adenovirusul

Ce este adenovirusul și cum poate afecta organismul

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Ca și coronavirusul, adenovirusul desemnează, de fapt, o familie întreagă de virusuri  care pot provoca infecții cu grade diferite de severitate, de la ușoare până la grave.

Adenovirusurile sunt agenți patogeni comuni la om și animale, care afectează cel mai frecvent sistemul respirator. Infecțiile cu adenovirus pot provoca simptome similare cu răceala obișnuită sau gripa. Majoritatea infecțiilor cu adenovirus sunt ușoare și necesită doar tratament de susținere, pentru ameliorarea simptomelor.

Adenovirusul poate afecta oameni de toate vârstele, dar infecția este mai frecventă la copiii mai mici de 5 ani. Răspândirea adenovirusurilor la bebeluși și copiii mici are loc adesea în comunitate, în creșe și grădinițe. De asemenea, adenovirusul poate să se transmită cu ușurință în zonele aglomerate, de exemplu în spitale sau căminele de vârstnici.

Deși infecția cu adenovirus are, în general, manifestări ușoare, la persoanele imunocompromise sau cu diferite comorbidități pot apărea și forme mai grave.

Pentru că adenovirusul este unul dintre cele mai răspândite virusuri care afectează tractul respirator, în special la copii și la alte categorii vulnerabile, este important să se cunoască modul de transmitere, formele de boală pe care le determină, tratamentele disponibile, precum și metodele de prevenție a îmbolnăvirii. În articolul de față, prezentăm aceste aspecte, subliniind faptul că, la fel ca în cazul majorității virusurilor respiratorii, cea mai bună formă de abordare este prevenția.

Ce este adenovirusul

Adenovirusul este un virus comun care poate provoca o serie de infecții asemănătoare răcelii sau gripei. Cercetătorii au identificat aproximativ 50 de tipuri de adenovirusuri care pot infecta oamenii. Infecțiile cu adenovirus apar pe tot parcursul anului, dar tind să atingă vârful în timpul iernii și primăvara devreme. Infecțiile variază de la ușoare la severe, dar formele grave apar destul de rar.

Cercetările au identificat peste 100 de tipuri serologic distincte de adenovirus, inclusiv 49 de tipuri care infectează oamenii.

Familia Adenoviridae este împărțită în două genuri:

  • adenovirusuri de mamifere (mastadenovirusuri)
  • adenovirusuri aviare (aviadenovirusuri)

Demumirea de adenovirusuri a fost dată după adenoidele umane, de unde au fost izolate pentru prima dată aceste virusuri.

Ținta principală pentru adenovirusurile umane este tractul respirator. Mai multe adenovirusuri pot provoca boli respiratorii și conjunctivale. Diverse adenovirusuri pot provoca, de asemenea, conjunctivită foliculară acută, keratoconjunctivită epidemică și, mai rar, cistita și gastroenterita.

În plus, câteva tipuri de adenovirusuri umane induc sarcoame nediferențiate la hamsterii nou-născuți și alte rozătoare și pot transforma anumite culturi de celule umane și de rozătoare. În prezent, nu există dovezi că adenovirusurile sunt oncogene la om, dar posibilitatea nu este exclusă.

La sugari, cele mai frecvente manifestări clinice ale infecțiilor cu adenovirus sunt faringita febrilă acută și conjunctivita asociată cu faringită.

Infecția respiratorie acută este forma predominantă în care se manifestă adenovirusul, principala complicație fiind  pneumonia cu adenovirus.

adenovirusul

Epidemiile de adenovirus sunt rare, putând apărea în special la copii sau în anumite comunități militare.

De exemplu, adenovirusul a fost identificat frecvent la recruții militari din Statele Unite.Tipurile de adenovirus 4, 7 și 3 provoacă boli respiratorii acute, inclusiv pneumonie, la această populație.

Adenovirusurile au fost izolate și de la pacienții imunocompromiși sever, cum ar fi cei cu sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA). Multe dintre aceste izolate, inclusiv tipurile de adenovirus 42 până la 47, se găsesc în urina bolnavilor de SIDA.

” Pacienții imunodeprimați au risc crescut de boală diseminată și deces.”, precizează dr. Viziteu Ioana, medic boli infecțioase pe site-ul romedic.ro.

Pe cine afectează adenovirusurile?

