Ce este aerul? Ce trebuie să știm ca să respirăm corect


Am învățat încă din clasele primare că aerul este un gaz. Dar ce fel de gaz? Și este oare chiar numai atât? Nu mulți și-au pus problema ce este aerul și ce intră de fapt în plămânii lor. Deși nu-l putem vedea, îi sesizăm lipsa, dar de multe ori nu profităm de aer atunci când e curat. Căutând mai atent informații, vom constata că aerul este alcătuit dintr-un amestec de gaze, dar și alte particule, inclusiv vapori de apă.

Formula chimică a aerului

Când spui aer, toată lumea se gândește la oxigen și la respirație deși aerul din atmosfera Pământului este alcătuit din aproximativ 78% azot și doar 21% oxigen. Rămâne un procent, o cantitate neglijabilă ar spune unii, ce reprezintă mici cantități din alte gaze: dioxidul de carbon, neon, hidrogen, heliu, dioxid de sulf, metan, argon, și kripton, dar și vapori de apă. Totuși, compoziția aerului poate varia în funcție de condițiile locale, cum ar fi erupțiile vulcanice, fabrici, trafic, utilaje și alte activități din zonele urbane.

Și totuși, ce este aerul? Nu este doar gaz

Chiar dacă aerul este în mare parte gaz, el conține, de asemenea, o mulțime de particule microscopice, acei aerosoli de care toată lumea a auzit. Mulți îi asociază cu marea, dar ei pot fi prezenți și în păduri sau în saline, ba chiar și acasă, atunci când folosim nebulizatoarele pentru tratament, inhalând substanțe bronhodilatatoare și descongestionante.

Aerosolii naturali sporesc imunitatea organismului și tratează afecțiunile respiratorii.”, precizează Dr. Mădălina Crăciun, Medic Specialist Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, Expert DOC.

Dar cu o floare nu se face primăvară, pentru a profita de beneficiile aerosolilor avem nevoie de cure de 7-10 zile. La mare de exemplu, îi putem inhala la malul mării, la răsărit sau la apus. În saline, în schimb, avem nevoie de 4 ore zilnic, timp de 10 zile pentru a ne îmbunătății sistemul respirator. Însă pe lângă acest amestec de gaze și aerosoli, aerul poate transporta și particule mici, (pe unele chiar le putem vedea în bătaia razelor de soare) de praf, fum, funingine și alte particule poluante de la mașini și lista poate continua.

Aerul este esențial vieții

Este o vorbă în popor „am nevoie ca de aer!”. Când ne întrebăm ce este aerul, avem un răspuns pe care toată lumea îl știe: aerul este esențial pentru a trăi. Prin respirație, corpul preia oxigen și degajă dioxid de carbon. Însă avem nevoie de aer nu doar pentru a supraviețui, ci și pentru a ne energiza și a crește, a ne dezvolta. Pentru că dincolo de aceste gaze pe care le conține, aerul reprezintă energie, o energie care menține viața, acea prana pe care o luăm din aer, apă și soare.

Citește și: Care sunt etapele respirației și de ce fiecare este vitală pentru organism

Ce este aerul? Aerul înseamnă și apă. Cu toții am simțit umezeala ridicată din zilele caniculare, când disconfortul crește și transpirăm din nimic. Sau iarna, când în casă este foarte cald, dar umezeala scade și pielea și mucoasele (în special cea nazală) devin uscate. Este vorba de umiditatea aerului, adică de cantitatea de apă pe care aerul o reține. Și cantitatea de vapori de apă variază în funcție de climă, altitudine și vreme.

Densitatea aerului

Observăm că aerul se schimbă pe măsură ce urcăm la munte, pare mai ușor, mai puțin dens (chiar rarefiat, la mari înălțimi, motiv pentru care alpiniștii au deseori nevoie de tuburi de oxigen când escaladează înălțimi peste 4000 m, cum ar fi Everestul, de exemplu) sau când ajungem la malul mării, simțim că este mai încărcat, dar într-un mod pozitiv. Densitatea aerului este masa pe unitatea de volum a gazelor atmosferice și poate varia în funcție de temperatură, presiune și încărcătura cu vapori de apă. Prin urmare, trebuie să reținem că densitatea aerului scade pe măsură ce urcăm la munte, dar și când crește temperatura. Aerul este mai puțin dens într-o zi caniculară, față de o zi rece, din timpul iernii.

Curiozități despre aer

  • Aerul funcționează ca o pernă de protecție pentru Pământ, împiedicând răcirea planetei prea mult sau încălzirea excesivă;
  • Ozonul din aer ne protejează de lumina solară intensă;
  • Aerul este cel care ne protejează de meteoriți. Când aceștia intră în atmosferă apare un fenomen mecanic, de frecare între metoriți și aer și încep să ardă, pe Pământ ajungând bucăți mici, care nu sunt periculoase;
  • Aerul poartă și organisme, numite bioaerosoli, microbi și virusuri. Și datorită lui pot parcurge distanțe mari foarte ușor.
  • Chiar și când nu simțim nimic în jurul nostru și nicio o frunză nu se mișcă, totuși aerul este în mișcare! În timp ce, cea mai rapidă rafală de vânt înregistrată vreodată pe Pământ a fost de 253 mile pe oră;
  • Dacă aerul nu ar conține azot, atunci oxigenul ar arde, așa că trebuie să ne bucurăm că există alături de el;
  • Puterea aerului este foarte mare și ea este folosită pentru a genera electricitate;
  • Plămânii noștri pot conține între 4-6 litri de aer în medie, deși folosim doar o mică parte din acest spațiu cu fiecare respirație. În fiecare minut, adultul mediu respiră 7 litri de aer;
  • Oxigenul de care avem atâta nevoie și pe care-l căutăm în păduri, nu este produs în cantități mari de copaci, ci de algele oceanice, care sunt capabile să ne ofere tone de oxigen!

Proprietățile aerului

Ca orice pe lumea asta și aerul, cel de care rareori suntem conștienți are proprietăți. Când răspundem la întrebarea ”ce este aerul” trebuie să ne gândim și la proprietățile acestuia. Pentru că aerul este o substanță fizică, chiar dacă nu o vedem! Te-ai gândit vreodată la ele? NASA a făcut-o, le-a studiat și ni le-a împărtășit și nouă:

  • Aerul este incolor și inodor. Doar în amestec cu alte gaze și uleiuri volatile poate oferi diverse mirosuri;
  • Aerul ocupă spațiu. Gândește-te numai ce se întâmplă când umflăm baloane! Cu cât suflăm mai mult, cu atât balonul se extinde;
  • Aerul are masă. Dacă nu-l vedem și nu-l simțim, ne imaginăm că nu poate avea masă, dar aerul are greutate și poate fi mai dens sau mai rarefiat, prin urmare putem vorbi de masă;
  • Aerul este afectat de căldură;
  • Aerul exercită presiune. Presiunea atmosferică este un factor important în producerea modificărilor vremii. Presiunea atmosferică scade odată cu înălțimea;
  • Aerul poate fi comprimat;
  • Aerul este afectat de altitudine;
  • Aerul se poate extinde. La încălzire se extinde și ocupă spațiu. Cu cât se extinde mai mult cu atât devine mai „subțire”.

Efectele poluării aerului

Prin expirație eliminăm un gaz inodor numit dioxid de carbon, CO2. Plantele folosesc acest gaz, împreună cu lumina soarelui – celebra fotosinteză – pentru a produce oxigen! Cu toate acestea, cantități mari de CO2 sunt produse atunci când mașinile și centralele electrice ard cărbune, petrol și benzină. Cantități prea mari pentru a putea fi transformate de plante. Și asta nu este bine, deoarece studiile au arătat CO2 este cel mai important factor care contribuie la încălzirea globală.

Aerul poate fi poluat de unele gaze (cum ar fi monoxid de carbon, hidrocarburi și oxizi de azot), fum și cenușă. Această poluare a aerului cauzează diverse probleme, inclusiv smog, ploi acide și încălzirea globală. Desigur, poate dăuna sănătății oamenilor și mediului. Nimeni nu este ferit de poluarea aerului, a avertizat Organizația Națiunilor Unite în Ziua Mondială a Mediului. Nouă din 10 persoane de pe planetă respiră acum aer poluat.

Studii recente au arătat că poluarea aerului ucide 800 de persoane în fiecare oră sau 13 în fiecare minut, reprezentând mai mult de trei ori numărul de persoane care mor din cauza malariei, tuberculozei și SIDA combinate în fiecare an. Poluarea aerului este responsabilă de 26% din decesele cauzate de cardiopatie ischemică, 24% din decesele provocate de accident vascular cerebral, 43% din cauza bolii pulmonare obstructive cronice și 29% din cauza cancerului pulmonar. La copii, aerul poluat este asociat cu greutate redusă la naștere, astm, cancer, obezitate, dezvoltare pulmonară slabă și autism, printre alte defecte de sănătate.

Nici din spațiu, situația nu este mai roz. Astronauții spun că se vede smogul dens deasurpa marilor orașe, însă există și o țară care bate recordul, China fiind una din țările cu cel mai mare smog!

Ce putem face pentru a reduce poluarea aerului

  • Folosind mașina personală mai puțin și mai mult bicicleta, vehiculele electrice și transportul în comun. Adică să limităm cât putem de mult arderea combustibililor în acest mod;
  • Dacă tot ai mașină și o folosești, asigură-te că ai revizia făcută și uleiul și filtrele sunt în bună stare. Iar când stai pe loc, oprește motorul, pentru că motorul la relanti poluează!
  • Nu arde gunoiul. Arderea gunoiului menajer este periculoasă pentru sănătatea noastră și poluează mediul;
  • Plantează copaci! Nu uita că ei filtrează aerul!
  • Folosește mai puțină energie. Chiar și prin setarea mașinii de spălat pe o temperatură mai mică
  • vei contribui la diminuarea poluării;
  • Chiar și reciclarea aparatelor electronice, a hârtiei, plasticului, aluminiului, bateriilor și sticlei ajută la diminuarea poluării. Aceste materiale pot fi refolosite şi vei reduce volumul de deşeuri incinerate cu până la 70%.

Indicele de calitate a aerului

Poluarea aerului se măsoară cu indicele calității aerului sau AQI. Cu cât acesta este mai mic, cu atât aerul este mai curat. Dar dacă stăm în aer liber când AQI depășește 100, este cam același lucru când am respira gazele de eșapament de la o mașină toată ziua!

Care sunt cei mai mari factori poluanți?

Lista este lungă, dar dacă vom deveni mai conștienți de acești factori nocivi, poate, în viitor vom avea mai multă grijă de planetă și implicit de noi.

  • incendiile forestiere;
  • orașele cu trafic intens (potrivit studiilor, traficul auto e responsabil de 70% din poluare);
  • arderea combustibilor fosili;
  • uzinele, industria care generează energie electrică prin centralele pe cărbune și generatoarele de motorină;
  • funinginea, dar și aparatele cu o combustie ineficientă, precum aragazul;
  • Încălzirea și iluminarea locuințelor;
  • agricultura, inclusiv creșterea animalelor, care produce metan și amoniac, orezăriile care produc metan și arderea deșeurilor agricole;
  • arderea deșeurilor deschise și deșeurile organice în depozitele de deșeuri, sunt alte cauze ale poluării.

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Particulele produse de traficul rutier includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Altele includ reziduuri din construcții și industrie, precum și polen și particule de sol”, explică site-ul aerlive.ro.

Aceste particulele sunt foarte mici, ajungând până la 2,5 microni (PM2,5) și pe care le putem inspira, ajungând ușor în plămâni, provocând o serie de afecțiuni foarte grave, chiar și cancer. Copiii și bătrânii sunt cei mai vulnerabili la poluare! În București avem deseori alerte de poluare, fiind unul din cele mai poluate orașe din țară, urmat de Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Potrivit HotNews, Bucureștiul ocupă locul 1 în Europa la costurile cu sănătatea cauzate de poluarea aerului. Fiecare bucureștean pierde anual 3.000 de euro din cauza poluării. Prin urmare, când încercăm să răspundem la întrebarea ”ce este aerul”, trebuie în primul rând să ne gândim la sănătatea noastră și la cât este de important să participăm activ la reducerea poluării.