Bronșită sau pneumonie? Care este diferența dintre ele

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Tuse, respirație șuierătoare, mucus acumulat pe căile respiratorii, presiune în piept, toate acestea pot fi manifestări ale unor infecții respiratorii precum bronșită sau pneumonie. Pentru că au simptome similare, aceste afecțiuni pot fi greu de deosebit, cel puțin în stadiile inițiale.

Marea diferență dintre bronșită și pneumonie constă în partea sistemului respirator care este implicată. Bronșita afectează pasajele bronșice, care transportă aerul către plămâni și fac legătura dintre aceștia și trahee. Pneumonia afectează alveolele pulmonare, unitățile structurale și funcționale ale plămânilor, care asigură transferul oxigenului din aerul inspirat în sânge și eliminarea dioxidului de carbon din sânge în aerul expirat. Alveolele au forma unor mici saci cu aer, iar pneumonia poate determina inflamarea acestora și umplerea cu lichid sau puroi. Este de la sine înțeles că pneumonia reprezintă o afecțiune mai gravă decât bronșita, potențial fatală dacă nu este tratată corespunzător. 

Uneori, bronșita se poate agrava, transformându-se în pneumonie. Pe de altă parte, bronșita cronică poate pune viața în pericol, pe termen lung, prin distrugerea țesutului pulmonar.

Pentru un tratament corect, este necesar să se pună diagnosticul de bronșită sau pneumonie, deoarece există diferențe semnificative de abordare a celor două afecțiuni. În articolul de față sunt prezentate cauzele, simptomele și tratamentul acestor infecții respiratorii, evidențiind totodată principalele diferențe dintre ele.

Diferența dintre bronșită și pneumonie

Deși este dificil să știi dacă ai bronșită sau pneumonie doar pe baza simptomelor principale, precum tusea, acumularea de mucus sau durerea toracică, investigațiile imagistice arată deosebiri importante între cele două afecțiuni. Cauzele, evoluția lor și tratamentul necesar pentru fiecare în parte sunt distincte.

Severitatea simptomelor este prima diferență care poate fi percepută de către pacient, înaintea unui diagnostic medical. Simptomele pneumoniei sunt, de obicei, mai severe decât ale bronșitei, unele dintre ele fiind sistemice, în vreme ce bronșita are, de obicei, manifestări mai localizate și mai puțin ample.

Atât bronșita, cât și pneumonia provoacă tuse care, uneori este însoțită de flegmă, un tip gros de mucus care se formează în piept. Totuși, în cazul pneumoniei, tusea poate fi mai profundă, însoțită uneori de sânge.

Bronșita este limitată la nivelul tuburilor bronșice, în timp ce pneumonia se dezvoltă chiar la nivelul țesutului pulmonar, putând afecta major schimburile de gaze și determina dificultăți de respirație marcante.

În ceea ce privește cauzele lor, atât pneumonia, cât și bronșita pot avea ca agent etiologic un virus sau o bacterie. În plus, pneumonia poate fi cauzată și de infecții fungice și de aspirație (inhalarea unor substanțe sau obiecte, cum ar fi alimente sau saliva, în plămâni).

bronșită sau pneumonie

Adesea, infecțiile căilor respiratorii superioare, cum ar fi o răceală obișnuită, pot face căile respiratorii inferioare mai vulnerabile la virusuri și bacterii și atunci s-ar putea dezvolta bronșită sau pneumomie. Pneumonia apare, de multe ori, în urma unei infecții secundare, bacteriene, suprapusă peste o infecție inițială, virală, cum ar fi gripa.

Bronșită sau pneumonie: similitudini și diferențe

 BronșităPneumonie
Simptome– tuse persistent, uscată sau umedă
– dificultăți de respirație
– respiraţie şuierătoare
– un hârâit care însoțește respirația
-senzație de strângere în piept
– dureri musculare – dureri în gât  		– tuse persistentă, productivă, adesea însoțită de durere
– dificultăți de respirație
– dureri în piept
– febră
– frisoane
– greaţă
– vărsături
– diaree  
Cauzevirusuri
bacterii
iritanți din mediu  		virusuri
bacterii
fungi
aspirare de lichide, alimente  
Tratamentmedicamente antiinflamatoare
tratamente respiratorii
îngrijire de susținere precum odihnă, hidratare
antibiotice în cazuri rare  		antibiotice
antivirale
antifungice
îngrijire de susținere precum odihnă și lichide  

Cauze și simptome pentru bronșită sau pneumonie

Bronșita

Bronșita afectează mai ales căile aeriene superioare.

”Bronșita apare atunci când tuburile care transportă aer din plămâni devin inflamate, adesea după o infecție virală, cum ar fi o răceală sau gripa. Pe măsură ce aceste căi respiratorii (numite bronhii) se umflă, în ele începe să se acumuleze mucus vâscos”, explică dr. Leslie Tolle, pneumolog la departamentul de medicină pulmonară al clinicii Cleveland.

Există două tipuri de bronșită, care diferă prin simptomele și durata lor:

  • Acută
  • Cronică

”Bronșita acută, inițial, se reprezintă că o strângere în zona pieptului, urmată de o tuse. Cu cât substanța mucoas[ se acumulează în plămâni, bolnavul va începe să elimine flegmă galbenă sau verde. Bronșită acută poate fi, de asemenea, caracterizată prin : ușoară febră, dificultăți de respirație, durere în plămâni, respirație șuierătoare.

Bronșita cronică are aceleași simptome că bronșita acută. În bronșita cronică, tusea va produce constant flegmă galbenă, verde sau albă. Bronșită cronică este o formă de boală pulmonară obstructivă.”,  explică dr. Simona Bucșa Dobre, medic primar pneumologie pe site-ul cdt-babes.ro

Bronșita acută este, de obicei, cauzată de un virus. În mai puțin de 10% din cazuri, este cauzată de bacterii. Atât în ​​bronșita virală, cât și în cea bacteriană, agenții patogeni pătrund în tuburile bronșice și provoacă iritații.

Bronșita acută începe, de multe ori, cu o infecție virală, de exemplu răceală comună. Fumatul poate grăbi apariția bolii sau agravarea acesteia. Bronșita acută durează, de obicei 10 până la 14 zile, unele simptome persistând timp de trei săptămâni.

Bronșita acută poate fi contagioasă, agenții patogeni răspândindu-se pe cale aerogenă, prin tuse sau putând fi preluați prin atingerea suprafețelor contaminate.

Oricine poate contracta sau dezvolta bronșită acută. Cu toate acestea, următoarele persoane prezintă un risc crescut:

  • persoanele care au suferit recent o răceală sau o infecție respiratorie
  • persoanele cu afecțiuni pulmonare cronice, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau alte afecțiuni cronice de sănătate
  • persoanele care au un sistem imunitar slăbit
  • copiii cu vârsta sub 5 ani, în special cei cu alergii sau o alimentație proastă
  • adulții în vârstă, în special cei cu emfizem sau alte probleme respiratorii cronice

Bronșita cronică, pe de altă parte, este o afecțiune pe termen lung, determinată de expunerea repetată la substanțe chimice sau iritanți precum fumul de țigară.

Bronșita cronică durează cel puțin trei luni și reapare pe perioada mai multor ani. Poate fi provocată de o infecție respiratorie inițială, de expunerea la fumul de tutun sau de alți iritanți din aerul ambiental.

Simptomele bronșitei acute sunt foarte asemănătoare cu cele ale unei infecții obișnuite a căilor respiratorii superioare, cum ar fi:

  • oboseală
  • durere în gât
  • rinoree, congestie nazală
  • febră
  • frisoane
  • dureri musculare
  • cefalee ușoară

În cazul bronșitei acute, tusea poate fi însoțită de mucus galben sau verde.

Simptomele bronșitei acute se ameliorează de obicei în câteva zile, dar tusea poate rămâne timp de câteva săptămâni.

Bronșita acută nu provoacă, de obicei, complicații grave. Cu toate acestea, la o persoană cu un sistem imunitar slăbit, aceasta poate duce la alte infecții, inclusiv pneumonie și sepsis.

Bronșita cronică, pe de altă parte, provoacă o tuse persistentă care durează, adesea, cel puțin 3 luni. Uneori, tusea poate trece prin cicluri de ameliorare sau agravare, epidoadele în care se înrăutățește purtând denumirea de exacerbări.  

Bronșita cronică face parte dintr-un grup de afecțiuni care constituie Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (BPOC), care include, de asemenea, emfizemul pulmonar cronic.

Simptomele suplimentare ale BPOC, inclusiv bronșita cronică, sunt:

  • dificultăți de respirație
  • respiraţie şuierătoare
  • oboseală
  • disconfort toracic

Bronșita cronică este cauzată, de obicei, de expunerea frecventă la iritanți pulmonari, cum ar fi:

  • fumul de țigară
  • aerul poluat
  • praful

Grupele cu risc ridicat pentru bronșită includ:

  • fumătorii
  • persoane care lucrează cu vapori sau substanțe chimice nocive
  • persoanele cu boli pulmonare sau respiratorii
  • vârstnicii


Bronșita cronică poate duce la complicații grave, inclusiv deces din cauza leziunilor cardiace sau pulmonare. Nivelul de oxigen din sânge poate scădea la persoanele cu bronșită cronică, dăunând organelor și putând favoriza apariția altor afecțiuni.

De asemenea, bronșita cronică crește foarte mult riscul de pneumonie și poate afecta apărarea organismului împotriva pneumoniei.

Pneumonia

Atunci când în alveolele pulmonare se acumulează lichid sau mucus, acești mici saci nu se mai pot umple cu aer corespunzător, nici extinde și contracta bine, ceea ce afectează transportă oxigenul în sânge și eliminarea dioxidului de carbon rezidual.

”Pneumonia este o infecție care inflamează sacii de aer din unul sau ambii plămâni. Sacii de aer se pot umple cu lichid sau puroi (material purulent), provocând tuse cu flegmă sau puroi, febra, frisoane și dificultăți de respirație. O varietate de organisme, inclusiv bacterii, virusuri și ciuperci, pot provoca pneumonie.”, spune dr. Ileana Nasui pe sfatulmedicului.ro”

Există multe tipuri de pneumonie, unele fiind grave, potențial fatale. Cel mai frecvent tip de pneumonie la adulți este pneumonia bacteriană, care poate avea manifestări severe și este o cauză principală de deces printre bolile respiratorii.

Există și forme mai puțin severe de pneumonie, cu simptome mai ușoare, care nu trebuie întotdeauna tratate cu antibiotice.

Simptomele pneumoniei

Tusea persistentă, însoțită de mucus de culoare galbenă sau verde, uneori cu firișoare de sânge, este principalul simptom al pneumoniei.

Alte simptome includ:

  • oboseală
  • febră, care poate ajunge până la 40,5 ° C
  • frisoane
  • durere în piept, mai ales la respirație profundă sau tuse
  • respirație rapidă sau dificultăți de respirație
  • transpiraţie
  • greață, vărsături sau diaree
  • confuzie, în special la adulții în vârstă
  • cianozarea buzelor și a tegumentelor, din cauza lipsei de oxigen

Complicațiile suplimentare ar putea include:

  • acumularea de lichid în plămâni
  • bacteriemie (pătrunderea bacteriilor în fluxul sanguin)
  • abces pulmonar (acumulare de puroi în plămâni)

Pneumonia variază ca severitate, de la relativ ușoară la amenințătoare de viață, atunci când respirația devine foarte dificilă. Este foarte periculoasă la bebeluși, copiii mici, persoanele în vârstă și persoanele cu diferite comorbidități. Pneumonia poate scădea nivelul de oxigen din sânge și poate afecta organele. Persoanele cu pneumonie pot muri din cauza insuficienței respiratorii, șoc, sepsis și abcese pulmonare.

Pneumonia infecțioasă este provocată de virusuri, bacterii sau fungi.

Ca și bronșita, se poate răspândi prin picături de lichid lansate în aer atunci când cineva tușește sau strănută. Acești germeni pot fi inhalați sau preluați atingând o suprafață contaminată.

Există și o formă de pneumonie determinată de inhalarea de iritanți, care pătrund în alveolele din plămâni. În funcție de cauză, se disting mai multe tipuri de pneumonie:

Pneumonie bacteriană

Cel mai frecvent tip de pneumonie bacteriană se numește pneumonie pneumococică, cauzată de bacteria Streptococcus pneumoniae.

Pneumonie virală

Pneumonia virală este cauzată de un virus, de exemplu de virusul gripal, apărând ca o complicație a unei gripe.

Pneumonie cu micoplasmă

Mycoplasma este o structură microscopică, având caracteristici atât ale virusurilor cât și ale bacteriilor.

Pneumonie fungică.

Pneumonia fungică este cauzată de ciuperci, cum ar fi Pneumocystis jiroveci.

Oricine poate dezvolta pneumonie, dar există unele persoane care prezintă un risc mai mare, respectiv:

  • fumătorii
  • persoanele peste 65 de ani
  • persoanele cu anumite afecțiuni medicale care pot slăbi plămânii sau sistemul imunitar
  • persoanele care au dificultăți de înghițire

Cum se pune diagnosticul de bronșită sau pneumonie

Pentru a afla dacă suferi de bronșită sau pneumonie, medicul va folosi tehnici similare, începând cu anamneza și examinarea fizică.

Sunetele detectate la auscultația pulmonară pot da indicia dacă este vorba de bronșită sau pneumonie.

În funcție de simptome, medicul poate recomanda unele teste suplimentare, cum ar fi:

Cultura sputei

O cultură de spută implică prelevarea unui eșantion din flegma ce însoțește tusea și analizarea acestuia, pentru a determina dacă există anumite bacterii ce pot provoca bronșită sau pneumonie.

Radiografia toracică

Radiogradia  permite localizarea infecției, evidențiind dacă este vorba de o implicare pulmonară și permițând medicului să distingă între bronșită și pneumonie.

Pulsoximetria

Pentru un test de pulsoximetrie, medicul atașează un mic dispozitiv, numit pulsoximetru, de deget sau lobul urechii,  pentru a măsura cantitatea de oxigen din sânge.

Teste funcționale pulmonare

Se realizează cu ajutorul unui spirometru, care măsoară cât de mult aer pot reține plămânii și cu cât de forță poți sufla  aerul.

”Testul de spirometrie măsoară funcția pulmonară. În timpul unui test de spirometrie respirația este monitorizată în timp ce se respiră într-un tub atașat la un spirometru. Spirometrul măsoară volumul pulmonar și cât de ușor trece aerul prin plămâni. În cazul în care rezultatele testului de spirometrie și examenul fizic o cer, pot fi recomandate teste suplimentare, de exemplu o radiografie pentru a stabili cât de afectați sunt plămânii de boală.”, precizează dr. Dobre.

O persoană trebuie să solicite asistență medicală imediată dacă observă că simptomele nu se ameliorează după câteva zile de la tratamentul recomandat de medic. De asemenea, este necesar un consult dacă apar simptome de agravare, precum:

  • sânge în flegmă
  • febră de peste 38 grade Celsius care durează mai mult de o săptămână
  • dificultăți de respirație
  • dureri în piept
  • slăbiciune extremă
bronșită sau pneumonie

Care este tratamentul dacă ai bronșită sau pneumonie

Tratamentul pentru bronșită sau pneumonie poate include măsuri similare, dar prezintă și unele diferențe caracteristice, cum ar fi folosirea antibioticelor.

Tratamentul bronșitei

În cazul bronșitei acute, tratamentul este, în general, de susținere, presupunând repaus la pat și hidratare.

Medicația poate include

  • antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
  • antivirale
  • steroizi
  • în cazuri rare, antibiotice

Chiar și fără un tratament specific, bronșita acută se vindecă, de obicei,  în câteva săptămâni.

Tratamentul bronșitei cronice poate necesita modificări ale stilului de viață, precum renunțarea la fumat și, eventual, modificări la locul de muncă sau în mediul de viață. Pe măsură ce bronșita cronică progresează, tratamentele ar putea include:

  • bronhodilatatoare
  • mucolitice
  • oxigenoterapie
  • reabilitare pulmonară

Tratamentul pneumoniei

Pneumonia este tratată prin abordarea sursei infecției. Antibioticele pot fi folosite pentru a trata o cauză bacteriană, în timp ce antiviralele pot fi utilizate pentru pneumoniile virale. Dacă pneumonia este cauzată de o ciupercă, medicul poate recomanda o combinație de antifungice și antibiotice.

În cazurile severe, ar putea fi nevoie de spitalizare, oxigen suplimentar sau tratamente mai invazive, cum ar fi ventilația mecanică, pentru a vă ajuta alveolele să funcționeze, permițând organismului să se vindece.

Grupurile expuse unui risc crescut de pneumonie severă, care trebuie să beneficieze de tratament imediat, cuprind:

  • Bebeluși și copii mai mici de 2 ani.
  • Adulți de peste 65 de ani
  • Femei însărcinate.
  • Persoanele cu afecțiuni pulmonare sau cardiace (astmul, emfizemul, insuficiență cardiacă)
  • Diabeticii
  • Persoanele cu afecțiuni neurologice, care fac dificilă înghițirea, inclusiv demența, boala Parkinson și accidentul vascular cerebral.

Vaccinurile pot ajuta la protejarea copiilor și vârstnicilor împotriva unor tipuri de pneumonie bacteriană. Renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv pot limita, de asemenea, riscul de a face pneumonie.

Vaccinarea pneumococică, de exemplu, poate ajuta la prevenirea pneumoniei pneumococice. Acest tip de pneumonie este comună în rândul persoanelor în vârstă și a celor cu un sistem imunitar slăbit.

Indiferent dacă este vorba de bronșită sau pneumonie, îngrijirea de susținere este importantă pentru recuperare.

Câteva recomandări pentru a susține procesul de vindecare includ:

  • repaus la pat, odihnă
  • consumul unei cantități mari de lichide pentru a slăbi mucusul din plămâni
  • administrarea unor medicamente antiinflamatoare fără prescripție medicală, pentru a reduce febra și pentru a calma durerile corporale.
  • folosirea unui umidificator pentru a slăbi mucusul din plămâni
  • folosirea unor remedii pentru tuse, în funcție de recomandările medicului

Atât bronșita, cât și pneumonia au un grad ridicat de vindecare,  atunci când o persoană începe tratamentul imediat ce apar simptomele.

Ambele afecțiuni au simptome foarte asemănătoare, motiv pentru care majoritatea pacienților le confundă. În cele mai multe cazuri, pentru a afla dacă suferi de bronșită sau pneumonie, este necesar un diagnostic diferențial realizat de medicul pneumolog.

Surse: