre cei mai importanți fiind hrănirea cu formule de lapte praf de înaltă putere osmotică. S-a constatat că flora  intestinală a sugarilor care dezvoltă enterocolită necrozantă prezintă alterări semnificative. Din cauza permeabilității crescute a mucoasei intestinale a prematurilor, poate avea loc translocația unor bacteria nocive în sânge, explicând bacteriemia și endotoxemia la acești prematuri. Un rol important îl are diferența dintre bacteriile care colonizează intestinul prematurilor, comparativ cu cel al copiilor născuți la termen. Astfel, intestinul prematur este colonizat în principal de Enterobacter, Staphyloccoccus și Enterococcus, în timp ce la un copil la termen colonizarea este în principal de Bacteroides, Bifidobacterium, Parabacteroides și Escherichia.

Nu numai nașterea prematură crește factorul de risc pentru apariția enterocolitei necrozante, ci și utilizarea antibioticelor.

Copiii care au prezentat enterocolită necrozantă vor avea un risc mult mai mare în viitor de a dezvolta alergii alimentare, pentru că răspunsul imunitar este mult mai intens în cazul acestora.

Microbiomul intestinal are un rol semnificativ în modelarea dezvoltării alergiilor respiratorii, cum ar fi astmul, printr-un fenomen cunoscut sub numele de „axa intestin-plămân”. S-a descoperit că, în funcție de compoziția microbiotei intestinale la copiii la vârsta de un an,  poate exista un anumit risc de a dezvolta astm până la vârsta de cinci ani . Această relație între flora intestinală și declanșarea astmului a fost mai pronunțată la copiii cu antecedente familiale de astm, sugerând că predispoziția genetică și stimularea inadecvată a microbiotei intestinale pot conlucra în creșterea probabilitatății de apariție a astmului.

Unele studii au arătat că anumite tratamente vizând microbiomul prezent în  intestine, dar și cel de la nivelul căilor respiratorii sunt promițătoare pentru prevenirea sau tratarea astmului alergic și a altor afecțiuni în care disfuncția imună adaptativă joacă un rol semnificativ.

Anumite cercetări vizând legătura dintre alergiile alimentare și flora intestinală au evidențiat faptul că la copiii cu alergii la ouă există o abundență mai mare de bacterii din familiile Lachnospiraceae și Streptococcaceae, comparativ cu grupul de control, format din copii non-alergici, care prezentau mai multe bacterii din familia Leuconostocaceae.

Un alt studiu s-a concentrat pe explorarea legăturii dintre compoziția microbiotei intestinale la copiii mici și alergia la laptele de vacă. Cercetările au arătat că flora intestinală infantilă mai bogată în bacterii din genurile Clostridium și Firmicutes la subiecții cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 luni a corelat cu o ameliorare mai semnificativă a alergiei la lapte, la vârste mai mari.

O serie de studii au arătat că alăptarea este asociată cu un risc scăzut de alergii alimentare la copii, datorită efectelor benefice ale laptelui matern asupra microbiomului intestinal. Laptele matern conține diverse prebiotice, cum ar fi anumite oligozaharide, care promovează selectiv creșterea bacteriilor benefice precum Bifidobacterium și Lactobacillus.

Factorii dietetici au, de asemenea, un alt efect asupra microbiomului; de exemplu, dieta bogată în fibre promovează dezvoltarea bacteriilor care degradează fibrele, conducând la un microbiom mai divers și mai stabil.

Utilizarea antibioticelor la sugari și la copiii foarte mici este  legată, de asemenea, de modificări ale compoziției microbiomului, ceea ce poate duce la disbioză.

În plus, factorii de mediu, cum ar fi expunerea la părul animalelor de companie, poluarea și igienizarea pot afecta microbiomul.

Cum putem menține flora intestinală sănătoasă pentru a preveni alergiile copiilor

Se cunoaște faptul  că  administrarea de  probiotice, în cantități adecvate, oferă multiple beneficii pentru sănătate. Mecanismul terapeutic al probioticelor depinde, în primul rând, de restabilirea echilibrului microbian în tractul gastrointestinal.

Probioticele restabilesc homeostazia la nivelul intestinului prin excluderea competitivă a bacteriilor patogene, îmbunătățirea funcției de barieră intestinală și modularea răspunsului imun al gazdei. Excluderea competitivă implică faptul că, datorită probioticelor, este împiedicat accesul bacteriilor dăunătoare la nutrienți și locurile de aderență de pe suprafețele epiteliale intestinale, limitând astfel proliferarea lor. Bacteriile din genurile Lactobacillus, Bifidobacterium și Streptococcus sunt cele mai frecvent utilizate ca probiotice.

Îmbunătățirea funcției de barieră intestinală este esențială pentru a bloca trecerea agenților patogeni și a toxinelor acestora prin peretele intestinal, reducând astfel inflamația sistemică.

Probioticele pot modula răspunsul imunitar prin creșterea producției de citokine antiinflamatorii (de exemplu, IL-10, TGF-β) și reducerea secreției de celule proinflamatorii (de exemplu, TNF-α, IL-6), promovând astfel un răspuns imun intestinal echilibrat.

Probioticele s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea și tratarea diferitelor tulburări legate de microbiota intestinală, cum ar fi diareea asociată antibioticelor, boala inflamatorie intestinală , boala celiacă și alergiile copiilor.  

Astfel,  mai multe studii legate de rinita alergică au arătat  că administrarea probioticelor a dus la o scădere semnificativă a simptomelor și o îmbunătățire a calității vieții pacienților. Bifidobacterium și Lactobacillus sunt printre cele mai eficiente microorganisme în tratarea rinitei alergice la copii. Deși studiile au arătat rezultate promițătoare, sunt necesare cercetări suplimentare pentru consolidarea unor concluzii.

Prebioticele, care sunt anumite componente alimentare, cum ar fi fibrele și carbohidrații, au un rol benefic prin promovarea selectivă a  creșterii bacteriilor benefice și activitatea microecosistemului care există în intestinul uman. Prebioticele funcționează ca substraturi, stimulând selectiv creșterea și activitatea bacteriilor ce promovează sănătatea, cum ar fi speciile Bifidobacterium și Lactobacillus.  Prebioticele nu sunt digerate la nivelul tractul gastrointestinal superior, ajungând intacte în colon, unde sunt supuse fermentației de către microbiota rezidentă, producând acizi grași cu lanț scurt, inclusiv butirat, propionat și acetat.  

Acizii grași cu lanț scurt au numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea funcției de barieră intestinală, îmbunătățirea răspunsului imunitar și reglarea metabolismului gazdei, ajutând astfel la restabilirea unei compoziții echilibrate a microbiotei.  

S-a demonstrat că aceste componente au un efect pozitiv în reducerea riscului de a dezvolta alergii; un exemplu în acest sens este un studiu care a fost efectuat pe sugari care a arătat că suplimentarea cu prebiotice a redus riscul de dermatită atopică cu 50% în comparație cu tratamentul placebo.

alergiile copiilor

Sibioticele sunt o combinație de prebiotice și probiotice, promovând sinergic sănătatea gastrointestinală prin îmbunătățirea supraviețuirii și furnizarea de suplimente alimentare microbiene vii.

Postbioticele sunt compuși bioactivi  produși sau eliberați de activitatea metabolică a microorganismelor, de care gazda beneficiază în mod direct sau indirect.

Așa cum am arătat mai sus, acidul butiric produs la nivel intestinal ar putea avea un rol semnificativ în stimularea producerii celulelor T reglatoare, esențiale pentru reglarea răspunsului imun la nivel intestinal. Prebioticele și probioticele pot crește nivelurile de acid butiric, iar postbioticele, care sunt bogate în acid butiric, pot reprezenta o abordare terapeutică  promițătoare a bolilor alergice.

Transplantul de microbiotă fecală este o metodă care poate normaliza microbiota intestinală a persoanelor afectate. Microbiota sănătoasă transplantată poate suprima bacteriile patogene, restabilind diversitatea microbiană și integritatea funcției de barieră intestinală. În plus, microbiota transplantată poate corecta căile metabolice aberante și poate restabili producția de metaboliți esențiali, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt, implicați în modularea răspunsurilor imune și a sănătății intestinale generale . În acest fel,  transplantul de microbiotă poate rectifica disbioza și complicațiile acesteia la copii, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a optimiza utilizarea sa și a înțelege rezultatele pe termen lung.

Abordările dietetice au fost sugerate ca o strategie importantă pentru a manipula microbiota intestinală. Cercetările au demonstrat că o dietă bogată în fibre poate spori prezența multor bacterii intestinale benefice, cum ar fi Prevotella spp. În schimb, o dietă în stil occidental, cu multe produse procesate, a fost asociată cu o scădere a diversității microbiotei intestinale și o creștere a inflamației. Prin urmare, intervențiile dietetice, de exemplu adoptarea unei diete în stil mediteranean, reprezintă o abordare potențială pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor legate de microbiota intestinală.

Alăptarea este un factor  cu un impact semnificativ asupra dezvoltării microbiotei în primii ani de viață a sugarului, asigurând copilului nutrienți esențiali. Mai multe alte studii au raportat că cele mai comune tipuri de floră intestinalăla copiii hrăniți la sân sunt sunt Bifidobacterium și Enterobacteriaceae.  Pe de altă parte, sugarii hrăniți cu lapte praf au prezentat o abundență crescută de Bacteroides plus alte bacterii precum Clostridium și Lactobacillus.

Asocierea dintre microbiota intestinală și simptomele unor alergii precum dermatita atopică, astmul sau alergiile alimentare demonstrează implicațiile majore pentru sănătate ale unui microbiom intestinal echilibrat. Relația dintre flora intestinală și alergiile copiilor evidențiază potențialul de a dezvolta noi tratamente care vizează microbiota pentru a îmbunătăți funcția de barieră intestinală și pentru a modula răspunsul imunitar la alergenii alimentari.

Surse:

  • https://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/alergiile-copiilor-nostri-cauze-simptome-tratament-si-profilaxie_843
  • https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-25231825-semnal-alarma-tras-medici-sfert-din-populatia-romaniei-sufera-forma-alergie-cat-afectati-sunt-copiii.htm
  • https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/rinita-alergica-cauze-simptome-si-tratament
  • https://www.cdt-babes.ro/articole/dermatita-atopica.php
  • https://www.doc.ro/sanatatea-copilului/alergia-la-ou-a-copilului-cum-se-manifesta-si-cum-se-trateaza
  • https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/prebioticele-probioticele-si-antibioticele-ce-rol-au-modularea-florei-intestinale
  • https://transilvaniahealing.ro/adultii-pot-dezvolta-alergii-alimentare/
  • https://www.medlife.ro/articole-medicale/bebelusi-flora-intestinala-bacterii-alergii-alimentare
  • https://viataverdeviu.ro/important-despre-flora-intestinala?page=2
  • https://drbodeapediatru.ro/cum-recunoastem-disbioza-copilului-nostru/
  • https://www.alphega-farmacie.ro/articole/lifestyle-si-sanatatea-femeii/rolul-probioticelor-in-afectiunile-alergice
  • https://www.revistamedicinas.ro/articol/alergie-copii-simptome-cauze-tratament-227
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10255222/
  • https://thehill.com/policy/healthcare/4176533-childhood-allergies-may-start-gut-study/
  • https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1323893022000120
  • https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35314107/
  • https://www.annallergy.org/article/S1081-1206(15)00684-5/fulltext