De ce ceasurile smart care îți evaluează somnul nu sunt mereu indicate
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
În fiecare dimineață, milioane de oameni află de la un dispozitiv cât de bine au dormit, înainte să decidă singuri cum se simt. Pentru mulți, acesta a devenit un ritual la fel de obișnuit precum verificarea vremii sau a mesajelor. Un scor de somn bun aduce liniște. Un scor slab poate strica instant starea de spirit. Problema este că, în numeroase situații, aceste evaluări nu reflectă cu adevărat ceea ce s-a întâmplat în timpul nopții. Mai mult, specialiștii în medicina somnului avertizează că dependența de datele oferite de ceasurile smart poate crea anxietate, poate altera percepția asupra propriului somn și, paradoxal, poate contribui chiar la apariția unor probleme de odihnă.
În ultimul deceniu, tehnologia purtabilă a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Ceasurile smart promit să monitorizeze pulsul, activitatea fizică, nivelul de stres și, desigur, somnul. Pentru mulți utilizatori, aceste dispozitive oferă impresia unui control mai mare asupra sănătății. Totuși, când vine vorba despre evaluarea somnului, realitatea este mult mai complexă decât lasă să se înțeleagă graficele și scorurile afișate pe ecran.
Medicii somnologi apreciază interesul crescut al populației pentru sănătatea somnului. Însă același interes poate deveni problematic atunci când tehnologia începe să fie percepută ca o sursă de adevăr absolut.
Ce măsoară, de fapt, ceasurile smart?
Pentru a înțelege limitele acestor dispozitive, trebuie să înțelegem mai întâi cum funcționează. Majoritatea modelelor disponibile pe piață estimează somnul folosind combinații de:
- mișcare corporală (actigrafie);
- ritm cardiac;
- variația ritmului cardiac;
- nivelul de activitate;
- algoritmi statistici.
Dispozitivul nu „vede” creierul și nu măsoară direct somnul. Aceasta este o diferență esențială față de o înregistrare științifică a parametrilor de somn. Într-un laborator de somnologie, evaluarea somnului se realizează prin polisomnografie, investigație care monitorizează activitatea cerebrală, mișcările oculare, activitatea musculară, respirația și nivelul oxigenului din sânge.
Practic, medicii pot observa în timp real când pacientul adoarme, când intră în somn profund, când visează și când apar eventuale tulburări.
În schimb, ceasurile smart fac estimări bazate pe modele matematice. Trebuie să reții deci că dispozitivul nu știe cu certitudine dacă dormi. El deduce acest lucru pe baza unor indicatori indirecți.
De ce pot fi inexacte evaluările somnului
O persoană poate sta nemișcată în pat citind sau meditând, iar dispozitivul poate interpreta această perioadă ca somn. În același timp, cineva care se mișcă mai mult în timpul somnului poate fi clasificat eronat ca fiind treaz.
Mai multe studii publicate în Journal of Clinical Sleep Medicine și Michigan Medicine au arătat că dispozitivele comerciale tind să supraestimeze durata totală a somnului și să subestimeze perioadele de veghe. Cu alte cuvinte, dacă te-ai trezit de mai multe ori în timpul nopții, există șanse ca dispozitivul să nu detecteze toate aceste episoade.
Diferențele devin și mai evidente atunci când analizăm fazele somnului. Somnul profund, somnul REM și somnul superficial sunt procese neurologice complexe. Fără monitorizarea activității cerebrale, clasificarea acestora rămâne o estimare și nu o măsurătoare directă.
Pentru publicul larg, acest detaliu este adesea surprinzător. Mulți utilizatori cred că procentajele afișate în aplicații reprezintă măsurători exacte, când în realitate ele sunt aproximări.
Când datele creează mai multă confuzie decât claritate
Un fenomen observat tot mai frecvent în cabinetele de somnologie este reprezentat de pacienții care ajung îngrijorați de scorurile primite de la dispozitivele lor. Unii declară că se simțeau odihniți dimineața, însă după ce au văzut o evaluare slabă a somnului au început să creadă că există o problemă. Alții petrec zeci de minute analizând grafice și încercând să înțeleagă de ce au avut cu 12 minute mai puțin somn profund decât în noaptea precedentă.
În multe cazuri, această preocupare excesivă generează stres inutil, iar stresul este unul dintre cei mai importanți factori care afectează somnul.
Astfel apare un paradox interesant: tehnologia creată pentru a îmbunătăți odihna poate ajunge să o perturbe.
Ortosomnia: când monitorizarea devine o problemă
În literatura medicală există deja un termen pentru această situație: ortosomnie. Conceptul descrie preocuparea excesivă pentru obținerea unui somn „perfect”, bazată în special pe informațiile furnizate de dispozitivele de monitorizare.
Persoanele afectate:
- verifică obsesiv statisticile de somn;
- devin anxioase când scorurile sunt sub așteptări;
- modifică repetat rutina de somn;
- petrec mult timp încercând să optimizeze fiecare parametru afișat.
Interesant este faptul că mulți dintre acești utilizatori nu prezintă tulburări de somn semnificative atunci când sunt evaluați în laboratoare specializate. Problema apare mai degrabă la nivelul relației psihologice cu somnul. Medicii observă că unii oameni ajung să aibă mai multă încredere în algoritmul unui dispozitiv decât în propriile senzații de odihnă și energie.
”Pentru pacienți, datele obținute prin monitorizarea somnului par adesea mai consistente cu experiența lor de somn decât tehnicile validate, cum ar fi polisomnografia sau actigrafia.”, avertizează cercetătorii din cadrul unui studiu despre ortosomnie.
Ce spun specialiștii în somnologie
Organizațiile medicale internaționale sunt prudente atunci când vine vorba despre utilizarea dispozitivelor comerciale pentru diagnostic, cum sunt ceasurile smart.
”Utilizarea dispozitivelor portabile pentru monitorizarea somnului se extinde rapid şi oferă indivizilor ocazia să se angajeze în monitorizarea propriilor tipare de somn, Însă un număr din ce în ce mai mare de pacienţi caută tratament pentru perturbările de somn auto-diagnosticate, precum o durată insuficientă a perioadei de odihnă sau insomnia, ca urmare a perioadelor de somn superficial sau neliniştit indicate de accesoriile de monitorizare”, se arată înt-un studiu citat pe romedic.ro.
American Academy of Sleep Medicine subliniază că aceste produse nu trebuie considerate instrumente medicale capabile să diagnosticheze tulburări de somn. De asemenea, experții atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate în context clinic și nu izolat. Un scor redus într-o anumită noapte nu înseamnă automat că există o problemă medicală. La fel, un scor excelent nu exclude prezența unor afecțiuni precum apneea obstructivă în somn.
Unele persoane cu apnee severă pot avea evaluări aparent bune în aplicații, în timp ce investigațiile medicale evidențiază sute de episoade de respirație anormală pe parcursul nopții.
Ceasurile smart nu pot diagnostica tulburările de somn
Una dintre cele mai frecvente confuzii este ideea că dispozitivul poate înlocui consultul medical.
În realitate, diagnosticul tulburărilor de somn necesită evaluare specializată.
Printre afecțiunile care nu pot fi diagnosticate corect exclusiv cu ajutorul unui smartwatch se numără:
- insomnia cronică;
- apneea obstructivă în somn;
- sindromul picioarelor neliniștite;
- narcolepsia;
- tulburările comportamentale din somnul REM;
- tulburările de ritm circadian.
În aceste situații, evaluarea clinică și investigațiile medicale rămân standardul de referință.
Există și beneficii ale ceasurilor smart?
Da, iar acestea nu trebuie ignorate. Ceasurile smart pot fi utile pentru:
- observarea unor tendințe generale;
- identificarea variațiilor majore ale programului de somn;
- monitorizarea consecvenței orelor de culcare;
- creșterea interesului pentru sănătatea somnului.
Problema apare atunci când datele sunt interpretate ca adevăruri absolute. Privite ca instrumente orientative, aceste dispozitive pot avea valoare. Privite ca instrumente de diagnostic, ele pot induce în eroare.
Cum să folosești tehnologia fără să îți afecteze somnul
Specialiștii recomandă o abordare echilibrată. În loc să urmărești fiecare detaliu afișat de aplicație:
- observă tendințele pe termen lung;
- acordă atenție modului în care te simți în timpul zilei;
- evită verificarea obsesivă a statisticilor;
- discută cu un medic dacă simptomele persistă;
- nu lua decizii medicale exclusiv pe baza datelor furnizate de dispozitiv.
Corpul oferă adesea informații mai relevante decât un algoritm. Nivelul de energie, capacitatea de concentrare, starea de spirit și performanța zilnică rămân indicatori importanți ai calității somnului.
În concluzie, tehnologia poate fi un aliat valoros pentru sănătate, însă nu toate informațiile pe care le oferă trebuie luate ca atare. Când vine vorba despre somn, ceasurile smart furnizează estimări utile, dar nu măsurători medicale precise. Deși pot ajuta la observarea unor obiceiuri și tendințe, ele nu pot înlocui evaluarea realizată de un specialist și nici nu ar trebui să devină arbitrii supremi ai calității somnului.
FAQ medical- ceasurile smart
Sunt precise ceasurile smart în evaluarea somnului?
Nu complet. Ele oferă estimări bazate pe mișcare și ritm cardiac, însă nu măsoară direct activitatea cerebrală, care reprezintă standardul pentru analiza somnului.
Pot ceasurile smart să diagnosticheze apneea de somn?
Nu. Unele dispozitive pot sugera existența unor probleme, însă diagnosticul necesită investigații medicale specializate.
Ce este ortosomnia?
Ortosomnia reprezintă preocuparea excesivă pentru obținerea unui somn perfect, alimentată adesea de monitorizarea continuă a datelor generate de dispozitive wearable.
De ce mă simt odihnit dacă aplicația spune că am dormit prost?
Percepția subiectivă și starea funcțională din timpul zilei nu coincid întotdeauna cu estimările algoritmilor utilizați de dispozitivele comerciale.
Ar trebui să renunț complet la monitorizarea somnului?
Nu neapărat. Ceasurile smart pot fi utile pentru observarea tendințelor generale, dar datele trebuie interpretate cu prudență și fără anxietate.
Surse
- https://jcsm.aasm.org/doi/10.5664/jcsm.6472
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7849816
- https://www.michiganmedicine.org/health-lab/research-reveals-patient-attitudes-toward-devices-smartwatches
- https://www.romedic.ro/ortosomnia-o-noua-tulburare-care-afecteaza-persoanele-care-isi-monitorizeaza-somnul-studiu-0N67157#google_vignette
- https://www.health.harvard.edu/topics/sleep
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov