Cum poate deveni sforăitul un pericol pentru sănătate
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Sforăitul ocazional poate să apară la orice persoană, cu o frecvență mai mică sau mai mare în funcție de vârstă. Astfel, statisticile arată că sforăitul apare cel mai des la bărbații vârstnici, dar și femeile și copiii pot sforăi din diverse motive. Unele sondaje arată că între 30-50% dintre persoanele adulte sforăie în mod obișnuit, iar aproximativ 28% dintre aceste persoane sunt femei.
Un sondaj efectuat pe 5.713 de rezidenți americani a identificat sforăitul obișnuit la 24% dintre bărbați și 13,8% dintre femei, crescând la 60% dintre bărbații și 40% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 60 și 65 de ani. Acest lucru sugerează o susceptibilitate crescută la sforăit odată cu vârsta.
Multe persoane nu sunt conștiente de sforăitul lor, mai ales atunci când dorm singure. Sforăitul este, adesea, inofensiv (cu excepția cazurilor în care deranjează persoanele lângă care dormim), dar, în unele situații, poate reprezenta un motiv de îngrijorare, când este simptom pentru apneea obstructivă în somn. principalul semn al apneei în somn, o afecțiune cu consecințe destul de grave.
”Pe lângă zgomotul binecunoscut, sforăitul este însoțit și de alte manifestări: gât uscat, bătăi neregulate ale inimii, senzația de lipsă de aer în timpul somnului, creșterea tensiunii arteriale, somnolență excesivă în timpul zilei și dificultăți de concentrare ca urmare a privării de somn.”, arată dr. Ionuț Gabriel Hantascu, medic primar ORL pe site-ul arcadiamedical.ro
Astfel, un sforăit foarte puternic, însoțit de pauze în respirație în timpul somnului și dureri de cap, somnolență sau oboseală excesivă în timpul zilei trebuie să ne trimită la medic, pentru că poate fi
În articolul de față vom aborda cât mai amplu cauzele sforăitului și metodele utile pentru ameliorarea lui. Deși este atât de des întâlnit, sforăitul are multe aspecte mai puțin cunoscute, iar scopul materialului este de a dezvălui aceste detalii, care pot face diferența dintre sforăitul obișnuit și cel care reprezintă un pericol pentru sănătate.
Ce este sforăitul
Sforăitul reprezintă vibrația structurilor respiratorii și sunetul rezultat în urma mișcării aerului obstrucționat în timpul respirației atunci când dormim. Sunetul poate fi mai slab sau puternic și neplăcut.
De fapt, sforăitul este o tulburare de somn comună, întâlnită frecvent la persoanele de vârstă mijlocie. Deși mulți sunt obișnuiți cu sforăitul și îl ignoră, acesta poate fi riscant atunci când semnalează o problemă gravă de sănătate, respectiv apneea obstructivă în somn.
Astfel, deși nu toate persoanele care sforăie au apnee obstructivă în somn, sforăitul reprezintă un simptom cardinal al acestei boli. Sforăitul este recunoscut actualmente ca o manifestare clinică ce nu trebuie ignorată, dacă are o anumită fecvență și intensitate, pentru că poate fi legat de afecțiuni cu morbiditate crescută.
Cauzele sforăitului
Sforăitul este rezultatul relaxării uvulei și palatului moale în timpul somnului. Aceste țesuturi se pot relaxa suficient pentru a bloca parțial căile respiratorii, rezultând un flux de aer neregulat și însoțit de vibrații mai mult sau mai puțin zgomotoase.
”Cauzele care pot duce la apariţia sforăitului sunt multiple. Din punct de vedere morfologic, tulburările de somn pot fi provocate de anumiţi factori ce ţin de anatomie: gât scurt și mic, luetă alungită, văl palatin hipoton, hipertrofia amigdalelor palatine și amigdalei linguale, obstrucţie nazală de diferite cauze, retrognatism sau malformaţii cranio-faciale.”, specifică dr. Roxana Păcurar, medic primar ORL pe site-ul medlife.ro
Cauzele sforăitului pot include:
- predispoziție genetică, agravată de factori ai stilului de viață, cum ar fi indicele de masă corporală, fumatul și consumul de alcool.
- Relaxare excesivă a țesuturilor la nivelul gâtului, care provoacă obstrucționarea aerului în timpul somnului
- Maxilar poziționat greșit, adesea din cauza unei tensiuni în mușchi.[2]
- Obezitate, care face ca țesutul adipos să se adune în și în jurul gâtului
- Obstrucția căilor nazale
- Apnee obstructivă în somn
- Privarea de somn
- Anumite relaxante, precum alcoolul, unele droguri, sedativeke
- Dormit pe spate, ceea ce poate duce la căderea limbii în partea din spate a gurii
- Respirația bucală
- Unele medicamente, precum benzodiazepine, antihistaminice, antiepileptice
- Fumatul, care poate exacerba sforăitul, din cauza congestiei nazale
Cauzele sforăitului la femei
Majoritatea cauzelor sforăitului sunt identice la bărbați și la femei, dar există câteva cauze care sunt specifice pentru sforăitul în cazul femeilor. Congestia nazală, din cauza unei alergii, răceli sau sinuzite, precum și alte probleme la nivelul căilor nazale care determină îngustarea sau blocarea lor sunt principalele cauze ale sforăitului la femei, ca și la bărbați
Apneea obstructivă în somn este responsabilă, de asemenea, de multe dintre cazurile de sforăit la femei. În trecut, medicii considerau apneea obstructivă în somn ca fiind o afecțiune specifică în primul rând bărbaților, dar cercetările recente sugerează că AOS este adesea trecută cu vederea mai des la femei și că până la 93% dintre femeile cu această afecțiune rămân nediagnosticate.
Studii actuale au început să pună în evidență modul în care hormonii sexuali feminini pot crește riscul de sforăit. Printre factorii de risc pentru sforăitul la femei se numără
Sarcina
Experții estimează că până la jumătate dintre femeile însărcinate sforăie. Sforăitul se amplifică pe măsură ce sarcina se dezvoltă, în special în timpul celui de-al treilea trimestru.
După naștere, majoritatea femeilor experimentează o reducere rapidă a sforăitului. Modificarea hormonilor, creșterea în greutate și umflarea căilor nazale pot contribui la sforăitul în timpul sarcinii.
”Tulburări de somn, precum insomnia, parasomniile (incluzând coșmaruri nocturne), sindromul picioarelor neliniștite, sforăitul, apneea în somn, pot apărea și la gravide din cauza creșterii în greutate, a modificărilor hormonale, a poziției diafragmului și a fătului. De asemenea, sarcina determină apariția modificărilor la nivelul sistemului respirator (hiperemie, edem, hipersecreție, rinită de sarcină), dezvoltându-se astfel predispoziția la sforăit și obstrucție a căilor respiratorii superioare.”, subliniază dr. Păcurar.
Menopauza
Sforăitul poate apărea mai frecvent în timpul menopauzei și postmenopauză. Acest lucru ar putea fi cauzat de scăderea estrogenului și a progesteronului, hormoni care protejează împotriva sforăitului. După menopauză, un număr de femei se îngrașă, ceea ce reprezintă un factor de risc pentru apariția sforăitului.
Excesul de greutate și obezitatea
Persoanele supraponderale sau obeze sunt mai predispuse să sforăie, din cauza unui exces de țesut la nivelul gătului care poate determina colapsul căilor respiratorii și blocarea aerului. Desigur că acest lucru este valabil și la bărbații cu obezitate, însă reprezintă un factor de risc pentru sforăit mai frecvent în cazul femeilor. De asemenea, obezitatea poate scădea volumul plămânilor și poate interfera cu funcția mușchilor implicați în respirație, agravând astfel sforăitul.
Hipotiroidismul
Hipotiroidismul poate îngusta căile respiratorii ale unei persoane și poate crește probabilitatea ca aceasta să sforăie. Hipotiroidismul apare atunci când tiroida nu produce suficienți hormoni tiroidieni, ceea ce afectează funcționarea întregului organism. Hipotiroidismul apare mai frecvent la femei și la persoanele care sunt sau au fost recent însărcinate.
Cauzele sforăitului la copii
Deși sforăitul este mai frecvent în rândul adulților, în special al persoanelor în vârstă, apare și la mulți copii. Poate avea multiple cauze, dintre care unele determină un sforăit ocazional, inofensiv, altele provoacă sforăitul de lungă durată, asociat cu anumite afecțiuni ce trebuie abordate medical.
Sforăitul la copii nu este atât de îngrijorător ca la adulți, mai ales dacă se întâmplă din când în când. Dar, dacă este frecvent sau sever, poate semnala o problemă cu respirația în timpul somnului. Este important ca părinții să monitorizeze tipul și durata sforăitului la copii, pentru a ști dacă acesta reprezintă un pericol pentru sănătatea celor mici. De asemenea, dacă sunt cunoscute cauzele care provoacă sforăitul la copii, părinții pot adopta cele mai bune măsuri pentru a-i ajuta pe aceștia să aibă un somn liniștit, odihnitor și reparator.
Tulburările de respirație în somn pe care le pot experimenta copiii variază în gravitate. Pe de o parte vorbim despre sforăitul primar, cunoscut și sub denumirea de sforăit simplu sau sforăit obișnuit, care presupune că un copil sforăie de mai mult de două ori pe săptămână, dar nu are alte simptome sau probleme de sănătate asociate. Se estimează că sforăitul minor, ocazional, apare la până la 27% dintre copii, deși alte estimări sunt de 10-12%. Această diferență rezultă și din faptul că este dificil de realizat o monitorizare a somnului copiilor, care să permită statistici exacte și o diferențiere între sforăitul primar și cel asociat unor tulburări respiratorii precum apneea în somn. Este posibil ca părinții să nu observe întotdeauna sforăitul copilului sau să nu fie conștienți de frecvența și severitatea acestuia. În plus, este posibil ca testele detaliate pentru apneea în somn, cunoscute sub numele de polisomnografie, să nu fie disponibile, accesibile sau practice în toate cazurile de sforăit la copii.
Dintre copiii diagnosticați cu tulburări de respirație în somn, aproximativ 70% primesc un diagnostic de sforăit primar.
Pe de alta este sforăitul asociat cu o serie de afecțiuni, de la polipii nazali la apneea obstructivă de somn. Aceasta din urmă este cea mai gravă dintre cauzele sforăitului morbid la copii, dat fiind că presupune blocajul căilor respiratorii și întreruperea constantă a respirației copilului în timpul nopții, uneori și de zeci de ori pe noapte.
AOS poate provoca fragmentarea somnului la copil, având o serie de consecințe negative asupra sănătății fizice și mintale, învățării și comportamentului celor mici. Studiile estimează că 1,2-5,7% dintre copii au apnee obstructivă în somn.
Ce cauzează sforăitul la copii?
Mai mulți factori pot determina obstrucționarea căilor respiratorii ale copiilor și sforăitul. Printre cei mai frecvenți se numără:
Amigdalele și adenoidele inflamate
Amigdalele și vegetațiile adenoide (polipii) sunt parte din apărarea imunitară și se găsesc în partea din spate a gâtului, respectiv între nas și gât. Fie că sunt în mod natural mai mari sau sunt umflate din cauza unei infecții, amigdalele și vegetațiile adenoide pot obstrucționa căile respiratorii și pot provoca sforăit. Aceasta este cea mai frecventă cauză de tulburări de respirație în somn la copii.
Conform mai multor studii, copiii supraponderali sunt mai predispuși să sforăie. Obezitatea poate îngusta căile respiratorii și poate crește riscul de tulburări respiratorii asociate somnului, inclusiv apnee obstructivă în somn.
Congestia nazală
Gripa, răceala comună, sinuzita sau alergiile pot provoca congestie ce blochează fluxul lin al aerului, iar infecția poate inflama amigdalele și adenoidele.
Alergiile
Alergia poate provoca inflamații la nivelul nasului și gâtului și poate îngreuna respirația, crescând riscul de sforăit.
Astmul bronșic
Ca și alergiile, astmul poate inhiba respirația normală și, prin blocarea parțială a căilor respiratorii, poate provoca sforăitul.
