Boala pulmonară obstructivă cronică: tot ce trebuie să știi

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Revizuit de Dr. Enikö Vera PALL

Specializări: Pneumologie
Șef secție Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța
Competențe: Managementul serviciilor de sănătate, Somnologie, Ultrasonografie generală, Atestat de Formator
Grad Profesional: Medic Primar Pneumolog
Cabinet Consultații: doctor-pall.ro


Boala Pulmonară Obstructivă Cronică sau Bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă o inflamație cronică la nivelul plămânilor, caracterizată prin obstrucția căilor aeriene. Boala de plămâni BPOC are ca principală cauză expunerea pe termen lung la o serie de gaze iritante sau particule nocive, cel mai frecvent la substanțele dăunătoare din fumul de țigară. Persoanele cu BPOC au un risc ridicat de a dezvolta boli de inimă, cancere pulmonare și alte afecțiuni.

La nivel mondial se estimează peste 600 de milioane de pacienți care suferă de Boala Pulmonară Obstructivă Conică, iar prevalența bolii este în creștere.  La nivel european această patologie afectează circa 2,5% din populația cu vârsta de peste 30 de ani. BPOC a fost considerată multă vreme o patologie ce apare după 40 de ani, dar datele recente arată o prevalență crescută şi în rândul adulților tineri (20 – 44 ani) și o rată accentuată de creştere în rândul femeilor, în paralel cu creșterea incidenței fumatului.

”BPOC este și va fi o provocare de sănătate la nivel mondial în următoarele decenii, pacienții având un risc crescut de moarte prematură atât prin boala în sine, cât și din cauza comorbidităților, ca diabetul zaharat, bolile cardiovsaculare sau depresia, ce adaugă o încărcătură negativă patologiei.

Date recente care prezintă heterogenitatea în ceea ce privește rata de declin a funcției pulmonare ne arată că BPOC este o patologie deosebit de complexă, iar tratamentul bronhodilatator precoce, de lungă durată, are potențialul de a încetini rata declinului funcției pulmonare și de a scădea frecvența exacerbărilor. Astfel, țintele în BPOC nu sunt limitate doar la controlul simptomelor, al exacerbărilor și menținerea calității vieții, iar scăderea progresiei bolii a devenit o țintă viabilă”, se arată pe site-ul medichub.ro

Emfizemul pulmonar și bronșita cronică, inclusiv bronșita tabagică, sunt două dintre cele mai obișnuite condiții care contribuie la dezvoltarea unei boli pulmonare obstructive. Bronșita cronică reprezintă inflamația mucoasei care căptușește tuburile bronșice, care transportă aer de la și către alveolele pulmonare. Bronșita cronică se caracterizează prin tuse persistentă și producția de mucus sau spută. Emfizemul pulmonar este o condiție în care bronhiolele și alveolele pulmonare suferă un process de distrucție, ca urmare a expunerii pe termen lung la fumul de țigară și alte gaze ori particule iritante. Aceste două afecțiuni apar, de regulă, împreună și au grade diferite de severitate la indivizii cu BPOC.

Conform Ghidului Local de Management al BPOC, Boala Pulmonară Obstructivă Cronică ”este de regulă progresivă, nu este complet reversibilă şi asociază un răspuns inflamator anormal la particulele toxice şi gaze la nivel pulmonar. Obstrucția căilor aeriene se datorează unei combinații de leziuni inflamatorii ale căilor respiratorii şi ale parenchimului pulmonar. Leziunile inflamatorii cronice în BPOC sunt de obicei rezultatul expunerii îndelungate la fumul de țigară… BPOC este o patologie complexă, cu o componentă pulmonară bine definită,dar şi cu multiple manifestări extrapulmonare şi importante comorbidități, care pot accentua severitatea.”