Infecțiile cu adenovirus sunt larg răspândite în populațiile umane. Cea mai mare susceptibilitate se găsește în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 2 ani și se extinde la grupul de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 9 ani. Tipurile 2, 1, 3, 5, 7 și 6 (în această ordine) sunt cel mai frecvent izolate de la copiii infectați cu adenovirus, tipurile 1 și 2 constituind aproximativ 60% din toate izolatele. Cu toate acestea, infecțiile cu adenovirus sunt responsabile pentru doar 2 – 5% din infecțiile respiratorii acute la copii.

Răspândirea adenovirusurilor la adulți poate avea loc în medii aglomerate, școlile și gradinițele, spitalele sau căminele.  

La persoanele cu un sistem imunitar slăbit, precum bolnavii de HIV/SIDA sau cancer ori cei care au primit un transplant de organe, adenovirusul poate provoca infecții mai grave. La fel se poate întâmpla la persoanele cu boli cardiace sau respiratorii preexistente.

Cum se transmite adenovirusul

Adenovirusurile sunt foarte contagioase și se răspândesc, de obicei, de la o persoană infectată la alte persoane prin:

  • contact personal apropiat, cum ar fi atingerea sau strângerea mâinii
  • pe care aerogenă, prin tuse și strănut
  • prin atingerea unui obiect sau a unei suprafețe infectate, urmată de atingerea gurii, a nasului sau a ochilor

Unele adenovirusuri se pot răspândi prin scaunul unei persoane infectate, de exemplu, în timpul schimbării scutecului.

Adenovirusul se poate răspândi și prin apă, de exemplu la persoanele care merg la bazine de înot sau piscine, dar acest lucru este mai puțin frecvent.

Uneori, adenovirusul poate rezista în organism pentru o lungă  perioadă de timp, în special în rândul persoanelor care au un sistem imunitar slăbit, fără a produce niciun simptom, dar persoana respectivă poate răspândi virusul altor persoane.

Adenovirusurile sunt rezistente la mulți dezinfectanți obișnuiți. Prin urmare, ele pot rămâne infecțioase pe suprafețe pentru o lungă perioadă de timp.

”Adenovirusul poate supraviețui pe diverse suprafețe pentru o perioadă mai lungă, fiind rezistent la dezinfectanții lipidici, dar inactivat de căldură, formaldehidă și înălbitor. ”, specifică dr. Viziteu.

În plus, aceste tipuri de virusuri se pot elibera din organism timp de zile sau chiar săptămâni după ce o persoană s-a vindecat de o infecție și nu mai are simptome.

Tipuri de adenovirusuri

Există aproximativ 50 de tipuri de adenovirusuri care provoacă infecții la om. O clasificare prezentată în cadrul manualului MSD arată că există 7 specii de adenovirus uman (de la A la G) și 57 de serotipuri. Diferitele serotipuri sunt asociate cu diferite afecțiuni.

Tipurile virale sunt denumite cu numere (adenovirusul 1, 2, etc). Multe adenovirusuri sunt asimptomantice, iar altele provoacă simptome respiratorii, în special la copii, incluzând faringite, tuse, uneori infectarea amigdalelor cu adenopatii, rar bronșiolită sau pneumonie.

Adenovirusurile 3 și 7 pot provoca un sindrom distinct, care include conjunctivită, faringită și febră (febra faringoconjunctivală).

”Tipurile de adenovirus 8, 19, 37, 53 și 54 pot provoca un tip de conjunctivită extrem de contagioasă.”, arată dr. Claudia Marin, expert doc.ro

Rar, anumite adenovirusuri, precum 7, 14 sau 55 pot provoca forme severe de boală respiratorie la adulți.

”Asociată cu serotipurile 3, 7, 14, 21 și 55, prezintă o simptomatolige severă și complicații. Pacienții prezintă un prodom de febră, asociat cu o stare generală alterată, mialgii, tuse și dispnee progresivă, care nu răspunde la antibioterapie empirică.”, specifică dr. Viziteu.

Perioada de incubație a adenovirusului

Adenovirusul are o perioadă de incubație de 1-13 zile, cu un debut acut al bolii, cu stare generală de rău, dureri de cap, frisoane, dureri musculare și osoase. Febra poate crește în 2-3 zile până la 39  grade C.

Simptomele infecției cu adenovirus

Simptomele infecției cu adenovirus depind de ce acea parte a corpului unde este localizat virusul. Cel mai frecvent adenovirusul infectează sistemul respirator. O infecție respiratorie cu adenovirus  poate provoca simptome similare cu răceala sau gripa obișnuită. Simptomele includ:

  • Tuse.
  • Febră
  • Secreții nazale
  • Durere în gât (faringită).
  • Înroșirea și inflamarea ochilor (conjunctivită).
  • Infecția urechii (otită medie)
  • Adenopatii (umflarea ganglionilor limfatici)

Bronșita și pneumonia sunt cele mai frecvente complicații ale infecției cu adenovirus.

Adenovirusul poate provoca afectarea ochilor și conjunctivită.

”Simptomele oculare sunt reprezentate de iritație, durere, fotofobie, ochi roșii sau senzație de corp străin la nivelul ochiului. Deși boala se poate vindeca în aproximativ 3-4 săptămâni, leziunile corneene pot persista mult mai mult.”, arată dr. Viziteu.

Adenovirusurile pot afecta și tractul gastrointestinal. O infecție a tractului gastrointestinal poate provoca gastroenterită (inflamația stomacului sau a intestinelor) cu simptome precum:

  • Dureri de stomac
  • Diaree
  • Greață
  • Vărsături

Mai rar, adenovirusurile pot afecta vezica urinară sau sistemul nervos.

Virusurile din vezica urinară pot provoca infecții ale tractului urinar.

Adenovirusul localizat la nivelul sistemului nervos poate afecta creierul, provocând afecțiuni precum encefalita și meningita.

Erupțiile cutanate cauzate de virusuri precum adenovirusul pot arăta ca sub formă de pete sau umflături, uneori însoțite de prurit. Pot apărea mai întâi pe față sau pe trunchi, dar și în alte locuri. Erupția poate fi însoțită de alte simptome precum febră, oboseală și dureri corporale.

Majoritatea simptomelor de adenovirus durează de la câteva zile până la două săptămâni, dar infecțiile severe pot avea simptome, precum tusea,  pe o perioadă mai lungă.

Adenovirus diaree

Așa cum am precizat, adenovirusul poate infecta tractul gastrointestinal, provocând crampe, diaree, vărsături. În special subtipurile 40 și 41 sunt patogeni importanți pentru gastroenterite.

Acestea sunt răspândite în principal pe cale fecal-orală și afectează predominant intestinul. Reprezintă o cauză frecventă a gastroenteritei acute pediatrice, de obicei cu diaree, vărsături și febră, adesea însoțite de simptome respiratorii.

Adenovirusurile 1, 2, 3, 5, 57 pot determina, de asemenea, diaree și alte simptome gastrointestinale. Adenovirusurile care provoacă manifestări gastrointestinale au fost identificate în scaunul pacienților, în special la bebeluși și copiii mici, mai rar la adulți.

adenovirusul

Adenovirus hepatită

Adenovirusul poate provoaca hepatită la nou-născuți și la copiii mai mari care au un sistem imunitar slăbit. De asemenea, există riscul de a  cauza hepatită severă la pacienții imunocompromiși, cum ar fi cei care urmează chimioterapie sau care au suferit transplant de organe.

Relativ recent, Organizația Mondială a Sănătății a semnalat mai multe cazuri de hepatită severă și insuficiență hepatică, provocată de andenovirus la copii, posibil urmând unei infecții cu SARS-Cov2. Simptomele principale ale hepatitei cauzate de adenovirus includ oboseală pronunțată, diaree, icter. Tratamentul în cazurile severe de hepatită la copii poate presupune inclusiv transplantul de țesut hepatic sau de ficat.

Adenovirusul la bebeluși

La bebeluși, adenovirusul provoacă, de obicei, infecții respiratorii moderate, cu simptome similare unei răceli sau bronșite: tuse, febră, nas curgător, congestie nazală, dificultăți de respirație. Pot să apară și simptome de conjunctivită, precum ochi roșii, care lăcrimează, provocând o stare pronunțată de disconfort copilului.

Unele tipuri de adenovirus pot provoca infecții ale tractului digestiv, cum ar fi diareea apoasă, vărsăturile și, eventual, febră.

La copiii mici, deshidratarea este o problemă serioasă care poate apărea din cauza pierderii fluidelor corporale prin vărsături și diaree. Prin urmare, este importantă menținerea echilibrul de lichide, oferindu-le copiilor suficiente lichide și asigurându-ne că rămân hidratați.

Adenovirus la copii

În cazul infecției cu adenovirus, majoritatea copiilor au simptome respiratorii asemănătoare cu cele ale unei răceli: febră, congestie nazală și secreții apoase, durere în gât. Se poate dezvolta și o otită medie, însoțită de durere de ureche, precum și conjunctivită, destul de frecventă la copii. 

La copii cu imunodeficiențe sunt foarte importante metodele de prevenție, în special în cazul unor epidemii.

”În cazul în care copilul tău suferă de un sistem imunitar slăbit, cel mai bine este să-l ții departe de școală  până când focarul de adenovirus este gestionat corespunzător.”, recomandă dr. Joanne Belgarde, medic pediatru la Hospital Epidemiology.

Dacă virusul afectează tractul digestiv, pot avea crampe și diaree. Uneori, adenovirusurile pot infecta vezica urinară, cu simptome precum durere, dificultate de urinare, uneori sânge în urină.

Așa cum am menționat, în anul 2022, OMS a semnalat prezența la copii a mai multor cazuri de hepatită atipică, provocată de adenovirus.

Adenovirusul la adulți

La adolescenți și adulți, există o prevalență ridicată a anticorpilor neutralizanți circulanți, rezultată în urma unor infecții anterioare cu adenovirus, frecvent asimptomatice. Anticorpii contribuie la o imunitate solidă împotriva infecțiilor cu adenovirus. De asemenea, limfocitele T citotoxice recunosc și distrug celulele infectate cu adenovirus. Ca atare, infecțiile cu adenovirus la adulți au frecvent simnptome de răceală ușoară sau sunt asimptomatice.

S-a demonstrat că, in vitro, celule de la anumite specii de rozătoare și de la om pot fi transformate malign de către adenovirusuri, dar cu o frecvență extrem de scăzută. Potențialul tumorigenic a fost atribuit capacității unor adenovirusuri (de exemplu, Ad12) de a opri expresia genelor complexului major de histocompatibilitate și, astfel, de a permite celulelor transformate să depășească apărarea gazdei și să crească în tumori solide.

Totuși, majoritatea tumorilor umane nu conțin nici măcar urme de gene de adenovirus sau produse genetice, astfel că posibilitatea ca adenovirusurile să producă tumori umane este scăzută, iar posibilul mecanism de transformare a celulelor umane sub acțiunea adenovirusurilor este încă în studiu.

Analize pentru a depista adenovirusul

Infecția cu un adenovirus poate fi suspectată pe baza unei prezentări clinice caracteristice, de exemplu, boală respiratorie, conjunctivită, adenopatii. Diagnosticul poate fi confirmat prin demonstrarea unei creșteri a titrului de anticorpi între serurile din fază acută și cele din faza de convalescență sau prin detectarea sau izolarea virusului.

În cazul unei infecții severe, medicul poate recomanda o serie de analize de  laborator pentru a confirma un diagnostic de adenovirus, cu toate că în cazul acestui virus nu se realizează teste de rutină, ca în cazul virusurilor gripale sau coronavirusului.

Testele pot include:

  • Analize de sânge
  • Test de urină
  • Test pe tampon
  • Analiza scaunului
  • Radiografia toracică

Pentru boala severă, se poate recomanda testarea reacției în lanț a polimerazei (PCR) a secrețiilor respiratorii și a sângelui.

Diagnosticul de laborator al infecției cu adenovirus afectează rareori tratamentul, care este, în general, de suport.  În timpul fazei acute, virusul poate fi izolat din secrețiile respiratorii și oculare și, frecvent, din scaun și urină. O creștere de 4 ori a titrului de anticorpi serici poate indica o infecție adenovirală recentă, dar are o utilitate clinică scăzută.

”Simptomele respiratorii sunt cele mai frecvente și seamănă foarte mult cu o răceală sau gripă, mai ales dacă este sezonul gripei. Dar adenovirusul este cu noi pe tot parcursul anului. Acestea fiind spuse, modul în care gestionăm, tratăm și prevenim adenovirusul este într-adevăr foarte asemănător cu modul în care tratăm răceala și gripa. Pentru persoanele sănătoase, distincția între o răceală și adenovirus nu este atât de importantă.”, explică dr. Jonathan Grein, director la Hospital Epidemiology.

Dar, în anumite situații, de exemplu un sistem imunitar slăbit sau afecțiuni medicale cronice, poate conta identificarea adenovirusului. Simptomele sunt, de obicei, ușoare la persoanele relativ sănătoase, dar adenovirusul la copii, imunodeprimați sau vârstnici poate fi destul de sever, chiar mortal.

Testarea PCR poate detecta ADN-ul adenovirusului în secrețiile respiratorii și sânge și este utilă atunci când pacienții au o boală severă și este necesar un diagnostic diferențial.

adenovirusul

Tratament pentru adenovirus

Deoarece adenovirusurile au o capacitate antigenică mare, vaccinarea ar putea fi eficientă,  dar nu au fost produse până acum vaccinuri anti-adenovirus, deoarece adenovirusurile sunt implicate în tumorigeneză la animale și în cultura celulară.

Mai mult decât atât, infecțiile cu adenovirus provoacă doar rareori complicații grave.

Conform CDC, există un vaccin pentru tipurile de adenovirus 4 și 7, utilizat la personalul militar care poate prezenta un risc mai mare de infectare cu aceste două tipuri de adenovirus. Siguranța și eficacitatea acestui vaccin nu au fost studiate la populația generală sau la persoanele cu sistem imunitar slăbit și nu este aprobat pentru utilizare în afara armatei. În prezent, nu există un vaccin împotriva adenovirusului disponibil publicului larg.

În cazul adenovirusului nu există tratamente specifice, tratamentul fiind doar de suport. Majoritatea infecțiilor sunt ușoare și necesită doar ameliorarea simptomelor. Se poate administra medicație antifebrilă și analgezice fără prescripție medicală. În plus, odihna și hidratarea sunt foarte importante.

”Tratamentul depinde de ce tip de infecție respiratorie are o persoană. Cu toate acestea, următoarele pot ajuta la atenuarea simptomelor: utilizarea unor descongestionante, odihnă, multe lichide și mai ales băuturi calde (ceaiuri de plante, supe clare), folosirea unui umidificator sau inhalarea aburilor de la apa fierbinte din cadă, în care se pot pune și câteva picături de ulei de eucalipt.”, specifică dr. Marin.

În cazul persoanelor cu o imunitate bună, nu sunt necesare medicamente antivirale. De asemenea, nu se administrează antibiotice, pentru că nu au efect asupra virusurilor, iar suprainfecția bacteriană nu este frecventă în cazul adenovirusului.

În cazul unor simptome severe sau al unui sistem imunitar slăbit, este recomandat consultul medical. Ar putea fi nevoie de tratament intraspitalicesc, pentru recuperarea după o infecție gravă. În cazuri rare, este posibil să se administreze un tratament cu un medicament antiviral, cum ar fi cidofovir sau ribavirină.

Prevenirea infecției cu adenovirus

Ca în cazul tuturor virusurilor, prevenția este cea mai eficientă cale de a evita adenovirusul. Puteți reduce riscul de îmbolnăvire  prin modalități igienice simple:

  • Spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde.
  • Evitați să atingeți gura, nasul sau ochii dacă nu v-ați spălat pe mâini.
  • Încercați să stați departe de pesoanele bolnave
  • Curățați și dezinfectați des jucăriile copiilor
  • Curățați blaturile, chiuvetele și alte suprafețe dure cu un amestec de clor și apă.

”Adenovirusul se răspândește cu ușurință de la mâinile noastre la ochi, nas și gură, așa că spălarea temeinică cu apă și săpun timp de 20 de secunde, în special înainte și după atingerea feței sau după folosirea băii, poate reduce cu adevărat riscul.”, recomandă dr. Grein.

Dacă aveți deja simptome de infecție cu adenovirus, luați măsuri pentru a preveni răspândirea. Îi puteți proteja pe cei din jur prin măsuri precum:

  • Evitarea ieșirilor atunci când sunteți bolnavi
  • Strănut și tuse în cot sau într-un șervețel
  • Nu împărțiți ustensile, căni, prosoape și perne cu alții.
  • Păstrați distanța față de ceilalți oameni. Evitați contactul apropiat
  • Spălarea frecventă a mâinilor

Surse: