Ce este pneumonia virală și de ce persoanele mai în vârstă sunt mai predispuse la ea în timpul iernii

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Pneumonia virală este o afecțiune infecțioasă, care rezultă, de obicei, prin complicarea unei răceli, unei gripe sau altui tip de viroză respiratorie, în momentul în care virusul invadează plămânii. Infecția virală pulmonară determină inflamație și acumulare de lichid,  afectând schimburile de gaze la nivelul alveolelor. Pneumonia virală poate afecta persoanele de orice vârstă, dar copiii mici,  vârstnicii și cei cu sistemul imunitar slăbit  sunt cei mai  expuși la această boală.

Când o persoană are pneumonie, este foarte important să se diferențieze între pneumonia virală și cea bacteriană, pentru că abordarea terapeutică este diferită. Pneumonia bacteriană necesită tratament antibiotic, în vreme ce, în cazul pneumoniei virale, tratamentul este, de obicei, simptomatic, deși pentru anumite tipuri de virusuri poate fi recomandată și medicație antivirală.

Articolul de față prezintă detalii privind cauzele, simptomele, diagnosticul și tratamentul pneumoniei virale, precum și motivele pentru care aceasta afectează mai frecvent persoanele vârstnice în timpul iernii.

Ce virusuri cauzează pneumonia virală

Virusurile care pot determina pneumonia virală includ:

  • Virusuri gripale A și B, cele mai frecvente cauze ale pneumoniei virale la adulți
  • Virusul sincițial respirator (VSR), care este mai frecvent la sugari și copii decât la adulți
  • Coronavirusuri, inclusiv SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19
  • Rinovirusuri, virusuri paragripale și adenovirusuri

Mai rar,  și alte virusuri pot cauza pneumonie virală, respectiv:

  • Virusul herpetic
  • Virusul varicelo-zosterian
  • Virusul rujeolic

Rinovirusul este cea mai frecventă cauză a infecției tractului respirator superior la toate grupele de vârstă, dar este mai rar o cauză a pneumoniei virale, de regulă cu simptome mai ușoare.

Gripa de tip A poate determina pneumonia virală cu  cea mai mare rată de mortalitate și morbiditate dintre tipurile virale de pneumonie.

Există mai multe subtipuri de gripă A. Cele două supbtipuri cu risc crescut sunt  H5N1 și H1N1.

Virusul parainfluenza are mai multe serotipuri și este cel mai frecvent asociat cu o boală sezonieră, asemănătoare pneumoniei, la copiii mici.

SARS CoV -2: acest tip de coronavirus, care a determinat pandemia COVID 19, poate fi asociat cu pneumonie severă, care poate pune viața în pericol.

Virusurile care provoacă pneumonie se transmit pe cale aerogenă, prin picăturile de lichid, atunci când o persoană infectată strănută sau tușește.  De asemenea, transmiterea se poate face prin intermediul suprafețelor contaminate.

”Mecanismul este simplu: pe cale aerogenă, virusurile existente în aerul inspirat tranzitează cavitatea bucală și nazofaringele, fiind apoi aspirate în plămân, cu atât mai ușor cu cât există și factori favorizanti ai acestui proces (fumatul, frigul, poluarea atmosferică, obstrucția bronșică, stază pulmonară, condiții patologice cu imunitate deprimată, medicație cortizonica prelungită, tratament cu citostatice).”, arată dr. Răzvan Stăncioi, pe site-ul medicover.ro

La nivel macroscopic, pneumonia virală se poate dezvolta printr-unul dintre următoarele mecanisme: 

  • Inocularea directă a particulelor virale în plămâni (de exemplu, RSV sau gripă)
  • Răspândire pornind de la infecțiile virale din apropierea tractului respirator superior (de exemplu, rujeola)
  • Răspândire hematogenă de la o infecție virală la distanță (de exemplu, citomegalovirusul)

Care sunt simptomele pneumoniei virale

Principalele simptome ale pneumoniei virale includ:

  • Febră
  • Tuse seacă
  • Durere de cap
  • Durere de gât
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Dureri musculare
  • Simptome digestive (greață, vomă)

După aproximativ o zi, febra se poate agrava și pot apărea dificultăți de respirație. Pneumonia virală se poate complica cu o suprainfecție bacteriană, care are simptome mai severe, precum:

  • Tuse cu expectorație de mucus de culoare verde sau galbenă, eventual cu firișoare de sânge
  • Frisoane
  • Stare de oboseală pronunțată
  • Apetit scăzut
  • Durere în piept, mai ales la tuse sau respirație profundă
  • Transpirație abundentă
  • Respirație rapidă și tahnicardie
  • Cianozarea buzelor, tegumentelor și unghiilor
  • Stare de confuzie, mai ales la persoanele în vârstă

”În practică sunt frecvente cazurile cu tablou clinic sărac, dominat de febra înalta persistența și starea generală alterată. Dispneea se explică atât prin mecanism central hipoxic cât mai ales prin mecanism pulmonar bazat pe creșterea rigidității pulmonare.”, subliniază dr.Stăncioi.

Simptomele pneumoniei virale sunt, de obicei, mai ușoare decât ale pneumoniei bacteriene, iar ameliorarea apare mai rapid, adesea de la sine, după circa 7-10 zile. Boala se vindecă în maxim 3-4 săptămâni, frecvent fără nici un fel de tratament. Totuși, riscul de a dezvolta o suprainfecție bacteriană în timpul pneumoniei virale este destul de mare, de aceea bolnavul trebuie monitorizat cu atenție și intervenit în cazul înrăutățirii simptomelor.

Care sunt grupele de risc pentru pneumonia virală

Persoanele cele mai expuse riscului de pneumonie virală sunt:

  • Vârstnicii de peste 65 de ani
  • Persoanele cu afecțiuni cronice cum ar fi astmul, diabetul sau bolile de inimă
  • Persoanele care se recuperează după o intervenție chirurgicală
  • Persoanele malnutrite, care nu au  un aport suficient de vitamine și minerale
  • Persoanele imunocompromise
  • Fumătorii
  • Persoanele alcoolice
  • Cei care au făcut recent un transplant de organe
  • Persoanele cu HIV, leucemie, limfom sau boli renale severe
  • Bebelușii și copiii sub 2 ani
  • Pneumonia virală este îngrijorătoare și în timpul sarcinii, putând crește riscul de mortalitate la făt.
  • cauză suplimentară, deși mai puțin frecventă, a pneumoniei virale la femeile însărcinate este varicela.

Pneumonia virală la adulți

În general, pneumonia virală are simptome mai ușoare la adulții tineri și de vârstă medie, comparativ cu persoanele de peste 65 de ani. Există o scădere abruptă a incidenței pneumoniei virale de la adolescență până în decada a cincea sau a șasea de viață.

Dacă se aplică măsurile de îngrijire corespunzătoare, pneumonia virală se ameliorează de la sine la adulți în circa o săptămână, chiar dacă vindecarea completă poate dura mai mult, până la o lună. Complicațiile apar rar  și constau în special în suprainfecția bacteriană. Creșterea imunosupresiei și a patologiilor legate de vârstă au ca rezultat creșterea riscului de îmbolnăvire și de suprapunere a unei infecții bacteriene cu simptome mai grave, uneori chiar cu risc de deces pentru persoanele vârstnice.

pneumonia virală

Chiar și adulții tineri pot face forme mai severe de pneumonie virală, în funcție de virusul care determină afecțiunea. Sunt binecunoscute formele grave de pneumonie cu potențial fatal determinate de virusul SARS Cov-2.

Cele mai frecvent, pneumonia virală la adulți este determinată de virusurile gripale, uneori de rinovirusuri care dau o formă de pneumonie cu simptome mai ușoare.

Studiile asupra pneumoniei dobândite în comunitate la adulți indică o etiologie virală în 1%-23% din cazuri, virusul gripal fiind cel mai frecvent virus.

Deși distincția dintre pneumonia virală de cea bacteriană este dificilă din motive clinice, există indicii epidemiologice și clinice utile pentru a alerta medicii asupra posibilității de pneumonie virală

Dacă o persoană are sistemul imunitar slăbit, pneumonia virală poate fi destul de gravă, indiferent de vârstă.

De asemenea, persoanele cu afecțiuni medicale cronice, cum ar fi: astm, fibroză chistica, BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), diabet, insuficientă cardiacă, siclemie (anemia cu celule în secera), afecțiuni hepatice cronice, boală cronică de rinichi sunt mai expuse riscului de a face pneumonie virală, în forme mai severe.

De ce persoanele vârstnice fac mai frecvent pneumonia virală

Așa cum am menționat deja, pneumonia virală apare cel mai frecvent la vârstnici. Nu numai că afectează mai des persoanele vârstnice, dar determină și simptome mai severe la persoanele peste 65 de ani.

Iarna aduce temperaturi mai reci și aer mai uscat, ambele pot avea un impact negativ asupra sănătății adulților în vârstă, în special asupra plămânilor. Această vulnerabilitate crescută îi face mai susceptibili la boli respiratorii precum pneumonia, care pot avea consecințe grave.

În general, vârstnicii au o imunitate mai fragilă și multiple comorbidități, ceea ce explică incidernța crescută și severitatea pneumoniei virale la această categorie de persoane.

Mai mult decât atât, persoanele în vârstă pot fi instituționalizate sau pot fi internate pe perioade lungi în unități medicale. Ambele medii pot predispune la îmbolnăvire. Vârstnicii din cămine au multiple afecțiuni subiacente, sunt inactivi fizic și, de multe ori, au un sistem imunitar slăbit, iar riscul ca boala să se transmită de la unul la altul este mult mai mare. Vârstnicii internați pe perioade prelungite în spital sunt expuși unui număr mai mare de agenți patogeni, ceea ce crește riscul de îmbolnăvire cu pneumonie virală, dar, mai frecvent, de suprainfectare bacteriană, uneori cu bacterii rezistente la antibiotice.  

pneumonia virală

În prezent, virusul gripal A H3N2 și virusul sincițial respirator sunt cei mai frecvent agenți patogeni virali identificați la adulții în vârstă cu pneumonie virală.

Virusul gripal este principala cauză a pneumoniei la vârstnici în lunile de iarnă, în special în perioadele de activitate de vârf, de aceea vaccinarea antigripală la vârstnici este foarte importantă.

Pacienții peste 65 de ani, cu febră intensă, mialgii și tuse pot fi suspicionați cel mai frecvent de pneumonie.

Pneumonia cu virus respirator sincițial poate fi, de asemenea, suspectată în timpul iernii la pacienții cu coriză, respirație șuierătoare, febră scăzută și infiltrate neregulate, mai ales dacă testele rapide pentru gripă sunt negative.  

Deoarece caracteristicile clinice și perioadele de activitate ale multor virusuri se suprapun, se recomandă confirmarea de laborator a gripei pentru cazurile care implică pacienți grav bolnavi sau instituționalizați.

Deși ratele infecțiilor respiratorii acute scad constant odată cu înaintarea în vârstă, ratele de spitalizare și de deces cresc substanțial la persoanele cu vârsta  de peste 60 de ani. Mulți factori, cum ar fi scăderea funcției respiratorii și imunitare, contribuie probabil la creșterea morbidității. Dereglarea imună și scăderea funcției imune celulare pot afecta clearance-ul viral, permițând răspândirea virusului la căile respiratorii inferioare și la plămâni, cu inflamație crescută.

Printre factorii care cresc riscul de pneumonie la vârstnici pot fi menționați:

  • Scăderea forței musculaturii respiratorii
  • Descreșterea nivelului de mucus protector
  • Scăderea complianței pulmonare
  • Descreșterea cantității de colagen și elastină în ducturile alveolare
  • Descreșterea imunității celulare și umorale

Manifestările clinice ale gripei la persoanele în vârstă pot diferi de cele ale gripei „clasice” (adică, febră bruscă, mialgii și dureri de cap) observate la adulții mai tineri, persoanele în vârstă având o frecvență mai mică a simptomelor tractului respirator superior.

 Tocmai de aceea, pneumonia virală la vârstnici poate fi mai dificil de depistat, pentru că este mai silențioasă.

Simptomele clasice care pot apărea la persoanele vârstnice includ:

  • Tuse cu flegmă
  • Temperatura scăzută a corpului
  • Scăderea energiei
  • Febră
  • Dureri în piept
  • Dificultăți de respirație
  • Greaţă
  • Diaree

Totuși, pot apărea anumite simptome atipice îngrijorătoare, precum:

  • Probleme de echilibru
  • Confuzie
  • Incapacitatea de a efectua sarcini de zi cu zi
  • Incontinența urinara
  • Pierderea poftei de mâncare
  • stare de sănătate care se înrăutățește brusc

Tusea este cel mai frecvent simptom observat la adulții vârstnici spitalizați, iar febra peste 38°C este identificată în mai mult de 70% dintre cazuri.