Tratamentul pentru  BPOC nu vindecă boala dar ameliorează simptomele, scade incidența exacerbarilor și complicatiilor, crescând astfel calitatea vieții și diminuând riscul unor afecțiuni asociate cu această boală.  Desigur că renunțarea la fumat este condiția esențială pentru ca tratamentul acestei afecțiuni să fie eficace.

Principalele cauze pentru Boala Pulmonară Obstructivă Cronică

Principala cauză a BPOC este fumatul, iar alte cauze sunt reprezentate de expunerea pe termen lung la gaze și substanțe nocive provenite din arderea combustibililor sau în urma gătitului în spații prost ventilate.

Aerul atmosferic pătrunde la nivelul plămânilor prin trahee, bronhii, apoi prin ramificațiile acestora, numite bronhiole, ajunge la nivelul alveolelor pulmonare, bogat vascularizate, unde are loc schimbul de gaze. Elasticitatea naturală a pereților bronhiolelor și alveolelor pulmonare permite plămânilor să expulzeze aerul cu dioxid de carbon în afara corpului. La persoanele cu BPOC, elasticitatea plămânilor se pierde, astfel că o cantitate de aer stătut rămâne mereu captivă  la nivel pulmonar, în urma expirației.

Obstrucția pulmonară este rezultatul bronșitei cronice, care face ca tuburile bronșice să devină inflamate, să se îngusteze și să se umple de mucus, ceea ce face ca aerul să circule greu la nivelul lor. În încercarea de curățare a căilor aeriene, persoanele vor dezvolta o tuse cronică, însoțită de spută. Emfizemul, pe de altă parte, determină distrugerea pereților fragili și fibrelor elastice ale alveolelor. Bronhiolele nu mai funcționează nici ele corect la expirație, afectând fluxul de aer din plămâni.

” Limitarea cronică a fluxului respirator este o caracteristică a BPOC, fiind cauzată de o combinație de mici leziuni respiratorii (bronșiolită obstructivă) și distrucții parenchimatoase (emfizem), în combinație ce variază de la bolnav la bolnav. Inflamația cronică cauzează modificări structurale și îngustarea căilor respiratorii distale. Distrugerea parenchimului prin procese inflamatorii duce la pierderea simultană a alveolelor, astfel scăzând reculul elastic al plămânului; aceste modificări scad capacitatea căilor respiratorii de a rămâne deschise în timpul expirației. Exacerbările și comorbiditățile contribuie la severitatea generală a stării pacienților.”, se arată pe site-ul medichub.ro

Pe acest teritoriu vulnerabil este mult mai ușor să se dezvolte o boală pulmonară obstructivă, de cele mai multe ori BPOC.

Nu toți fumătorii dezvoltă BPOC, chiar dacă majoritatea pot prezenta o afectare a funcției pulmonare. Acest lucru sugerează că există o predispoziție genetică la unele persoane  către această boală.

Unii fumători pot fi diagnosticați în mod eronat cu o boală de plămâni BPOC, când, în realitate, au alte afecțiuni mai puțin comune, ce pot fi depistate  în urma unor teste mai amănunțite. Pe de altă parte, mulți fumători diagnosticați anterior cu bronșită cronică sau  emfizem pulmonar sunt încadrați actualmente ca suferind de Boala Pulmonară Obstructivă Cronică.

Fumatul pasiv poate fi și el o cauză a devoltării BPOC, mai ales dacă există susceptibilitate genetică.  Poluarea și expunerea ocupațională la praf, fum și particule nocive pot fi, de asemenea, cauze pentru Boala Pulmonară Obstructivă Cronică.

La mai puțin de 1% dintre persoanele cu BPOC  se poate depista  o mutație genetică, care afectează producerea unei proteine, Alfa-1-antitripsina, favorizând Emfizemul pulmonar. Alfa 1 antitripsina este produsă la nivelul ficatului și eliberată în sânge, pentru a proteja plămânii. Deficiența Alfa-1-antitripsinei poate provoca atât boli cronice pulmonare, cât și boli ale ficatului.

Simptomele Bolii Pulmonare Obstructive Cronice

Simptomele BPOC apar de obicei atunci când deteriorarea plămânilor este déjà semnificativă și se înrăutățesc în timp, mai ales dacă fumatul continuă.

Boala de plămâni BPOC are ca simptome principale:

  • Scurtarea respirației, dispnee mai ales în timpul activității fizice
  • Wheezing (șuierat care însoțește expirația, determinat de limitarea fluxului de aer, din cauza reducerii calibrului căilor respiratorii)
  • Presiune în piept
  • O tuse cronică (cel puțin 3 luni/an, doi ani consecutiv) ce produce spută sau mucus, limpede sau de culoare albă, galbenă ori verde (atunci când este galben sau verde indică prezența unei infecții)
  • Cianoză periorală sau la nivelul patului unghinal.
  • Infecții respiratorii frecvente
  • Lipsa energiei
  • Pierdere inexplicabilă în greutate (în stadii mai avansate)
  • Umflarea gleznelor, părții de sus a piciorului sau tălpilor (când apar complicații cardiace)

”Dispneea este simptomul central în BPOC. Apare inițial la eforturi mari: alergat, cărat greutăți mari, muncă fizică grea; pacientul nu mai poate face aceleaşi eforturi ca persoanele de aceeaşi vârstă cu el. Dispneea este  lent progresivă (în ani), de la eforturi mari la eforturi minime (vorbit) şi chiar în repaus.  Uneori poate apare şi în crize diurne sau nocturne, câteodată  însoțite de wheezing.”, se arată în Ghidul pentru Managementul BPOC.

Persoanele cu BPOC pot experimenta episoade numite exacerbări, în timpul cărora simptomele se agravează, aceste episoade durând de regulă câteva zile. Exacerbările severe cu spitalizare sunt periculoase pentru că sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate imediată (11% dintre cazurile internate), respective la 1 an de la externare(22-40%).

”Exacerbarea BPOC este definita ca orice eveniment aparut in evolutia naturala a bolii caracterizata prin modificarea gradului de dispnee, a tusei si/sau expectoratiei pacientului, in afara variatiilor zilnice. Momentul aparitiei unei exacerbarii presupune obligatoriu evaluarea de catre medicul specialist pentru ajustarea tratamentului. Tratamentul excerbarilor BPOC se poate efectua in ambulator prin inceperea sau intensificarea tratamentului bronhodilatator, antibiotic, corticosteroid oral si evaluarea raspunsului la tratament.”, arată dr. Aurelia-Gabriela Iancu, medic specialist pneumologie în cadrul Spitalului Militar.

Grade de gravitate în Boala Pulmonară Obstructivă Cronică

Conform dr. Iancu evaluarea gravității simptomelor se poate face prin aplicarea a două chestionare, testul CAT de evaluare al BPOC și scala de dispnee mMRC.

” CAT este un chestionar simplu şi scurt (8 întrebări), care poate fi completat de toţi pacienţii cu BPOC. Intervalul de scor al CAT este între 0-40, mărimea scorului fiind direct proporţională cu severitatea bolii.

Scala de dispnee mMRC are un interval de scor de la 0 („Rămân fără aer doar la eforturi mari”) până la 4 („Din cauza lipsei de aer îmi este teama să plec de acasă, nu pot să mă îmbrac”). Se consideră că la un scor mMRC > 3, bolnavul trebuie să urmeze un program complex de reabilitare.”

”În diagnosticul pozitiv al BPOC, spirometria este esențială, iar obstrucția este definită ca:

  • VEMS (volum expirator maxim în prima secundă)<80% din valoarea prezisă.
  • VEMS/CVF (capacitate vitală forțată) <70% din valoarea prezisă

Pentru diagnosticul pozitiv avem nevoie ca raportul VEMS/CVF (volum expirator maxim în prima secundă/capacitate vitală forțată) să fie sub 0,7, raport menținut fix și post-bronhodilatare. Severitatea obstrucției se definește în conformitate cu GOLD (Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of COPD). Aceasta face recomandări terapeutice, ținând seama de gradul BPOC, de evaluarea simptomatică și de riscul viitor al exacerbărilor.”, este menționat pe site-ul medichub.ro

În funcție de simptome, și rezultatele la spirometria GOLD, numărul de exacerbări, rezultatele mMRC și CAT, gradele de gravitate BPOC sunt reproduce în tabelul de mai jos:

 SimptomeSpirometrie GOLDExacerbărimMRCCAT
AReduseUșor sau moderat0-1/an0-1< 10
BReduseUșor sau moderat0-1/an> 2> 10
CCrescuteSever sau f. sever> 2/an0-1< 10
DCrescuteSever sau f. Sever> 2/an> 2> 10

Factori de risc pentru Boala Pulmonară Obstructivă Cronică

Principalii factori de risc pentru BPOC ca și pentru alte boli cronice pulmonare sunt:

  • Expunerea la fumul de țigară. Fumătorii pe termen lung au cel mai mare risc de a face BPOC. Riscul crește cu numărul de ani de fumat și numărul de pachete fumate pe zi. Fumătorii de pipă și de marijuana sau fumătorii pasivă prezintă și ei risc de a dezvolta BPOC.
  • Astmul poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru instalarea BPOC. Inflamația cronică produsă de astm creează un teren propice pentru apariția unei boli pulmonare obstructive, mai ales dacă se asociază cu fumatul.
  • Expunerea ocupațională la fum, praf și chimicale poate irita și inflama plămânii, ducând în timp la apariția unei boli pulmonare obstructive
  • Expunerea la fum provenit din arderea unor combustibili, în special pentru persoanele care se încalzesc cu cărbuni sau gătesc în spații insuficient ventilate, este de asemenea un factor de risc pentru instalarea BPOC.
  • Factorii genetici cum ar fi mutația care determină deficitul de alfa-1-antitripsină pot cauza în anumite cazuri BPOC sau îi pot face pe fumători mai expuși riscului acestei boli.

Complicațiile BPOC

Boala pulmonară Obstructivă Cronică poate determina multiple complicații, precum:

  • Infecții respiratorii: persoanele cu BPOC se pot îmbolnăvi mai ușor de răceli, gripă sau pneumonie. Orice infecție care se suprapune peste boala pulmonară obstructivă îngreunează respirația și poate crea probleme suplimentare la nivelul plămânilor.
  • Probleme cardiace : din motive insufficient înțelese, BPOC poate produce o serie de afecțiuni cardiace, inclusiv atac de cord
  • Cancer Pulmonar- persoanele cu boală pulmonară obstructivă au un risc mai mare de a dezvolta cancer de plămâni
  • Tensiune arterial crescută, la nivelu arterelor care aduc sângele câtre plămâni (hipertensiune pulmonară)
  • Depresie: dificultățile respiratorii și rezistența scăzută la efort, asociată cu renunțarea la multe activități, pot genera o stare depresivă cronică.

”Bronho-pneumopatia obstructivă cronică reprezintă în acest moment a 5-a cauză de mortalitate la nivel mondial şi se estimează că va ajunge a 3-a cauză de mortalitate. Aproximativ 200 000 – 300 000 de persoane mor anual din cauza BPOC în Europa. Rata mortalității în BPOC reprezintă o problemă îngrijorătoare, în condițiile în care, în cazul altor patologii cronice majore (ex. afecțiuni cardiovasculare), rata mortalității a înregistrat un declin semnificativ în ultimii ani. România se află pe locul 3 în Europa ca rată a mortalității prin BPOC la bărbați, după Ungaria şi Irlanda, cu 60 de decese la 100 000 de locuitori.”, se arată în Ghidul de Management al BPOC.

Stabilirea diagnosticului pentru Boala Pulmonară Obstructivă Cronică

Pentru stabilirea BPOC, medicul pneumolog va realiza anamneza, explorând istoricul de fumat al pacientului sau expunerea la substanțe nocive în mediul profesional, precum și simptomele acuzate de acesta.

Examenul fizic poate fi normal în formele ușoare de boală, iar în cele mai avansate poate evidenția, conform Ghidului de Management al BPOC:

  • obezitate sau hipoponderalitate
  • semne de obstrucție: expir prelungit (durata auscultatorie a expirului este egală sau mai lungă decât a inspirului), raluri sibilante şi ronflante, expir cu buzele țuguiate
  • semne de hiperinflație: torace „în butoi” (diametru anteroposterior mărit), hipersonoritate la percuție, diminuarea murmurului vezicular, atenuarea zgomotelor cardiace
  • semne de cord pulmonar cronic: galop drept, edeme gambiere, hepatomegalie de stază, jugulare turgescente
  • semne de insuficiență respiratorie: cianoză centrală, flapping tremor, alterarea stării de conştiență

”Tabloul clinic al BPOC (istoric și examen fizic) este relativ nespecific, mai ales în formele uşoare şi moderate de boală. De aceea este necesară confirmarea diagnosticului prin spirometrie, care permite în plus şi stadializarea bolii. În absența spirometriei diagnosticul de BPOC este incert…Un element esențial pentru diagnosticul pozitiv al BPOC este diagnosticul diferențial cu astmul bronşic”, se subliniază în Ghid.

Tratamentul Bolii Pulmonare Obstructive Cronice

Oprirea fumatului şi evitarea noxelor respiratorii (profesionale sau ambientale) este recomandată tuturor pacienților cu BPOC.

”Bronhodilatatoarele reprezintă elementul central al terapiei BPOC. Pot fi necesare asocieri de mai multe tipuri de bronhodilatatoare cu mecanisme de acțiune diferite pentru a obține un grad superior de bronhodilatație. Se reduc astfel efectele secundare comparativ cu creşterea dozei unui singur bronhodilatator. Se recomandă precauție la pacienții vârstnici.”, se precizează în Ghidul de Management BPOC.

”Se recomandă tratament regulat cu glucocorticosteroizi inhalatori la pacienții simptomatici cu BPOC, care au exacerbări repetate. Asocierea dintre un bronhodilatator cu durată lungă de acțiune şi un glucocorticosteroid inhalator s-a dovedit mai eficientă decât administrarea în monoterapie a componentelor în reducerea exacerbărilor, îmbunătățirea funcției pulmonare şi a calității vieții.”

Conform dr.  Aurelia-Gabriela Iancu, în tratamentul BPOC se pot folosi și inhibitorii de fosfodiesterază-4 (roflumilast) sau se poate realiza tratamentul deficitului de alfa-1- antitripsină, la pacienții la care boala pulmonară obstructivă este determinată de mutația genetică.

”Vaccinarea antigripală anuală este recomandată tuturor pacienților cu BPOC, iar vaccinarea antipneumococică se recomandă în cazurile severe cu VEMS <40% sau la pacienții vârstnici >65.”, este precizat pe medichub.ro

Antibioticele nu fac parte din tratamentul de rutină al BPOC, dar se recomandă în cazul infecțiilor bacteriene sau al exacerbărilor infecțioase.  Nici agenții mucolitici sau antitusivele nu se utilizează în mod regulat la pacineții cu BPOC.  Un mucolitic poate fi administrat dacă pacientul are o spută foarte vâscoasă.

Tratamentul non-farmacologic include:

– reabilitare

– oxigenoterapia

 – intervențiile chirurgicale sau endoscopice pentru reducerea volumelor pulmonare

Programele de reabilitare cuprind pregătire fizică, consiliere nutrițională și educație. ”Scopul reabilitării este de a reduce simptomele, îmbunătățirea calității vieții şi creşterea participării pacientului la rutina zilnică.”, se menționează în Ghid.

Oxigenoterapia de lungă durată (mai mult de 15 ore pe zi) este recomandată în cazul pacienților cu insuficiență respiratorie cronicăOxigenoterapia poate fi inițiată la pacienții cu BPOC foarte sever (Stadiu IV) dacă saturația oxigenului în sânge este mai mică de 88%, cu sau fără hipercapnie sau dacă există semne de hipertensiune pulmonară, edeme periferice în cadrul unei insuficiențe cardiace congestive sau policitemie.

”Frecvența exacerbărilor trebuie redusă prin utilizarea adecvată a corticosteroizilor inhalatori şi a bronhodilatatoarelor, precum şi prin vaccinuri. Impactul exacerbărilor va fi diminuat prin:

– educația pacienților în vederea recunoaşterii simptomelor exacerbării

 – inițierea tratamentului adecvat cu corticosteroizi orali şi/sau antibiotice

– folosirea ventilației non-invazive (VNI) dacă există indicație

– utilizarea cronică a tratamentului zilnic prescris de medicul specialist pentru BPOC stabil în funcție de gradul de severitate al bolii”

Modalități de prevenție pentru Boala Pulmonară Obstructivă Cronică

Spre deosebire de alte boli pulmonare, Boala Pulmonară Obstructivă Cronică poate fi prevenită, iar dacă s-a declanșat deja, progresia sa poate fi încetinită. Majoritatea cazurilro de BPOC sunt cauzate de fumat, așa că cea mai bună modalitate de a preveni sau a stopa boala este renunțarea la fumat.

Pentru o persoană care fumează de multă vreme, totuși, această metodă este dificil de aplicat, mai ales dacă a încercat să se lase anterior și nu a reușit. Cel mai bun sfat, însă, este să încerce în continuare, pentru că numai renunțarea la țigări poate ameliora starea în care se găsesc plămânii.  În cazul în care BPOC este rezultatul expunerii la praf sau substanțe iritante la locul de muncă, este imperios necesar să se asigure un echipament de protecție performant, pentru a diminua gradul de expunere.

Iată care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgă o persoană diagnosticată cu Boala Pulmonară Obstructivă Cronică, dacă dorește să intre pe un traseu de vindecare:

  • Renunțarea la fumat, pentru a diminua riscul agravării BPOC și apariției altor afecțiuni, precum bolile de inimă sau cancerul pulmonar
  • Vaccinarea anuală  pentru prevenția îmbolnăvirii cu virusul gripal sau cu pneumococul care cauzează pneumonie
  • Măsuri de prevenție pentru instalarea altor infecții care afectează plămânii
  • Activități de prevenție a instalării depresiei

La persoanele la care BPOC s-a instalat deja, este important ca dieta și modul de consum al alimentelor să fie realizate în baza unui plan de alimentație stabilit cu medicul.

Cand organismul metabolizează carbohidrații creeaza mai mult dioxid de carbon decat atunci cand metabolizează grasimile si proteinele. Prin urmare poate ajuta daca unele persoane cu BPOC consuma mai putini carbohidrati si mai multe grasimi si proteine., se arată pe site-ul clinicii Regina Maria. Consumul grăsimilor nesaturate (ulei de măsline, ulei de porumb), al produselor cu conținut scăzut de grăsime și al crabohidraților complecși din legume, fructe și cereal integrale poate fi benefic pentru respirație. De asemenea, limitarea aportului de sare te poate ajuta sa respiri mai usor. Sarea si alimentele sarate determina organismul sa retina fluidele, iar fluidele corporale in exces ingreuneaza respiratia.

Nu în ultimul rând este foarte importantă hidratarea intensă. Este recomandat consumul a peste 8 pahare de lichide zilnic pentru a fluidifica mucusul si a facilita expectoratia.

Surse: