Apneea în somn se vindecă?

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Multe persoane care au fost diagnosticate cu apnee în somn, știu că aceasta este o condiție care se poate croniciza, fără schimbarea stilului de viață și un tratament adecvat.  În plus, complicațiile apneei în somn nu sunt neglijabile, această afecțiune putând să ducă la probleme cardiace și să crească riscul de atac vascular cerebral. Tocmai de aceea, prima întrebare care apare este dacă apneea în somn se vindecă.  Răspunsul la această întrebare nu este simplu; deși simptomele apneei în somn pot fi eliminate în anumite cazuri, nu se poate spune că riscul ca aceste simptome să revină este complet îndepărtat.

”Apneea în somn este considerată o afecțiune cronică și, deși poate fi tratată eficient, de obicei nu poate fi complet vindecată. Cu toate acestea, în funcție de cauza apneei în somn a cuiva, simptomele și complicațiile pot fi adesea reduse dramatic sau complet eliminate.”, subliniază dr. Dr. Abhinav Singh, medic somnolog pe site-ul Sleep Foundation din Statele Unite.

Deși nu se poate spune că apneea în somn se vindecă, ameliorarea simptomelor poate fi semnificativă, iar afecțiunea este ținută sub control dacă sunt urmate cu strictețe recomandările medicale.  Articolul de față prezintă principalele modalități prin care poate fi abordată apneea în somn, de la schimbarea stilului de viață până la utilizarea echipamentelor CPAP, standardul de aur în tratamentul formelor moderate și severe ale acestei afecțiuni.

Ce este apneea în somn

Apneea în somn este o condiție medicală care determină oprirea repetată a respirației în timpul somnului, ceea ce are drept consecință imediată scăderea oxigenării organismului, iar, pe termen lung, poate duce la insuficiență cardiacă și alte complicații grave.

Întrucât această afecțiune poate avea consecințe serioase, este important de știut dacă apneea în somn se vindecă. În funcție de tipul de apnee și severitatea ei, anumite măsuri curative pot ameliora semnificativ simptomele, mergând chiar până la dispariția acestora.

”Apneea în somn de tip obstructiv netratată ar putea avea consecințe grave asupra stării de sănătate a pacientului. Calitatea scăzută a somnului și somnolența din timpul zilei au incindență ridicată în rândul pacienților care suferă de sindrom de apnee obstructivă în somn… Frecvența cardiacă înregistrează variații mari, iar în timp, aceste modificări conduc la apariția complicațiilor cardiovasculare, hipertensiune arterială, aritmii cardiace, infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC).”, precizează dr. Victorița –Mihaela Sandu pe site-ul medicover.ro

În cazuri extrem de rare, apneea în somn la adulți se poate rezolva de la sine, fără a lua măsuri active pentru a îmbunătăți respirația în timpul somnului. Totuși, în majoritatea situațiilor, apneea în somn se menține sau chiar se agravează, în absența tratamentului, afectând calitatea somnului și putând conduce la  complicații potențial grave de sănătate. Dacă apneea în somn este rezultatul unei afecțiuni subiacente de sănătate, aceasta se poate rezolva dacă  sunt abordate problemele de bază, care o cauzează.

Pentru a răspunde la întrebarea dacă apneea în somn se vindecă, este important să  se determine tipul de apnee și etiologia acestei afecțiuni.

Sub denumirea de ”apnee în somn” regăsim, de fapt, un grup de tulburări de somn caracterizate prin modele de respirație anormale în timpul somnului. Persoanele cu apnee în somn au, în mod repetat, pauze în respirație, pentru perioade scurte, în timp ce dorm sau reduceri semnificative ale ritmului respirator în somn. Asfel de pauze (apnee) sau încetiniri ale respirației (hipopnee), pot să apară mai mult sau mai puțin frecvent, în cazurile grave ajungând la peste 30 de opriri ale respirației pe oră de somn.

Modificarea respirației determină trezirea periodică a persoanei și reduce calitatea somnului. Cu toate acestea, multe persoane nu își amintesc trezirile foarte scurte și numeroase ce au loc pe parcursul nopții și nu sunt conștiente de faptul că respirația lor este anormală atunci când dorm.

Există mai multe tipuri de apnee în somn, clasificate în funcție de cauza tulburărilor respiratorii. Este foarte important să se pună un diagnostic corect privind factorii ce determină pauzele în respirație. Deși nu este sigur că apneea în somn se vindecă, ea poate fi ameliorată foarte mult dacă sunt abordate corect cauzele opririi respirației în timpul somnului.

În funcție de aceste cauze, se disting două tipuri principale de apnee în somn:

Apneea obstructivă de somn

Apneea obstructivă în somn (OSA) apare atunci când căile respiratorii sunt blocate în timpul somnului. Obstrucția poate provoca oprirea respirației, însoțită, de obicei, de sforăit puternic, deoarece este împiedicat fluxul normal de aer către plămâni. Ca răspuns la obstrucția căilor respiratorii, care duce la lipsă de aer și senzația de sufocare, persoana adormită se trezește brusc, pentru a respira adânc. Adesea, trezirile sunt însoțite de sunete (pufnituri, gâfăituri) care marchează reluarea respirației.

Apneea obstructivă în somn este cel mai frecvent tip de apnee în somn, afectând între 10% – 30% dintre adulți

Apneea centrală de somn

Apneea centrală în somn (CSA) implică întreruperea comunicării dintre creier și mușchii care controlează respirația. Ca urmare, respirația poate deveni superficială și/sau poate avea pauze temporare.

Prevalența apneei centrale în somn este scăzută în comparație cu apneea obstructivă în somn. Se estimează că mai puțin de 1% dintre persoanele afectate prezintă apnee centrală.

Diagnosticarea este foarte importantă în cazul apneei în somn, dat fiind că multe persoane nici măcar nu știu că suferă de această afecțiune.

Deși este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn, apneea în somn este subdiagnosticată și este adesea depistată în urma unor investigații pentru o altă problemă medicală, de exemplu insuficiența cardiacă. Deci, înainte de a te întreba dacă apneea în somn se vindecă, este important să înțelegi mai multe despre această afecțiune.

Pentru a stabili diagnosticul de apnee în somn, medicul realizează o primă evaluare pe baza simptomelor și a istoricului somnului, luând în considerare inclusiv declarații ale partenerului de somn sau altor membri ai familiei, legate de sforăit sau pauze în respirație.

Standardul de aur în diagnosticul apneei în somn este polisomnografia, care se realizează în cadrul unui laborator de somn. Evaluarea implică monitorizarea peste noapte a respirației și a altor funcții ale corpului. Polisomnografia presupune conectarea la echipamente care  înregistrează activitatea inimii, plămânilor și creierului, tiparele de respirație, mișcările brațelor și picioarelor și nivelul de oxigen din sânge în timpul somnului.

Testarea somnului la domiciliu poate fi, de asemenea, o opțiune.  Pot fi folosite teste simplificate pentru a fi utilizate acasă, pentru diagnosticul apneei în somn. Aceste teste măsoară, de obicei, ritmul cardiac, nivelul de oxigen din sânge, fluxul de aer și tiparele de respirație. Cu toate acestea, dacă rezultatele nu sunt concludente, medicul poate recomanda polisomnografia completă în laborator.

Deși nu există o garanție că apneea în somn se vindecă integral, în cazuri rare, anumite tratamente, cum ar fi intervenția chirurgicală pentru modificarea țesuturilor din apropierea căilor respiratorii sau pierderea semnificativă în greutate, pot rezolva pe deplin blocajele căilor respiratorii ce cauzează OSA.  De asemenea, în unele cazuri, tratarea unei afecțiuni de bază, precum insuficiența cardiacă, poate opri întreruperile respiratorii cauzate de apneea centrală de somn

În cele mai multe cazuri, însă, apneea în somn nu dispare complet, dar diverse abordări îi pot diminua impactul. Astfel, la majoritatea adulților, simptomele apneei în somn trebuie gestionate în mod continuu.

Se poate considera că apneea în somn se vindecă la copii, dat fiind că în cazul acestora, tratamentul pentru apneea obstructivă în somn asigură, de obicei, rezolvarea completă a afecțiunii, pe termen lung.

Simptome și complicații ale apneei în somn

”Sindromul de apnee în somn este caracterizat prin întreruperi (apnei) și/sau diminuări (hipopnee) repetitive ale fluxului de aer nasobucal în timpul somnului, fiecare cu o durata de minim 10 secunde. Aceste evenimente sunt cuantificate prin indicele de apnei și hipopnei/ora de somn (IAH). Un IAH peste 5 evenimente/h este patologic. Dacă IAH este mai mare de 30/h, sindromul de apnee în somn (SAS) este sever.”, explică dr. Ciomu Emilia Genoveva, medic primar pneumologie pe site-ul cdt-babes.ro

Sforăitul, asociat cu pauzele în respirație, este principalul simptom care poate sugera prezența apneei în somn.

”Pe lângă zgomotul binecunoscut, sforăitul este însoțit și de alte manifestări: gât uscat, bătăi neregulate ale inimii, senzația de lipsă de aer în timpul somnului, creșterea tensiunii arteriale, somnolență excesivă în timpul zilei și dificultăți de concentrare ca urmare a privării de somn.”, spune dr. Ionuț Gabriel Hantascu, medic primar ORL pe site-ul arcadiamedical.ro

Pe termen scurt, apneea în somn netratată determină somnolență și oboseală în timpul zilei, afectând capacitatea de concentrare, atenția, memoria și viteza de reacție. Poate provoca dureri zilnice  de cap și este asociată cu o creștere notabilă a riscului de accidente auto și la locul de muncă. 

Dacă nu este tratată, apneea în somn se poate agrava în timp și poate duce chiar la moarte prematură.

Astfel, un studiu publicat în Sleep Review a constatat că persoanele cu apnee în somn au un risc de deces de trei ori mai mare din cauza stopului cardiac. Cercetările arată, de asemenea, că apneea severă în somn poate duce la moarte subită prematură, din cauza scăderilor repetate ale nivelului de oxigen din sânge.

Această afecțiune a fost legată de complicații de sănătate pe termen lung, cum ar fi:

  • hipertensiunea arterială
  • bolile de inimă
  • accidentul vascular cerebral
  • diabetul de tip 2

În plus, apneea în somn poate afecta vindecarea după intervențiile chirurgicale.

”Pacienții cu apnee în somn prezintă un risc crescut de complicații după o intervenție chirurgicală majoră, aceștia fiind mai expuși din cauza problemelor respiratorii din timpul operațiilor sau post-detubare.”, specifică dr. Sasu.

Apneea în somn se vindecă?

Tratamentul pentru apneea în somn are ca scop eliminarea tulburărilor de respirație în timpul somnului și îmbunătățirea calității somnului. Pentru persoanele cu apnee obstructivă în somn, aceasta înseamnă menținerea căilor respiratorii deschise. Pentru persoanele cu apnee centrală în somn, aceasta înseamnă abordarea cauzelor subiacente ale tiparelor neregulate de respirație sau utilizarea unor tratamente pentru a controla mai bine respirația.

Deși în cazuri foarte rare, pare că apneea în somn se vindecă, mai precis simptomele ei dispar complet, de obicei aceasta reprezintă o tulburare cronică de somn. Manifestările apneei în somn ușoare pot diminua odată cu introducerea unor modificări ale stilului de viață. Scăderea în greutate, exercițiile fizice, renunțarea la fumat și la băutură pot ajuta la ameliorarea apneei în somn.

Totuși, terapia CPAP rămâne principalul standard de tratament pentru această afecțiune.

„Deși este mai puțin obișnuit să se vindece complet apneea în somn, există tratamente foarte eficiente și sigure, cum ar fi terapia PAP și câteva terapii non-PAP. Există peste 100 de variante de interfețe PAP și lucrul cu un medic specializat te poate ajuta să găsești combinația cea mai potrivită pentru tine.”, subliniază dr. Abhinav Singh.

Terapia CPAP

Terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) are cel mai mare succes pentru ameliorarea simptomatologiei apneei obstructive în somn, moderate până la severe. Echipamentul CPAP include un aparat CPAP atașat la un tub și o mască nazală sau o mască pentru nas și gură. Aerul este împins  continuu prin mască din aparat, ceea ce ajută la menținerea căilor respiratorii deschise în timpul somnului.

Pentru persoanele cu apnee obstructivă în somn, utilizarea consecventă a unui dispozitiv PAP reduce eficient pauzele respiratorii, îmbunătățește somnul și, implicit, calitatea vieții. Terapia PAP oferă cele mai multe beneficii pentru persoanele cu apnee severă.

Deși există mai puține cercetări privind terapia PAP pentru apneea centrală în somn, studiile sugerează că aparatele PAP sunt eficiente în încurajarea unei respirații mai stabile, cu mai puține întreruperi, ceea ce poate fi de ajutor pentru persoanele cu apnee centrală.

Pentru cei care se întreabă dacă apneea în somn se vindecă prin terapia PAP, este important să subliniem că acest tip de terapie ameliorează doar simptomatologia, nu rezolvă cauzele subiacente ale afecțiunii.

Deși multe persoane spun că se simt mai bine după folosirea unui aparat CPAP, în sensul că nu mai resimt oboseala și somnolența determinate de întreruperile somnului, unii oameni consideră că folosirea aparatului PAP sau purtarea măștii sunt inconfortabile, astfel că renunță la ele, iar simptomele revin.

Alte dispozitive folosite în tratamentul apneei de somn sunt BiPAP (Bilevel Positive Airway Pressure) și Auto-CPAP (APAP).

Un aparat BiPAP asigură două presiuni diferite ale fluxului de aer, în timpul inspirației și expirației.

Un aparat APAP (PAP cu titrare automată) crește și scade automat presiunea aerului,  în funcție de nevoile pacientului.

Servo-ventilația adaptivă (ASV) este o formă mai puțin utilizată de terapie PAP care modifică dinamic nivelurile de presiune a aerului în timpul inhalării pentru a oferi asistență respiratorie care se potrivește nevoilor unei persoane. ASV poate fi utilizat pentru anumite tipuri de apnee centrală în somn

Aparate orale

Aparatele orale sunt purtate în timpul somnului pentru a menține căile respiratorii deschise. Acestea împiedică colapsul țesuturilor din gât și blocarea căilor respiratorii, prin reținerea limbii și a maxilarului inferior. Pacienții care au probleme cu utilizarea aparatelor CPAP pot alege să folosească aparate orale. Cele mai comune tipuri sunt dispozitivele de avansare mandibulară, care aduc maxilarul înainte și dispozitivele de reținere a limbii, care împiedică alunecarea limbii înapoi și blocarea căilor respiratorii. Aparatele orale sunt personalizate cu ajutorul unui medic stomatolog. Deși pot reduce simptomele OSA, sunt, în general, mai puțin eficiente decât terapia PAP.

Exerciții pentru gură și gât

Exercițiile pentru gură și gât urmăresc să întărească mușchii, astfel încât aceștia să nu mai colapseze și să nu mai blocheze căile respiratorii în timpul somnului. Studiile sugerează că astfel de exerciții pot ajuta la reducerea respirației bucale și la îmbunătățirea simptomelor de apnee în somn, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a valida pe deplin beneficiile lor. Exercițiile ofaringiene sunt exerciții ale gurii, limbii și mușchilor faciali. Un studiu a constatat că practicarea constantă a acestora poate ajuta la eliminarea unor simptome precum sforăitul și somnolența din timpul zilei, împiedicând scăderea aportului de oxigen și îmbunătățind calitatea somnului.

Stimularea nervului hipoglos

Persoanele ale căror simptome nu se îmbunătățește prin terapia PAP pot alege să aibă o intervenție prin care se implantează un dispozitiv care activează nervul ce controlează mișcarea limbii, respectiv nervul hipoglos. Scopul acestui tratament este de a opri limba să mai cadă înapoi și să blocheze căile respiratorii în timpul somnului, iar dovezile sugerează că poate reduce simptomele la anumite persoane cu apnee obstructivă în somn.

Stimularea nervului frenic

Pentru a trata apneea centrală în somn, medicii pot implanta un dispozitiv pentru a stimula nervul frenic, care stimulează diafragma să se contracte așa cum este necesar pentru respirație. Acest tip de tratament poate oferi beneficii prin compensarea controlului neregulat al creierului asupra respirației la persoanele cu apnee centrală.

Medicație

Medicamentele nu reprezintă prima alegere pentru tratarea apneei în somn, deoarece cercetările privind eficacitatea acesteia și efectele secundare sunt destul de limitate. Medicamente precum solriamfetol (Sunosi) pot trata somnolența care însoțește adesea  apneea în somn. În cazul apneei central în somn, terapia se axează, mai ales pe problema medicală de bază, care determină apneea.

Cauzele posibile ale apneei centrale de somn includ tulburări cardiace sau neuromusculare, iar tratarea acestor afecțiuni ar putea ajuta. Alte terapii care pot fi utilizate pentru apneea centrală în somn includ oxigenoterapie, CPAP, BPAP și servo-ventilație adaptivă (ASV).

Schimbarea medicației în cazul unor afecțiuni poate fi utilă pentru tratamentul apneei de somn. Dacă unele medicamente, precum opioidele pot agrava CSA, cum ar fi opioidele, medicul poate recomanda alte soluții, pentru a preveni apneea. Se pot prescrie medicamente care ajută șa îmbunătățirea respirației, cum ar fi acetazolamida.

Servo-ventilație adaptivă care adaptează fluxul de aer furnizat la tiparul de respirație al pacientului, pentru a preveni pauzele în respirație poate fi o opțiune pentru unele persoane cu apnee centrală de somn apărută în urma tratamentului CPAP,  dar nu este neapărat o alegere bună pentru persoanele cu apnee centrală în somn asociată cu insuficiență cardiacă severă.

Apneea în somn la copiii mici

Se poate spune că apneea în somn se vindecă la copiii mici, prin proceduri chirurgicale și ortodonție. Adenoamigdalectomia și expansiune rapidă a maxilarului au ca rezultat frecvent o ameliorare semnificativă a simptomelor apneei obstructive în somn la copii.

Adenoamigdalectomia este intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează amigdalele și adenoidele din spatele cavității nazale. În general, această tehnică elimină complet apneea obstructivă în somn, deși este posibil ca simptomele să reapară dacă adenoidele cresc din nou sau dacă anumite modificări anatomice ori crreșterea în greutate determină îngustarea căilor aeriene superioare

Expansiune rapidă a maxilarului este o procedură ortodontică care lărgește căile nazale și cerul gurii, cu ajutorul unui aparat dentar. Expansiunea rapidă a maxilarului este eficientă mai ales pentru copiii care au un palat îngust și la care apneea obvstructivă în somn nu este cauzată de adenoide sau amigdale mărite.

Pentru copiii mici, cu apnee de somn ușoară până la moderată, unii experți recomandă să  se aștepte câteva luni pentru a vedea dacă apneea obstructivă în somn se rezolvă de la sine, înainte de a efectua o intervenție chirurgicală. Alături de tratamentul adecvat, există modificări ale stilului de viață care pot minimiza simptomatologia apneei în somn. Acestea includ:

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase

Aproximativ jumătate dintre persoanele cu apnee în somn sunt supraponderale, din cauza acumulării de  țesut suplimentar la nivelul gâtului. Obezitatea poate declanșa sau agrava apneea, deoarece poate determina îngustarea și blocarea căilor respiratorii. Persoanele care pierd în greutate pot prezenta o ameliorare a simptomelor, dar slăbitul nu vindecă complet afecțiunea. Medicul poate sugera cel mai bun mod de a pierde în greutate într-un ritm sănătos și poate recomanda terapie medicamentoasă sau chirurgie bariatrică în acest sens.

Evitarea alcoolului, fumatului și sedativelor

Cercetările sugerează că persoanele care fumează au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta simptome de apnee obstructivă în somn. Chiar și fumatul pasiv poate agrava aceste simptome. Alcoolul, sedativele și anumite medicamente pot diminua activitatea sistemului nervos central, ceea ce poate crește riscul de apariție a simptomelor de OSA. Limitarea utilizării acestor substanțe înainte de culcare poate reduce impactul acestora asupra respirației în timpul somnului. Unele medicamente pe bază de prescripție medicală, precum relaxantele musculare și analgezicele (în special opioidele), pot agrava apneea în somn.

Schimbarea poziției de somn

Simptomele OSA sunt, în general, mai grave la persoanele care dorm pe spate, care nu au și alți factori de risc. Ca parte a unui plan de tratament mai amplu, dormitul pe o parte poate contribui la o mai bună respirație în timpul somnului. Cu ajutorul unei perne plate sau a altor dispozitive, dormitul pe o parte poate menține în mod semnificativ căile respiratorii deschise, ameliorând presiunea asupra pieptului și a diafragmei.

Tratarea congestiei nazale

Folosirea unui spray nazal sau a benzilor de respirație în timpul somnului poate ajuta la reducerea sforăitului și la îmbunătățirea respirației, la persoanele cu sinusuri inflamate sau congestie nazală Este necesară, de asemenea, tratarea alergiilor, dat fiind că o serie de alergenii, fumul de tutun și alți poluanți pot provoca congestie nazală care exacerbează simptomele apneei obstructive în somn. Chiar și pentru cei care nu fumează, a fi în preajma fumului de tutun poate agrava inflamația și crește simptomele de apnee obstructivă în somn

Utilizarea unui umidificator

Un studiu a constatat că un umidificator poate fi de ajutor pentru îmbunătățirea respirației, la persoanele cu apnee în somn ușoară, care au dificultăți cu folosirea aparatului CPAP.

Meditaţia

Anumite exerciții de meditație însoțite de  respirație yoga pot fi de ajutor în cazul apneei în somn, dar sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege acțiunea acestora.

Surse: