Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Sforăitul este un zgomot respirator care apare la multe persoane, atunci când fluxul de aer prin căile respiratorii este obstrucționat în timpul somnului. Sunetul rezultat din vibrația structurilor respiratorii poate fi slab sau puternic și neplăcut. Cauzele sforăitului sunt multiple, iar remediile sunt în funcție de factorii declanșatori.
Sforăitul în timpul somnului poate fi printre primele semnale de alarmă pentru apneea obstructivă în somn. Cercetările sugerează că sforăitul este unul dintre factorii privării de somn
Sforăitul este un fenomen destul de comun și devine mai frecvent pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Între 30-50% dintre oameni sforăie. Sforăitul apare atât la bărbați cât și la femei, chiar dacă la cei dintâi într-un procent mult mai mare. Cauzele sforăitului la bărbați și la femei sunt similare, dar pot exista și unele cauze specifice femeilor, precum menopauza sau sarcina.
În articolul de față sunt trecute în revistă principalele cauze ale sforăitului, simptomele însoțitoare, precum și remediile cele mai eficiente pentru persoanele care sforăie.
Ce este sforăitul
Sforăitul este o afecțiune comună care poate perturba somnul. Apare atunci când fluxul de aer prin nas și prin gură întâlnește un blocaj și accesul pe căile respiratorii se desfășoară cu dificultate.. Sforăitul ușor, ocazional, nu este, de obicei, un motiv de îngrijorare. Dar sforăitul cronic poate crește riscul anumitor afecțiuni grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral și atacul de cord.
”Sforăitul primar, care apare din când în când, nu reprezintă, de obicei, o problemă gravă de sănătate. Cel persistent, de lungă durată, poate fi însă simptomul unei afecţiuni serioase. În momentul în care sforăitul primar se asociază cu alte manifestări, precum treziri nocturne sau oboseală diurnă, atunci este necesar un consult de specialitate.”, arată dr. Păcurar Roxana, medic primar ORL pe site-ul medlife.ro
Sforăitul este comun pentru multe persoane. De fapt, aproape toată lumea sforăie la un moment dat, inclusiv bebelușii și copiii mici. Cauzele sforăitului diferă de la o persoană la alta, de la o simplă răceală până la apneea în somn. Astfel, un sforăit foarte puternic poate indica prezența acestei afecțiuni care determină întreruperea periodică a respirației în timpul somnului.
Dacă sforăitul apare în combinație cu episoade de apnee, sufocare și alte simptome precum oboseala sau iritabilitatea, atunci este necesar un consult medical pentru găsirea celor mai potrivite remedii.
Cauzele sforăitului
Sforăitul rezultă ca urmare a relaxării țesuturilor moi din gât, în special a palatului moale (partea din spate a cerului gurii). Faptul că oamenii nu sforăie atunci când sunt treji sugerează că relaxarea mușchilor în timpul somnului este una dintre cauzele sforăitului. Această relaxare scade rigiditatea țesutului, făcându-l să colapseze către interiorul gâtului. De asemenea, relaxarea țesuturilor îngustează căile aeriene superioare, îngreunând trecerea aerului.
„Sforăitul este cauzat, de obicei, de vibrația țesuturilor din gât și căile nazale în timpul somnului.”, arată dr. Sara Bakhtiar, medic primar de la Houston Methodist.
Cum are loc sforăitul
Atunci când respirăm, aerul trece prin nas, gură și gât către căile respiratorii inferioare și căte plămâni. Blocarea căilor respiratorii poate face țesuturile să vibreze pe măsură ce aerul trece către diferitele structuri de la nivelul gurii și gâtului, respectiv palatul moale, amigdalele, limba, adenoidele. Vibrațiile respective sunt percepute ca diferite zgomote pe care le considerăm sforăit.