Febra și starea psihică alterată pot fi singurele semne ale pneumoniei gripale la persoanele în vârstă cu tulburări cognitive.

Afecțiunile gastrointestinale, febra și mialgiile ajută la distingerea gripei de alte virusuri respiratorii care provoacă pneumonie iarna, cum ar fi virusul respirator sincițial respirator (RSV)

RSV este a doua cea mai frecvent identificată cauză a pneumoniei virale la persoanele în vârstă. Acest  virus este și principala cauză a infecției respiratorii complicată cu pneumonie la copiii mici.

Două grupuri antigenice majore de RSV (A și B) provoacă epidemii anuale iarna de boli respiratorii în climatele temperate.

Spre deosebire de virusul gripal, RSV nu suferă modificări antigenice periodice majore, totuși imunitatea la acest virus este incompletă. Reinfecția la adulții tineri produce, de obicei, o boală ușoară; cu toate acestea, probabilitatea formelor  severe de pneumonie virală provocată de RSV crește odată cu înaintarea în vârstă.

Manifestările clinice ale pneumoniei cu RSV sunt greu de distins de cele ale altor pneumonii virale sau bacteriene. Dispneea și tusea sunt frecvente (60%-80% din cazuri). Infecția tipică cu RSV începe cu congestie nazală, care progresează treptat spre respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. În comparație cu gripa, infecția cu RSV este mai des asociată cu rinoree, producerea de spută și respirație șuierătoare, în timp ce febra și problemele gastrointestinale sunt mai frecvente în cazul gripei.

Alte virusuri care determină mai rar  pneumonia virală la vârstnici sunt virusurile paragripale (PIV). Studiile prospective în casele de bătrâni au documentat infecția cu PIV în 4%-14% din bolile respiratorii și au fost raportate cazuri fatale de bronhopneumonie.  Sindroamele clinice sunt caracterizate prin febră, rinoree, tuse și dureri în gât.

Coronavirusurile sunt responsabile de până la 17% din pneumoniile virale la vârstnici, iar SARS coV-2 a fost una dintre principalele cauze de mortalitate din pricina pneumoniei la persoanele vârstnice, în perioada pandemiei. Actualmente, tulpinile virale modificate provoacă simptome mai puțin severe, dar, în cazul vârstnicilor,  pneumonia virală determinată de COVID-19 rămâne cu risc crescut de evoluție severă și de deces.

Rinovirusurile, care sunt cea mai frecventă cauză a răcelii comune, determină infecții frecvente în rândul persoanelor de toate vârstele, inclusiv la persoanele în vârstă, și reprezintă aproximativ 25%-50%  dintre bolile respiratorii în rândul persoanelor vârstnice care locuiesc în comunitate. De regulă, acestea determină infecții ale tractului respirator superior, cu congestie nazală proeminentă, strănut, tuse, febră, mai rar pneumonie, deși nu este exclus, mai ales la pacienți sever imunocompromiși.

Complicații ale pneumoniei la vârstnici

Deoarece organismul luptă cu greu împotriva pneumoniei, adulții în vârstă pot dezvolta rapid complicații severe, potențial fatale, inclusiv:

  • Bacteremia, o infecție care începe în plămâni și se poate răspândi la alte organe
  • Pleurezie, inflamație a membranei care înconjoară plămânii
  • Abcese pulmonare
  • Sindromul de detresă respiratorie acută, care poate duce la insuficiență respiratorie
  • Leziuni ale organelor din cauza lipsei de oxigen

Persoanele de peste 65 de ani, trebuie să consulte neapărat un medic dacă au dificultăți de respirație, febră de lungă durată sau tuse. Acest lucru este valabil mai ales dacă există probleme cu inima, probleme pulmonare cronice sau alte afecțiuni sensibile subiacente. Deși pneumonia virală are, în general, manifestări mai puțin grave ca pneumonia bacteriană, riscurile sale la persoanele vârstnice nu sunt de neglijat.

Pneumonia virală la copii

În general, la copiii mai mari de 5 ani, incidența pneumoniei virale scade, iar simptomele ei sunt destul de ușoare și se rezolvă de la sine în câteva zile, cu îngrijire de susținere adecvată.

La copiii mai mici, pneumonia virală trebuie monitorizată de către medic și tratată riguros, conform recomandărilor. Deși riscurile cele mai mari sunt asociate cu pneumonia bacteriană, nici pneumonia virală nu trebuie neglijată la copilul mic, sub 5 ani, pentru că poate duce la complicații grave.

Virusul respirator sincițial, Influenzae virus A și B, Parainfluenzae virus, Metapneumovirusul uman, Rinovirus și virusul rujeolic  sunt cele care pot provoca cel mai frecvent pneumonie virală în  cazul copiilor cu vârste cuprinse între 2 luni și 2 ani, în vreme ce la copiii mai mari pneumonia virală este determinată cel mai frecvent de virusurile gripale și de rinovirusuri.

pneumonia virală

Există o serie de factori de risc, care pot favoriza apariția pneumoniei la copii, precum:

  • Prematuritatea, dat fiind deficitul de surfactant pulmonar, care protejează plămânii împotriva infecțiilor virale sau bacteriene
  • Prezența unor afecțiuni respiratorii subiacente, cum ar fi astmul, sau a anumitor afecțiuni pulmonare ca mucoviscidoza
  • Malformații congenitale cardiace sau la nivelul sistemului respirator
  • Imunodeficiența, mai ales în cazul copiilor seropozitivi sau a celor care fac tratamente oncologice

În ceea ce privește simptomele, la nou-născuți și la sugari este posibil ca pneumonia virală să nu provoace nici un simptom specific. Uneori, pot vomita,  avea febră și tuse sau pot părea neliniștiți sau lipsiți de energie. Alteori, pot apărea dificultăți de respirație, evidențiate prin bătăi ale aripilor nasului, includerea musculaturii accesorii în efectuarea inspirului, retractie tegumentara in spatiile intercostale insotite de tahipnee. Copilul poate fi somnolent, refuză alimentația, poate prezenta cianoză periorală și a tegumentelor.

Alte simptome pot include tusea, febra, respirația șuierătoare.

La copiii mai mari, pneumonia virală poate avea un tablou clinic cu tuse, durere toracică, febră, vărsături.  Pot să apară, de asemenea, dispnee, durere pleuritică, dureri abdominale, detresă respiratorie.

Tratamentul pneumoniei la copii este, de obicei de susținere (repaus la pat, hidratare, hrănire adecvată, eventual antitermice, analgice, mucolitice sau calmante ale tusei). Uneori, poate fi nevoie de oxigenoterapie și medicație antivirală. Antibioticele nu sunt administrate în cazul pneumoniei virale, doar dacă apare o complicație de natură bacteriană.

Diagnosticul și tratamentul pneumoniei virale

Pentru stabilirea diagnosticului de pneumonie virală, medicul va realiza mai întâi o anamneză și  examenul fizic, inclusiv auscultația pulmonară. Cu toate că aceste investigații pot sugera un tip de pneumonie, ele oferă relativ puține indicii diagnostice cu privire la etiologia pneumoniei (bacteriană sau virală).

Pentru stabilirea diagnosticului, medicul va recomanda o serie de analize, precum:

Hemoleucograma care poate evidenția un număr crescut de leucocite

Măsurarea gradului de deshidratare, a disfuncției renale relative și a dozării medicamentelor excretate renale

Proteina C reactivă  care poate fi crescută în cazul pneumoniei virale, deși nu este specifică doar acesteia

Testele rapide de antigen, care permit evidențierea mai multor agenți patogeni ai pneumoniei virale:

  • Virusul herpes simplex (HSV)
  • Virusul respirator sincițial (RSV)
  • Gripa A și B
  • Citomegalovirus (CMV)

Este important de subliniat că identificarea unui agent patogen viral prin teste de antigen nu indică întotdeauna o boală activă.

Testele PCR de prima și a doua generație pot permite diagnosticarea etiologiei pneumoniei virale într-un timp relevant din punct de vedere clinic.

Cultura virală : deși culturile virale sunt standardul de aur pentru diagnosticul final al pneumoniei virale, există o serie de limitări precum următoarele:

  • Culturile virale nu sunt disponibile, în mod obișnuit, mai devreme de 10-15 zile, întârziind aplicarea tratamentului adecvat
  • Culturile sunt foarte dependente de obținerea unui exemplar valid
  • Succesul livrării unui specimen viabil de laborator variază, deoarece numeroase virusuri au cerințe de transport foarte specifice.

Serologia antigenelor virale: marea majoritate a entităților virale implicate în pneumonia virală au markeri serologici care pot fi determinați.

Medicul poate recomanda radiografia toracică, care va evidenția prezența pneumoniei, dar cel mai adesea nu va permite diferențierea între pneumonia virală și cea bacteriană.

pneumonia virală

Se poate realiza, de asemenea, o scanare CT pentru investigrarea mai atentă a plămânilor.

Bronhoscopia este  o procedură folosită pentru a examina căile respiratorii cu ajutorul unui bronhoscop, reprezentat de un tub cu o cameră la capăt.  În timpul bronhoscopiei, medicul poate preleva probe de lichid sau de țesut pentru o biopsie a țesutului pulmonar.

Pulsoximetria, pentru a determina saturația de oxigen în sânge, dat fiind că pneumonia afectează schimbul de gaze și poate determina o scădere periculoasă a nivelului d eoxigenare.

Test de gaze din sângele arterial, pentru a măsura cantitatea de oxigen dintr-o probă de sânge prelevată dintr-o arteră, de obicei la încheietura mâinii.  Această metodă este mai precisă decât pulsoximetria.

Caracteristicile care sugerează pneumonia bacteriană includ următoarele:

  • Infiltrate alveolare
  • Consolidare lobară
  • Densități nodulare
  • Revărsat pleural

Caracteristicile care sugerează mai mult pneumonia virală includ următoarele:

  • Infiltrate interstițiale
  • Distribuție neregulată a infiltratelor interstițiale
  • Infiltrate bilaterale

Diagnosticul diferențial pentru pneumonia virală se face cu o serie de afecțiuni, respectiv:

  • Pneumonie bacteriană
  • Bronșită bacteriană sau virală
  • Pneumonie fungică
  • Pneumonie lipoidă
  • Sarcoidoza
  • Amiloidoza
  • Edem pulmonar
  • Insuficiență cardiacă congestivă
  • Embolie pulmonară
  • Hipertensiune pulmonara
  • Fibroza pulmonară
  • Boala hiperreactivă a căilor respiratorii

Piatra de temelie a tratamentului pneumoniei virale este reprezentată de îngrijirea de susținere.

Se recomandă repausul la pas, odihnă și satisfacerea necesarului caloric, controlul simptomatic al temperaturii și al tusei.

 Pentru diminuarea simptomelor de febră și dureri musculare se pot administra antiinflamatoare sau paracetamol.

În cazul tusei, nu este indicată inhibarea ei, pentru că ajută la curățarea căilor respiratorii. Totuși, dacă devine prea supărătoare și împiedică odihna, poate fi recomandată medicație antitusivă.

Este foarte importantă menținerea hidratării fie prin administrare orală supravegheată, fie prin fluide intravenoase.

Îngrijirea de susținere poate include administrarea de oxigen, dacă este nevoie, prin variate mijloace, în funcție de gravitatea bolii. În cazurile severe, se poate ajunge chiar la ventilație mecanică.

Există terapii antivirale specifice pentru o serie de pneumonii virale, după cum urmează:

Virusul gripal

Tratament: Oseltamivir, peramivir sau zanamivir

Profilaxie: vaccin antigripal și/sau chimioprofilaxie cu zanamivir sau oseltamivir

Virusul respirator sincițial (RSV)

Tratament: ribavirină

Profilaxie: imunoglobulină RSV și/sau palivizumab

Virusul paragripal

Tratament: ribavirină

Virusul herpes simplex (HSV)

Tratament: Aciclovir

Adenovirus

Tratament: ribavirină

Foarte important este tratamentul oricăror comorbidități, în special al pneumoniei bacteriane concomitente care necesită administrarea de antibiotice.

Mai multe variabile determină prognosticul fiecărui caz de pneumonie virală, cum ar fi următoarele:

  • virulența agentului patogen: unele virusuri, precum, hantavirusul, SARS sau MERS au un prognostic mult mai sever  decât Virusul Sincițial Respirator sau chiar decât virusul gripal.
  • competența imunitară a pacientului: pacienții cu imunitate afectată au, de obicei, forme mai severe de pneumonie virală
  • patologiile de bază ale pacientului, cum ar fi prezența BPOC, insuficiența cardiacă congestivă, diabetul, cancerul și/sau discraziile hematologice, cresc foarte mult morbiditatea și mortalitatea anticipate.
  • prezența sau absența infecției bacteriene concomitente

Complicațiile pneumoniei virale includ:

  • Infecție bacteriană concomitentă, care are ca rezultat un abces, empiem și/sau revărsat pleural
  • Sepsis cu insuficiență secundară multiplă de organe
  • Insuficiență respiratorie acută
  • Colapsul cardiovascular
  • Sindromul de insuficiență respiratorie acută

Este necesar antibiotic pentru pneumonia virală?

Medicul nu vă va prescrie antibiotice în cazul pneumoniei virale, deoarece acestea nu afectează în nici un fel virusurile. De obicei, pneumonia virală trebuie doar să-și urmeze cursul.

În cazul unei suprainfecții bacteriene,tipurile de antibiotice utilizate pot depinde de tipul de bacterie care provoacă infecția și de severitatea infecției. Ele pot fi administrate oral sau prin IV.

Câteva exemple de antibiotice utilizate pentru o pneumonie bacteriană, suprapusă peste o infecție virală, pot include unul sau o combinație dintre următoarele:

  • macrolide
  • fluorochinolone
  • beta-lactamine

Pneumonia virală poate fi prevenită?

Pentru a reduce riscul de pneumonie virală sunt recomandate următoarele măsuri:

  • Vaccinarea antigripală anuală,  vaccinare împotriva altor virusuri (varicelă, rujeolă)
  • Spălarea regulată a mâinilor, mai ales după ce mergeți la baie și înainte de masă
  • Alimentație corectă, cu multe fructe și legume.
  • Exerciții fizice, mișcare
  • Odihnă suficientă
  • Renunțarea la fumat
  • Evitarea aglomerației și persoanelor bolnave

Sfaturi pentru a reduce riscul de pneumonie virală și alte boli respiratorii la vârstnici

  • Creșterea imunității: o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine ​​slabe. Aceste alimente oferă nutrienți esențiali care întăresc sistemul imunitar.
  • Hidratarea: Hidratarea adecvată menține membranele mucoase umede și ajută la prevenirea creșterii bacteriilor. Ideal este să se consume 8 pahare de apă pe zi.
  • Vitamina D: Vitamina D joacă un rol vital în funcția imunitară. Este importantă suplimentarea cu vitamina D în lunile de iarnă, când expunerea la soare este limitată.
  • Îmbrăcăminte caldă: Este important ca persoanele vârstnice să se îmbrace călduros, pentru a preveni pierderea căldurii corporale și să acorde o atenție deosebită acoperirii pieptului, gâtului și capului. Riscul de infecție crește atunci când căile respiratorii sunt expuse la frig.
  • Evitarea aerului uscat: Aerul uscat irită sistemul respirator. Utilizarea unor umidificatoare în interior și pentru evitarea perioadelor îndelungate în medii uscate pot fi de ajutor pentru diminuarea riscului de îmbolnăvire.
  • Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică regulată, chiar și exercițiile ușoare în interior, ajută la îmbunătățirea funcției pulmonare și a sănătății generale.
  • Exercițiile de respirație profundă și tehnicile de tuse: acetsea ajută la curățarea mucusului din plămâni și ameliorarea dificultăților de respirație.

Alte măsuri, precum spălarea frecventă a mâinilor și evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave ajută la prevenirea răspândirii agenților patogeni. De asemenea, cei care au simptome ale pneumoniei, cum ar fi febră, tuse, dificultăți de respirație și dureri în piept trebuie să evite să intre în contact cu alte persoane, mai ales dacă se află într-un mediu cu mai mulți vârstnici, cum ar fi un cămin sau o unitate medicală.

Surse:

  • https://www.medicover.ro/despre-sanatate/ce-trebuie-sa-faci-in-caz-de-pneumonie,115,n,285
  • https://repository.usmf.md/bitstream/20.500.12710/14949/1/PARTICULARITATILE.pdf
  • https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/pneumonia
  • https://www.webmd.com/lung/viral-pneumonia
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513286/
  • https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/pneumonia/symptoms-and-diagnosis
  • https://www.india.com/health/winter-pneumonia-why-respiratory-illness-risks-increases-in-elderly-5-ways-to-protect-your-lungs-6579736/
  • https://academic.oup.com/cid/article/42/4/518/383243
  • https://www.webmd.com/healthy-aging/what-to-know-about-pneumonia-in-older-people
  • https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16421796/
  • https://www.healthline.com/health/elderly-pneumonia#causes
  • https://westhartfordhealth.com/news/senior-health/pneumonia-deadly-elderly/