Anumite caracteristici anaomice
Unii copii pot prezenta anumite modificări anatomice, precum deviația de sept, care le îngreunează respirația, mai ales atunci când dorm. În cazul deviației de sept, nările nu sunt separate în mod egal, ceea ce poate provoca respirația bucală și sforăitul.
Expunerea la fum de țigară în mediu sau aerul poluat
Denumită adesea fumat pasiv, expunerea la fumul de țigară poate afecta respirația copilului și este corelată cu un risc mai mare de sforăit.
Calitatea scăzută a aerului sau excesul de contaminanți pot influența negativ respirația, crescând riscul sforăitului și a altor probleme respiratorii.
Durata mai scurtă a alăptării
Cercetările au arătat o corelație între sforăitul la copii și durata redusă a alăptarii. Motivul exact pentru care se întâmplă acest lucru este necunoscut, dar este posibil ca alăptarea să ajute căile aeriene superioare să se dezvolte într-un mod ce reduce probabilitatea apariției sforăitului.
Apneea obstructivă în somn
Deși este mult mai rară ca la adulți, apneea în somn îi poate afecta și pe copii, reprezentând un factor important de risc important pentru sforăitul din copilărie. Este tipic pentru copiii cu apnee obstructivă în somn să sforăie, dar nu toți copiii care sforăie au AOS.
Ca și la adulți, sforăitul ocazional la copii nu este periculos, dar sforăitul regulat sau sever necesită, de obicei, consult medical și un posibil tratament recomandat de specialist.
În mod tradițional, sforăitul primar la copil era considerat benign, dar unele cercetări recente au indicat că poate implica unele riscuri pentru sănătate, dacă apare mai des.
Astfel, anumite tulburări cognitive și probleme de comportament par să fie mai frecvente la copiii cu sforăit primar regulat, față de cei care nu sforăie niciodată sau sforăie foarte rar. Sforăitul regulat poate afecta sistemul nervos, dar explicația exactă pentru care se întâmplă acest lucru este neclară. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care sforăitul primar afectează copiii de diferite vârste.
Cea mai îngrijorătoare este apneea obstructivă de somn, care provoacă tulburări majore de somn și afectează cantitatea de oxigen pe care o primește un copil în timpul somnului. AOS a fost asociată cu afectarea dezvoltării cerebrale, performanță academică mai mică, probleme cardiovasculare precum hipertensiunea arterială, metabolismul alterat și probleme de comportament.
Impactul apneei în somn a fost studiat, în primul rând, la copiii mai mari, dar cercetătorii cred că se afecțiunea apare și la copiii mai mici, începând cu 2-3 ani.
Părinții îngrijorați de sforăitul copilului lor trebuie să discute cu un medic pediatru sau să consulte un medic ORL. Un medic poate depista semne ale tulburărilor respiratorii mai grave sau alți factori, cum ar fi astmul sau alergiile, ce pot contribui la sforăit. El poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi un studiu de somn peste noapte, pentru a diagnostica apneea obstructivă în somn.
Este necesar un consult medical dacă apar simptome precum:
- Sforăit timp de trei nopți pe săptămână sau mai mult
- Gâfâituri sau dificultăți de respirație în timpul somnului
- Transpirație intensă
- Enurezis
- Pielea albăstruie (indiciu al afectării oxigenării sângelui)
- Dureri de cap matinale
- Somnolență în timpul zilei
- Dificultăți de concentrare sau de învățare
- Diagnostic de tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD)
- Creștere în greutate sub medie
În cazul infecțiilor frecvente ale amigdalelor sau inflamării excesive a vegetațiilor adenoide, medicul poate recomanda intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea acestora, cunoscută sub numele de adenoamigdalectomie, unul dintre principalele tratamente pentru copiii cu tulburări de respirație în timpul somnului. Cel mai adesea este o intervenție pentru copiii cu apnee severă în somn, dar poate fi o opțiune pentru unii copii cu sforăit primar. Prin eliminarea țesutului ce blochează căile respiratorii, această intervenție chirurgicală poate reduce sforăitul și pauzele de respirație pe timp de noapte.
Folosirea unui aparat CPAP poate fi, de asemenea, recomandată de medic pentru copiii cu apnee obstructivă în somn.
Măsurile de igienă a somnului pot ajuta la diminuarea sforăitului primar la copii. Acestea includ:
- stabilirea unui program de somn consecvent
- reducerea expunerii la lumină și a timpului petrecut pe ecrane înainte de culcare
- amenajarea dormitorului pentru a fi cât mai liniștit și confortabil
Diagnosticul afecțiunii care determină sforăitul
Dată fiind frecvența sa și problemele pe care le creează, sforăitul la adulți necesită consultație de specialitate, diagnostic și, acolo unde este necesar, tratament. Sforăitul se poate manifesta fie ca un fenomen independent, fie ca un simptom al unei tulburări de somn, cum ar fi apneea obstructivă în somn. Sforăitul asociat cu AOS reprezintă un factor de risc cardiovascular confirmat, de aceea este recomandat să fie tratat cât mai timpuriu.
În cadrul consultului medical, se realizează o evaluare specifică a sforăitului, în funcție de:
- Apariția temporală: în fiecare noapte, intermitent etc.
- Cum apare pe timp de noapte: permanent/intermitent, dependent de poziție
- Factori declanșatori și factori de risc: alcool, nicotină, rinită alergică și non-alergică, insuficiență respiratorie nazală
- Tipul de sforăit: regulat/neregulat, inspirator/expirator, frecvență, zgomot, alte caracteristici
De asemenea, evaluarea ia în considerare și alte aspecte:
- Medicația de somn care poate fi asociată cu sforăit
- Pauze de respirație în timpul somnului
- Somnolență în timpul zilei/tendința de a adormi
- Tulburări de inițiere și întreținere a somnului
- Trezirea din somn (de exemplu, cu dificultăți de respirație, gură/gât uscat)
- Concentrare redusă în timpul zilei
- Performanță redusă
În cazul sforăitului constant, medicul investighează dacă există anumite comorbidități relevante:
- Bolile cardiace și vasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic, apoplexie)
- Excesul de greutate sau obezitate
- Diabetul zaharat
Scopul examenului clinic este de a identifica modificări ale căilor aeriene superioare care ar putea fi responsabile pentru producerea sforăitului.
În cazul unei deficiențe respiratorii nazale, trebuie efectuată o examinare clinică a nasului pentru a evalua structurile nazale relevante pentru fluxul de aer. O examinare a nasului poate fi utilă chiar și în cazurile în care nu a fost raportată nicio afectare a respirației nazale. Trebuie efectuată, de asemenea, o examinare a orofaringelui, pentru că poate fi vorba de sforăit laringian, caz în care trebuie efectuată laringoscopia, ce poate fi combinată cu endoscopia de somn indusă de medicamente.
Trebuie efectuată o examinare a cavității bucale, pentru a identifica posibile deformări ale maxilarului sau danturii care pot fi responsabile de sforăit.
Metode suplimentare de diagnosticare, inclusiv investigații tehnice, cum ar fi testele funcției nazale, diagnosticul alergiei, imagistica și analiza acustică pot fi utile în unele cazuri.
În cazul suspiciunii de apnee în somn, este recomandată polisomnografia, care reprezintă standardul de aur în diagnosticul tulburărilor respiratorii legate de somn, în special al apneei obstructive în somn.
Cum tratezi sforăitul la adulți
De regulă, sforăitul primar nu este considerat o boală și nu se recomandă un tratament pentru acesta. Pot fi folosite, eventual, anumite metode pentru ameliorarea lui, dat fiind că poate fi deranjat pentru persoana sau persoanele care dorm în cameră cu cel care sforăie.
Până acum, nu există un tratament sigur care să poată opri complet sforăitul. Aproape toate tratamentele pentru sforăit gravitează în jurul reducerii disconfortului respirator, prin eliminarea blocajului din calea fluxului de aer. Medicamentele nu sunt, de obicei, utile în tratarea simptomelor de sforăit, deși pot ajuta la controlul unora dintre cauzele ce stau la baza sforăitului, precum congestia nazală și reacțiile alergice.
Medicii recomandă adesea modificări ale stilului de viață, ca tratament de primă linie pentru a opri sforăitul:
- Modificarea poziției capului și identificarea unor poziții care previn sforăitul Dormitul pe o parte poate reduce semnificativ sforăitul, împiedicând blocarea căilor respiratorii de către limbă și permițând o mai bună circulație a aerului la nivelul căilor nazale și reducerea vibrațiilor aerului din cauza obstrucției.
- Scăderea în greutate (pentru a diminua țesutul adipos care apasă pe gât)
- Renunțarea la fumat (fumatul slăbește țesuturile și înfundă gâtul)
- Evitarea alcoolului și medicamentele sedative înainte de culcare (ele relaxează mușchii gâtului și limbii, îngustând căile respiratorii)
De asemenea, medicii mai pot recomanda:
Folosirea unor dispozitive intraorale
Aparatele dentare special elaborate, numite atele de avansare mandibulară, care împing ușor în față maxilarul inferior și, prin urmare, trag limba înainte, sunt un mod obișnuit de tratament pentru sforăit. Astfel de aparate s-au dovedit a fi eficiente în reducerea sforăitului și a apneei în somn în cazurile în care apneea este ușoară până la moderată.
Tratamentul chirurgical al palatului moale sau al nasului (numai dacă persoana dorește, după ce a luat în considerare beneficiile și dezavantajele)
Alte opțiuni de tratament disponibile fără prescripție medicală pot fi spray-uri nazale, benzi nazale sau agrafe pentru nas, îmbrăcăminte și perne „anti-sforăit”.
Pernele ortopedice sunt opțiunea cel mai puțin intruzivă pentru reducerea sforăitului. Aceste perne sunt concepute pentru a susține capul și gâtul într-un mod care să asigure că maxilarul rămâne deschis și ușor înainte. Acest lucru ajută la menținerea căilor respiratorii cât mai nerestricționate și duce la o mică reducere a sforăitului.
Multe tratamente fără prescripție medicală pentru sforăit, cum ar fi inelele pentru oprirea sforăitului sau benzile de stimulare electrică purtate la încheietura mâinii nu sunt susținute de dovezi științifice.
Presiunea pozitivă continuă la nivelul căilor aeriene sau CPAP, despre care vom vorbi mai jos este principala soluție în cazul sforăitului indus de apneea de somn
Intervenția chirurgicală
Sforăitul poate fi corectat și prin intervenție chirurgicală.
Unele proceduri, cum ar fi uvulopalatofaringoplastia, încearcă să lărgească căile respiratorii prin îndepărtarea țesuturilor din spatele gâtului, inclusiv uvula și faringele. Aceste intervenții chirurgicale sunt, totuși, destul de invazive și există risc de reacții adverse.
Ablația cu radiofrecvență (RFA) este un tratament chirurgical relativ nou pentru sforăit. Acest tratament aplică energie prin radiofrecvență și căldură (între 77 °C și 85 °C) țesuturilor moi din spatele gâtului, cum ar fi palatul moale și uvula, provocând cicatrizarea țesutului de sub piele. După vindecare, acest lucru are ca rezultat rigidizarea zonei tratate. Procedura durează mai puțin de o oră, este de obicei efectuată în ambulatoriu și necesită mai multe ședințe de tratament. Ablația cu radiofrecvență este adesea eficientă în reducerea severității sforăitului, dar nu îl elimină total.
Procedura pilonului sau implanturile palatine reprezintă un tratament minim invaziv pentru sforăit și apnee obstructivă de somn. În cadrul acestui tratament sunt introduse câteva tije mici de dacron (un tip de fibră sintetică) în palatul moale, folosind o seringă modificată și anestezic local. Această procedură nu durează, de obicei, mai mult de 30 de minute și face ca palatul moale să devină mai rigid, reducând cazurile de apnee în somn și sforăitul.
Terapia miofuncțională, care încorporează exerciții orofaringiene și ale limbii, reduce cu până la 51% intensitatea sforăitului la adulți, așa cum au demonstrat anumite studii, dar și chestionare completate de pacienți. Aceasta include exerciții care implică diferite părți ale feței, menite să întărească limba, mușchii feței și gâtul prin tehnici specifice de antrenament. Fiecare dintre aceste exerciții poate fi grupat în diferite moduri și efectuat de două până la trei ori pe zi. Ele sunt utile pentru îmbunătățirea respirației la persoanele cu sforăit ușor, ajutând la tonifierea mușchilor din jurul căilor respiratorii, astfel încât sforăitul să nu mai fie la fel de frecvent sau zgomotos. S-a demonstrat, totodată, că aceste exerciții ameliorează apneea obstructivă de somn ușoară până la moderată.
Exerciții impotriva sforăitului
Ca și în cazul oricărui tip de antrenament, este nevoie de timp și efort pentru ca aceste exerciții să aibă efect. Iată câteva astfel de exerciții:
Exerciții pentru limba
Mișcarea limbii în față și în spate și lateral
Așezați vârful limbii în spatele incisivilor superiori. Glisați încet limba înapoi, cu vârful mișcându-se de-a lungul cerului gurii. Repetați de 5-10 ori.
Acest exercițiu întărește mușchii limbii și gâtului.
Întinderea limbii
Scoateți limba cât de mult puteți. Încercați să vă atingeți bărbia cu limba, în timp ce priviți tavanul. Țineți apăsat timp de 10 – 15 secunde și creșteți treptat durata. Repetați de 5 ori.
Acest exercițiu crește rezistența limbii.
Împingerea limbii în sus
Lipiți-vă limba în sus de cerul gurii și apăsați. Țineți această poziție timp de 10 secunde. Repetați de 5 ori.
Acest exercițiu ajută la îmbunătățirea tonusului și a forței atât penrtu limbă cât pentru palatul moale.
Împingerea limbii în jos
Puneți vârful limbii pe dinții din față inferiori și apoi împingeți partea din spate a limbii pe podeaua gurii. Țineți această poziție timp de 10 secunde. Repetați de 5 ori.
Acest lucru ajută la îmbunătățirea tonusului și a forței atât a limbii, cât și a palatului moale.
Exerciții pentru față
Exercițiile pentru gură antrenează mușchii feței pentru a preveni sforăitul. Aceste exerciții pot fi făcute de mai multe ori pe zi.
Cârligul pentru obraz
Folosiți un deget pentru a trage ușor obrazul drept spre exterior, apoi folosiți mușchii feței pentru a trage obrazul înapoi spre interior. Repetați de 10 ori pe fiecare parte.
Acest lucru poate ajuta la închiderea gurii în timpul respirației.
Întinderea maxilarului
Închideți gura strângând buzele. Apoi deschideți gura, relaxând maxilarul și buzele. Repetați de 10 ori.
Acest exercițiu tonifică și întărește maxilarul, precum și mușchii feței și gâtului.
Respirația pe nas
Acest exercițiu îmbunătățește respirația nazală, care stabilizează căile respiratorii în timpul somnului.
- Cu gura închisă și maxilarul relaxat, inspirați pe nas.
- Apoi, închideți o nară cu un deget
- Expirați ușor prin nara rămasă deschisă.
- Faceți acest lucru de aproximativ 10 ori în timp ce alternați între nări.
Este posibil să observați chiar că o nară tinde să fie mai congestionată decât cealaltă și alegeți să lucrați la respirație prin nara congestionată.
Pronunțarea sunetelor vocale
A spune diferite sunete vocale implică mușchii gâtului, așa că repetarea în mod deliberat a acestor sunete poate ajuta la tonifierea acelor mușchi.
Repetați sunetele vocale a-e-i-o-u.
Începeți prin a spune fiecare sunet în mod normal și apoi spuneți sunetele din ce în ce mai rapid și din ce în ce mai tare.
Repetați același sunet de 10 sau 20 de ori la rând, apoi schimbați la un sunet diferit.
Cântatul
Și cântatul poate reprezenta un exercițiu pentru respirație, dat fiind că activează mai mulți mușchi ai gurii și gâtului și implică pronunțarea diferitelor sunete, inclusiv vocale. Când cântați, încercați să vă concentrați pe repetarea și pronunțarea cu forță a sunetelor individuale, în loc să cântați doar versuri normale.
Soluții pentru sforăit
Așa cum am precizat deja, sforăitul poate deveni un pericol pentru sănătate atunci când este provocat de apneea obstructivă în somn. În acest caz, tratamentul presupune folosirea dispozitivelor CPAP care asigură menținerea căilor respiratorii deschise, putând preveni sforăitul.
Aparatele CPAP
Presiunea pozitivă continuă a aerului la nivelul căilor respiratorii este principalul tratament în cazul sforăitului determinat de apneea obstructivă în somn. Sforăitul în cazul AOS este determinat de tendința de închidere a căilor respiratorii, în urma colapsului țesuturilor moi la nivelul gâtului, în timpul somnului.
Terapia CPAP reprezintă un tratament medical eficient în care sunt menținute căile respiratorii deschise, iar un dispozitiv pompează un flux controlat de aer printr-un furtun flexibil către o mască purtată peste nas, pe gură sau pe ambele.
Presiunea aerului necesară pentru a menține căile respiratorii deschise este furnizată de către un aparat CPAP, care este similar unui compresor de aer. Aerul pe care îl furnizează acest aparat este, de regulă, aer preluat din cameră și concentrat, nu oxigen.
În cadrul linde-healthcare.ro sunt prezentate o serie de dispozitive CPAP care pot fi o soluție potrivită pentru apneea în somn și sforăitul asociat cu aceasta.
De exemplu, CPAP Prisma Soft este un astfel de aparat cu presiune constantă pozitivă pentru tratamentul sindromului de apnee în somn, cu un concept de de operare imbunătăţit şi uşor de utilizat, ecran LCD de dimensiuni mărite, permițând o bună monitorizare și reglare a fluxului de aer, funcţii avansate de recunoaştere a respiraţiilor periodice, microtrezirilor, sforăitului, hipopneilor si limitărilor de flux, precum și funcţii avansate de Vibraţii Oscilatorii Forțate (FOT) pentru detectarea apneei obstructive şi centrale.
RESmart G3 Auto CPAP System este un dispozitiv CPAP complex, cu umidificator inclus, cu un adevărat design modern care încorporează caracteristici premium avansate ce includ controlul automat al umidității, rampa automată, tehnologia de reducere a zgomotului în mai multe etape, tehnologia inteligentă de reglare a presiunii.
Linde oferă și dispozitive CPAP portabile, care pot fi foarte utile când este vorba de călătorii.
AirMini™ Travel CPAP este un astfel de dispozitiv automat, care cântărește mai putin de 500 grame și oferă funcșiile HumidX™ si HumidX™ Plus, un sistem de umidificare fără apă
DreamStation Go Travel CPAP administrează terapia cu presiune pozitivă în căile respiratorii pentru tratarea apneei obstructive în somn (AOS), în cazul pacienților cu respirație spontană, cu greutate mai mare de 30 kg. Acesta este destinat utilizării la domiciliu sau în mediul spitalicesc.
Persoanele care se luptă cu simptomele apneei în somn, printre care și sforăitul frecvent și supărător, pot descoperi mai multe informații despre aceste dispozitive CPAP pe site-ul linde-healthcare.ro.
Surse:
- https://www.medlife.ro/articole-medicale/sforaitul-cauze-simptome-tratament
- https://www.arcadiamedical.ro/medinfo/sforaitul-si-apneea-de-somn-solutii-moderne-de-tratament-
- https://www.linde-healthcare.ro/shop/ro/ro-linde-store/apnee-in-somn
- https://www.doc.ro/sanatate/7-motive-pentru-care-sforai-ce-poti-sa-faci
- https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/sforaitul
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/snoring/symptoms-causes/syc-20377694
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15580-snoring
- https://www.sleepfoundation.org/snoring
- https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/snoring
- https://en.wikipedia.org/wiki/Snoring
- https://www.healthline.com/health/snoring-remedies
- https://www.houstonmethodist.org/blog/articles/2023/may/what-causes-snoring-and-when-to-see-a-doctor-about-it/
- https://www.kingedwardvii.co.uk/health-hub/snoring-why-you-shouldnt-ignore-it
- https://www.npr.org/sections/health-shots/2019/04/22/714249236/beyond-annoying-how-to-identify-the-sounds-of-a-troublesome-snore
- https://www.sleepfoundation.org/snoring/what-causes-snoring-in-females
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4389504/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6947688/
- https://www.sleepfoundation.org/snoring/snoring-children