”În timp ce dormiți, mușchii gâtului se relaxează, limba cade înapoi, iar gâtul devine îngust. Pe măsură ce respirați, pereții gâtului încep să vibreze – în general atunci când inspirați, dar și, într-o măsură mai mică, când expirați. Aceste vibrații duc la sunetul caracteristic al sforăitului. Cu cât este mai îngustă calea aeriană, cu atât vibrația este mai mare și cu atât va fi mai puternic sforăitul.”, explică dr. Dragoș Palade, medic primar ORL, pe inventmedical.ro
Printre cauzele sforăitului, mai precis cauzele blocării fluxului de aer, pot fi menționate:
Diferite afecțiuni sau condiții medicale: congestia nazală determinată de alergii și de răceala obișnuită blochează fluxul de aer prin gură și nas. Persoanele însărcinate sunt, de asemenea, mai predispuse să sforăie, din cauza modificărilor hormonale.
Anumite modificări anatomice:adenoidele mărite, amigdalele mari sau o limbă mare pot îngreuna trecerea aerului prin nas și gură. Un sept deviat poate bloca, de asemenea, fluxul de aer.
Greutate: sforăitul și tulburările de respirație legate de somn sunt mai frecvente la persoanele supraponderale (cu un indice de masă corporală sau IMC mai mare de 25) sau cu obezitate (un IMC mai mare de 30).
Factorii care cresc riscul sforăitului includ:
Vârsta: sforăitul este mai frecvent pe măsură ce îmbătrânim, deoarece tonusul muscular scade, ceea ce provoacă îngustarea căilor respiratorii.
Sexul:sforăitul este mai frecvent la bărbați
Istoricul familial: dacă unul dintre părinți sforăie, există un risc mai mare ca urmașii să sforăie, la rândul lor
Alcool și sedative: acestea pot relaxa mușchii, limitând fluxul de aer prin nas, gură și gât.
Excesul de greutate și obezitatea
Persoanele supraponderale sau cu obezitate sunt mai predispuse să sforăie, deoarece excesul de țesut din gât poate determina colapsul căilor respiratorii în timpul somnului. De asemenea, obezitatea poate scădea volumul plămânilor unei persoane și poate interfera cu funcția mușchilor implicați în respirație.
Congestie nazală și alte probleme la nivelul nasului
Sforăitul poate fi declanșat atunci când căile nazale sunt blocate sau devin prea înguste. Condițiile care afectează căile nazale și contribuie la sforăit includ congestia nazală din cauza unei răceli, alergii sau sinuzite, intervenții chirurgicale pe sinusuri, probleme cu septul nazal și creșteri anormale în interiorul cavității nazale.
Fumatul, alcoolul și sedativele
Mai multe medicamente și alte substanțe pot crește probabilitatea ca o persoană să sforăie. De exemplu, consumul de alcool poate favoriza sforăitul, din cauza efectului alcoolului asupra mușchilor căilor aeriene superioare. Fumatul poate, de asemenea, exacerba sforăitul, atât din cauza congestiei nazale crescute cât și prin retragerea pe termen scurt a nicotinei atunci când persoana nu fumează (de exemplu, în timpul nopții).
Medicamentele care pot crește riscul de sforăit includ:
Benzodiazepine
Antihistaminice
Medicamente antiepileptice
Anumite antidepresive
Opiacee
Cauzele sforăitului la bărbați
Bărbații sforăie mai mult decât femeile – patru din zece bărbați sforăie, comparativ cu aproximativ trei din zece femei. Uneori, sforăitul este inofensiv, dar alteori poate fi un indiciu al unei probleme de sănătate, care necesită atenție.
Bărbații sunt mai predispuși decât femeile să sforăie, din cauza structurii musculare diferite la nivelul gâtului, precum și din cauza unor factori hormonali
Dintre cauzele sforăitului, multe sunt comune la bărbați și la femei, inclusiv obezitatea și variațiile anatomice care afectează căile aeriene superioare.
Printre factorii care favorizează sforăitul la bărbați pot fi menționați:
alcoolul și diferite sedative
dormitul pe spate
răceala, polipii nazali și alergiile
avansarea în vârstă care determină slăbiciune musculară
anumite medicamente care pot provoca uscăciune sau iritații minore ale căilor nazale și pot crește incidența sforăitului.
uvulă mai mare decât de obicei, care poate limita fluxul de aer și poate provoca sforăit
leziunile care au ca rezultat deviația septului
fumatul poate crește, de asemenea, predispoziția la sforăit
Cauzele sforăitului la femei
Sforăitul la femei poate fi influențat de schimbările hormonale, creșterea în greutate, alergii, stilul de viață și afecțiunile medicale subiacente.
Cercetările sugerează că aproximativ 28% dintre femeile adulte sforăie în mod regulat. În unele cazuri, cum ar fi sforăitul determinat de înaintarea în vârstă, acesta nu este o problemă.
Deși multe dintre cauzele sforăitului la femei sunt similare cu cele de la bărbați, câțiva factori unici contribuie suplimentar la sforăitul femeilor.
Anumiți factori de risc pentru sforăit, cum ar fi sarcina și menopauza sunt specifici pentru femei. Alții, precum congestia nazală determinată de răceli și alergii, obezitate, modificări anatomice, apneea în somn, consumul de alcool, fumatul sau sedativele pot determina sforăit atât la femei cât și la bărbați.
În trecut, medicii considerau apneea obstructivă în somn, una dintre cauzele sforăitului, ca afectând în primul rând bărbații. Cu toate acestea, cercetările sugerează acum că apneea în somn este frecvent subdiagnosticată la femei (până la 93% dintre femeile cu OSA sunt nediagnosticate).
Sarcina și sforăitul
Experții estimează că până la jumătate dintre femeile gravide sforăie. Sforăitul se înrăutățește, de obicei, pe măsură ce sarcina se dezvoltă, în special în timpul celui de-al treilea trimestru.
După naștere, majoritatea femeilor experimentează o reducere rapidă a sforăitului. Modificările hormonale, creșterea în greutate și congestia căilor nazale pot contribui la sforăitul în timpul sarcinii.
Menopauza și sforăitul
Sforăitul poate deveni mai frecvent în timpul și după menopauză. Acest lucru este determinat de o scădere a estrogenului și a progesteronului, hormoni care pot avea efecte de protecție împotriva sforăitului. După menopauză, riscul de supraponderalitate și obezitate crește, ceea ce se poate număra printre cauzele sforăitului la femei.
Hipotiroidismul și sforăitul
Deși poate afecta ambele sexe, hipotiroidismul este mai frecvent la femei, mai ales la cele însărcinate sau care au născut recent.
Hipotiroidismul, care apare atunci când tiroida nu produce suficienți hormoni tiroidieni, poate îngusta căile respiratorii ale unei persoane și poate crește riscul de sforăit.
Sforăitul și apneea în somn
Printre cauzele sforăitului se numără și apneea obstructivă în somn, o afecțiune în care căile respiratorii ale unei persoane se îngustează și îngreunează în mod semnificativ respirația în timpul nopții. Sforăitul din alte cauze nu determină oprirea respirației sau trezirea persoanei, în vreme ce sforăitul determinat de apneea în somn este însoțit de oprirea periodică a respirației și micro-treziri ale persoanei pe tot parcursul nopții. Sforăitul determinat de apneea în somn este un semnal de îngrijorare, deoarece această afecțiune crește riscul de consecințe pe termen lung asupra sănătății.
Apneea în somn determină întreruperi ale respirației care pot dura până la zece secunde sau mai mult. În timpul unui episod de apnee, mușchii se relaxează atât de mult încât provoacă obstrucția completă a căilor respiratorii. Când apare apneea în somn, nivelul de oxigen scade în sânge pentru câteva secunde, iar dioxidul de carbon se acumulează. Creierul detectează aceste schimbări și reacționează, trezind persoana pentru a relua respirația normală. Aceste episoade pot apărea de mai multe ori pe parcursul nopții, perturbând somnul normal.
Indicii că sforăitul este asociat cu apneea în somn
Sforăitul ar putea fi asociat cu apneea obstructivă în somn, dacă este asociat cu anumite indicii precum:
pauze în respirație în timpul somnului
somnolență excesivă în timpul zilei
dificultăți de concentrare
dureri de cap de dimineață
durere în gât la trezire
somn agitat
gâfâit sau sufocare noaptea
hipertensiune arterială
dureri în piept noaptea
sforăitul foarte puternic
la copii, capacitate redusă de atenție, probleme de comportament sau performanță slabă la școală
Diagnosticarea Apneei obstructive în somn
Uneori, această problemă este identificată prin intermediul simptomatologiei descrise, alteori necesită un studiu de somn sau polisomnografie.
„Majoritatea pacienților care vin cu simptome de sforăit vor avea nevoie de un studiu de somn, în cele din urmă, pentru un diagnostic diferențial.”, consideră dr. Bakhtiar.
Este posibil ca studiul de somn să se realizeze acasă sau poate fi necesară evaluarea pe parcursul nopții într-un centru de somn.
Un studiu de somn evaluează:
Activitatea undelor cerebrale.
Tiparele de respirație, inclusiv perioadele în care respirația se oprește
Ritmul cardiac și nivelul de oxigen.
Mișcările în timpul somnului, cum ar fi mișcări ale brațelor sau picioarelor sau răsturnarea și întoarcerea.
Cicluri de somn și sforăit.
Alte simptome care însoțesc sforăitul
Sunetele de sforăit variază de la persoană la persoană. Sforăitul poate lua diverse forme, respectiv:
vibrații liniștite
gâfâit sau pufnit
mormăit
fluierat
hârâit
Persoanele care sforăie pot avea, de asemenea, alte manifestări, precum:
Somn agitat, cu multe mișcări
Trezirea cu gura uscată, cu gâtul dureros
Oboseală în timpul zilei, iritabilitate
Dureri de cap
Dificultăți de concentrare.
„Calitatea slabă a somnului, cauzată de sforăit, poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării generale și a calității vieții. Poate duce la tulburări de dispoziție, scăderea productivității, risc crescut de accidente, relații tensionate și un declin general al sănătății fizice și mentale.”, precizează dr. Bakhtiar.
Condiții mai grave asociate cu sforăitul
Sforăitul ocazional este, de obicei, inofensiv. Dar sforăitul puternic, perturbator sau frecvent poate fi un simptom al apneei în somn, care poate determina o serie de probleme precum:
treziri frecvente din somn pe parcursul nopții, chiar dacă persoana nu își dă seama de ele
somn superficial: micro-trezirile interferează cu modelul normal de somn, împiedicând un somn mai profund, reparator.
Probleme cardiace: pe termen lung apneea obstructivă de somn crește adesea tensiunea arterială și poate face ca inima să devină mai mare, cu risc de atac de cord și accident vascular cerebral.
somn de slabă calitate: acest lucru determină oboseală și somnolență în timpul zilei, putând interfera cu calitatea vieții și crește riscul de accidente
Printre problemele mai grave asociate cu apneea în somn pe termen lung se numără:
Scăderea nivelului de oxigen din sânge (hipoxie).
Atac de cord
Hipertensiune arterială
Accident vascular cerebral
Diabet de tip 2.
Tratamentul sforăitului
În funcție de cauzele sforăitului, acesta poate fi abordat prin diferite metode. Furnizorii de servicii medicale folosesc o gamă largă de tratamente pentru a reduce sforăitul. Opțiunea potrivită depinde de mai mulți factori, inclusiv de severitatea sforăitului, istoricul de sănătate și preferințele personale.
Tratamente nechirurgicale pentru sforăit
Remediile nechirurgicale pentru sforăit se concentrează pe îmbunătățirea posturii în somn sau pe deschiderea căilor respiratorii. Aceste tratamente pot include:
Schimbări ale stilului de viață. Schimbarea poziției de somn, evitarea băuturilor care conțin alcool și menținerea unei greutăți sănătoase pot reduce sforăitul.
Medicamentele pentru răceală și alergii ameliorează congestia nazală, facilitează trecerea fluxului de aer și diminuează sforăitul.
Purtarea benzilor nazale (benzi flexibile care se lipesc de exteriorul nasului) poate ajuta la menținerea căilor nazale deschise.
Aparatele orale sau dispozitivele bucale care mențin maxilarul în poziția corectă, în timpul somnului, astfel încât aerul să poată trece, reprezintă, de asemenea, o potențială soluție pentru sforăit.
Dilatatoarele nazale sunt dispozitive care ajută la menținerea căilor nazale deschise prin lărgirea nasului din interior sau sunt sub formă de benzi nazale adezive ce pot fi plasate peste exteriorul nărilor.
Un stimulator detașabil al mușchilor limbii, dezvoltat recent, este destinat să ajute mușchii limbii să funcționeze mai bine la persoanele cu sforăit sau OSA. Aparatul se poartă în gură și conține electrozi care stimulează nervii și mușchii limbii. Poate fi folosit în timpul zilei.
Tratamente chirurgicale pentru sforăit
Intervențiile chirurgicale au drept scop tratarea sforăitului sever. Scopul intervenției chirurgicale este de a micșora sau îndepărta excesul de țesut sau de a corecta o problemă structurală (cum ar fi o deviație de sept). Tratamentele chirurgicale pot include:
Uvulopalatoplastie asistată cu laser: aceasta reduce țesutul din palatul moale și îmbunătățește fluxul de aer.
Terapia de ablație: această tehnică folosește energia de radiofrecvență pentru a micșora excesul de țesut din palatul moale și din limbă.
Septoplastie: în cazul unui sept deviat, medicul poate recomanda septoplastia. O septoplastie îmbunătățește fluxul de aer prin nas, prin remodelarea cartilajului și osului.
Amigdalectomie sau adenoidectomie: chirurgul îndepărtează excesul de țesut din partea din spate a gâtului (amigdalectomie) sau din spatele nasului (adenoidectomie).
Implanturile palatine, din polietilenă, pot fi plasate chirurgical în palatul moale pentru a-l rigidiza.
Remedii la domiciliu împotriva sforăitului
O serie de măsuri pe care le poate lua fiecare persoană pot ajuta la gestionarea sforăitului, fără intervenția medicului. Acestea includ:
Pierderea în greutate pentru persoanele supraponderale
Exercițiile fizice regulate, care pot ajuta la slăbit, pot îmbunătăți respirația și dezvolta musculatura
Evitarea alcoolului și alimentelor grele înainte de culcare
Renunțarea la fumat
Dormitul pe o parte sau în poziție mai ridicată, cu ajutorul unor perne. Pernele ortopedice sunt opțiunea cel mai puțin intruzivă pentru reducerea sforăitului. Aceste perne sunt concepute pentru a susține capul și gâtul într-un mod care să asigure că maxilarul rămâne deschis și ușor înainte. Acest lucru ajută la menținerea căilor respiratorii cât mai nerestricționate și, la rândul său, duce la o mică reducere a sforăitului.
Curățarea nasului înainte de a merge la culcare
Benzile care se eliberează fără prescripție medicală, plasate peste nas, pot ajuta dacă sforăitul este cauzat de înfundarea nazală.
Uneori, decongestionantele nazale sunt o soluție bună pentru desfundarea nazală și diminuarea sforăitului.
Benzile nazale și decongestionantele nu ajută dacă sforăitul este cauzat de o problemă în zona gâtului și nu la nivelul nasului.
Cpap mask.Patient in hospital cpap therapy.mask fitted over a head. The guy with the oxygen mask fitted ov
Exerciții împotriva sforăitului
Pentru persoanele cu sforăit ușor, cercetările au arătat că exercițiile pentru limbă, gură și gât (terapia miofuncțională) pot ajuta la tonifierea mușchilor din jurul căilor respiratorii, astfel încât sforăitul să nu fie la fel de frecvent sau zgomotos. De asemenea, s-a dovedit că aceleași exerciții ameliorează apneea obstructivă de somn ușoară până la moderată. Conform cercetărilor, sforăitul s-a ameliorat în 51% dintre cazuri. Iată câteva dintre aceste exerciții:
Exerciții pentru limbă
Rularea limbii
Așezați vârful limbii pe spatele dinților din față superiori.
Glisați încet limba înapoi, cu vârful, mișcând-o de-a lungul cerului gurii.
Repetați de 5-10 ori.
Acest lucru întărește mușchii limbii și gâtului.
Întinderea limbii
Scoateți limba cât de mult puteți.
Încercați să vă atingeți bărbia cu limba în timp ce priviți tavanul
Țineți apăsat timp de 10 – 15 secunde și creșteți treptat durata.
Repetați de 5 ori. Acest lucru crește rezistența limbii.
Împingerea limbii în sus
Lipiți-vă limba în sus de cerul gurii și apăsați.
Țineți această poziție timp de 10 secunde.
Repetați de 5 ori.
Acest lucru ajută la îmbunătățirea tonusului și a forței limbii și a palatului moale.
Împingerea limbii în jos
Puneți vârful limbii pe dinții din față inferiori și apoi împingeți partea din spate a limbii pe podeaua gurii. Țineți această poziție timp de 10 secunde.
Repetați de 5 ori.
Acest lucru ajută la îmbunătățirea tonusului și a forței limbii și a palatului moale.
Exerciții pentru față
Exercițiile bucale angajează mușchii feței pentru a preveni sforăitul. Aceste exerciții pot fi făcute de mai multe ori pe zi.
Exercițiul pentru față nr. 1: cârlig pentru obraz
Folosiți un deget îndoit pentru a trage ușor obrazul drept spre exterior, apoi folosiți mușchii feței pentru a trage obrazul înapoi spre interior.
Repetați de 10 ori pe fiecare parte.
Acest lucru poate ajuta la închiderea gurii în timpul respirației.
Exercițiul pentru față nr.2: Întinderea maxilarului
Închideți strâns gura strângând buzele.
Apoi deschideți gura, relaxând maxilarul și buzele. Repetați de 10 ori.
Acest exercițiu tonifică și întărește maxilarul, precum și mușchii feței și gâtului.
Exercițiu de respirație nazală
Acest exercițiu îmbunătățește respirația nazală,care stabilizează căile respiratorii în timpul somnului.
Cu gura închisă și maxilarul relaxat, inspirați pe nas.
Apoi, închideți o nară cu degetul.
Expirați ușor prin nara deschisă.
Faceți acest lucru de 10 ori pentru fiecare nară.
Este posibil să observați că o nară tinde să fie mai congestionată decât cealaltă și alegeți să lucrați la respirație prin nara congestionată.
Pronunțarea vocalelor
A spune diferite sunete vocale implică mușchii gâtului, așa că repetarea în mod deliberat a acestor sunete poate ajuta la tonifierea acelor mușchi.
Repetați sunetele vocale a-e-i-o-u.
Începeți prin a spune fiecare vocală în mod normal și apoi prelungiți sunetul cât mai mult
Repetați același sunet de 10 sau 20 de ori la rând, apoi schimbați la un sunet diferit.
Puteți combina sunete și le puteți repeta și pe acestea.
Cântatul
Cântatul activează mai mulți mușchi ai gurii și gâtului și implică pronunțarea diferitelor sunete, inclusiv vocale. S-a descoperit că antrenamentul concentrat pe cântat poate reduce sforăitul
Când cântați, încercați să vă concentrați pe repetarea și pronunțarea cu forță a sunetelor individuale.
Alte metode antisforăit
În cazul în care sforăitul este determinat de apneea obstructivă în somn, medicul poate recomanda terapia CPAP (Presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii).
În terapia CPAP, se utilizează un dispozitiv care furnizează aer la o presiune care ajută la prevenirea îngustarii sau colapsului căilor respiratorii în timpul somnului. Persoana respiră printr-o mască mică, aplicată pe nas sau pe nas și gură, atașată la dispozitivul respectiv. De exemplu, dispozitivul Prisma SOFT de la Linde este un aparat performant pentru tratarea apneei în somn, care poate ajuta la ameliorarea sforăitului din orice cauze. Pentru persoanele care călătoresc și au nevoie de echipamente mai ușoare, aparatele CPAP portabile DreamStation Go și AirMini™ Travel CPAP sunt opțiuni excelente atât pentru tratamentul apneei în somn cât și pentru combaterea sforăitului.
CPAP oferă o ameliorare eficientă a apneei obstructive în somn și ajută la reducerea sforăitului. Echipamentele CPAP pot fi utilizate și atunci când cauzele sforăitului sunt altele decât apneea obstructivă în somn. Totuși, persoanele cu apnee în somn tind să fie mai motivate să utilizeze CPAP, deoarece această afecțiune, netratată, poate provoca simptome semnificative și crește riscul de tulburări cardiace și accident vascular cerebral.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept”, you consent to the use of ALL the cookies.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Durată
Descriere
cookielawinfo-checbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.