De ce mă dor plămânii când respir?


Ai experimentat vreodată dureri în coșul pieptului sau în întreaga cavitate toracică, amplificate la fiecare respirație? Te-ai întrebat de ce mă dor plămânii când respir ? Astfel de dureri, câteodată difuze, alteori ascuțite, moderate sau severe, te-au îngrijorat, fără doar și poate, mai ales dacă au fost însoțite de dificultăți respiratorii și te-ai gândit, probabil, că sunt dureri pulmonare.

În realitate, nu plămânii sunt cei care dor, pentru că aceștia au foarte puțini receptori pentru durere. Cavitatea toracică este cea care trimite semnale dureroase către creier, atunci când există anumite probleme de natura pulmonară, dar informația despre localizarea durerii este destul de vagă și imprecisă. Deși plămânii în sine nu dor, durerea în piept poate fi cauzată de afecțiuni severe ale acestora, de la pleurezie și astm bronșic până la tumorile pulmonare.

Totuși, durerea toracică poate fi și simptomul unor afecțiuni care nu au legătură cu plămânii, cum sunt cele cardiace, musculare sau digestive. Durerile de piept afectează până la 40% din populația generală măcar o dată de-a lungul vieții și cauzează peste 10% din vizitele la camera de gardă, după cum arată anumite statistici. Prima care trebuie exclusă este durerea de origine cardiacă, pentru că ea însoțește de multe ori condiții amenințătoare de viață, precum infarctul sau disecția de aortă.  Dacă nu este de natură cardiacă,putem bănui că durerea în piept însoțită de disconfort respirator este cauzată de pleură, plămâni sau peretele toracic.

De ce mă dor plămânii când respir : ce boli de plămâni sunt însoțite de durere

Durerea toracică, agravată la respirație, poate fi consecința unei multitudini de probleme pleuro-pulmonare. În vreme ce unele dintre acestea interesează doar pleura, învelișul pulmonar, altele pot afecta întreaga structura a plămânului. Iată care sunt principalele afecțiuni ce pot fi însoțite de durere pulmonară și respirație dificilă:

Pleurezia

”Cea mai caracteristică durere asociată aparatului respirator este durerea pleuritică. În condiții patologice, cavitatea pleurală poate deveni reală prin acumulare de sânge (hemotorax), puroi (piotorax), lichid (hidrotorax) sau aer (pneumotorax). Durerea pleuritică își are originea în pleura parietală și fascia endotoracică, pleura viscerală fiind insensibilă la durere  și sugerează cel mai frecvent un grad de  inflamatie a pleurei  (infecție pleurală, neoplazie, infarctizare, obstrucție bronșică etc.) sau orice proces pneumonic.” Pleurezia poate sa apara si in Insuficienta cardiaca, Ciroza ascitogena, metastaze pleuropulmonare , dar și a unor boli autoimune ca artritareumatoidă sau lupusul eritematos. În cazul pleureziei, durerea este ascuțită și crește atunci când inspirația este profundă.

În contrast cu durerea retrosternală profundă și apăsătoare din infarctul miocardic acut, durerea pleuritică este identificată de pacient ca fiind superficială. Este în principal o durere inspiratorie, cu caracter de junghi, ascuțită, de obicei scurtă, care reflectă întinderea pleurei parietale inflamate în timpul mișcărilor respiratorii ale toracelui, fiind exacerbată de inspir, tuse sau râs. Durerea este de obicei locală, dar se poate răspândi de-a lungul nervilor intercostali și astfel poate iradia în umăr sau chiar la nivel abdominal”,

”Durerea pleuritică poate fi severă și persistentă. Durerea scade în intensitate (diminuă) pe măsură ce se acumulează lichid. Este calmată de decubitul lateral (poziţia culcat pe o parte) pe partea afectată şi de flexia toracelui către partea afectată. Durerile toracice surde, tenace, care se intensifică în evoluţie, rebele la antialgice uzuale sunt sugestive pentru pleureziile metastatice. Se asociază frecvent cu tuse și alte simptome ale bolii de bază.”,  scrie și dr. Ciubotariu Bogdan, medic resident pneumologie, în cadrul unui articol din romedic.ro

Infecțiile pulmonare

Infecțiile care afectează căile respiratorii și plămânii, fie că este vorba de bronșite,  pneumonie, TBC, infecții fungice sau abces pulmonar pot determina durere, adesea acompaniată de febră și tuse.

Simptomele comune, în cazul infecțiilor sunt reprezentate de:

  • Scurtarea respirației
  • Flegmă sau mucus în exces
  • Tuse, care poate fi însoțită uneori de sânge
  • Febră
  • Frisoane și transpirații nocturne

Infecțiile din aria pulmonară pot fi însoțite de revărsat lichidian pleural, acumulare de lichid între plămâni și peretele toracic, care poate provoca o durere intensă.

”Revărsatul lichidian pleural (RLP) este… în 80% din cazuri secundar tuberculozei, infecțiilor virale, neoplaziilor și pneumoniei. Durerea din sindromul RLP este de obicei localizată în dreptul zonei de inflamație și poate fi constantă. În faza inițială… durerea poate fi atât de intensă încât împiedică pacientul să doarmă pe partea bolnavă și se ameliorează când pacientul împiedică mișcarea toracelui ținându-se sau chiar apăsându-se cu mâna. Durerea se diminuează în intensitate pe măsură ce lichidul se acumulează în cavitatea pleural”, arată dr. Mihălțan și dr. Borcea.

Durerea este un simptom tipic pentru pneumonie, o forma de infectie respiratorie acută, bacteriană, virală sau fungică, aparuta intr-unul dintre plamani sau in ambii plamani, care cauzeaza o inflamatie in alveolele acestora.  Durerea se agravează  atunci când bolnavul respiră adânc sau tușește, însoțind alte simptome precum tusea productivă, transpirație excesivă, frisoane, febră, dispnee, respirație rapidă la copiii sub 5 ani, stare general de rău la persoanele vârstnice.

Durerea poate fi foarte puternică în pleurezia tuberculoasă, care ”poate debuta cu durere pleuritică (junghi), febră, tuse neproductivă, în plină stare de sănătate sau să preceadă un discret sindrom de impregnare bacilară cu dureri atipice de tipul nevralgiei intercostale.”, subliniază dr. Mihălțan și dr. Borcea.

Embolismul pulmonar

Acesta este unul dintre cele mai severe diagnostice care pot fi asociate cu durerea de tip pleuritic, fiind întâlnit în 5 până la 21% dintre cazuri ce prezină respectivul tip de durere. Emobolismul pulmonar este o condiție amenințătoare de viață, care se instalează atunci când un cheag de sânge din zona picioarelor (tromboza venoasă profundă) ajunge la plămâni. Durerea cauzată de emobolismul pulmonar este câteodată foarte greu de diferențiat de durerile provocate de alte afecțiuni pulmonare, dar în general este ascuțită și se amplifică la respirație. Alte simptome asociate embolismului pulmonar sunt tusea, uneori însoțită de sângerare, scurtarea respirației, creșterea ratei cardiace, senzație de căldură, sensibilitate și umflare la nivelul gambei, tensiunea arterială scăzută și leșinul. Embolismul pulmonar reprezintă o urgență medicală, așa că oricine manifestă, pe lângă durere, simptomele descrise mai sus, trebuie să prezinte imediat la spital.

de ce ma dor plămânii când respir

Pneumotoraxul

 ”Embolia pulmonară poate fi complet asimptomatică sau să prezinte semne și simptome nespecifice. Durerea din embolia pulmonară prezintă caracter diferit în funcție de locul unde trombii embolizează circulația pulmonară arterială. În embolismul pulmonar mic, durerea are un caracter de junghi, fiind provocată de iritarea pleurei secundare unui embol distal care generează infarctul pulmonar. Debutul poate fi brusc și junghiul se agravează cu inspirația, inițial este localizat, dar se poate extinde și iradia în umăr sau în regiunea abdominală inferioară, are durată variabilă de la câteva ore la câteva zile. În embolismul pulmonar masiv, atunci când se obstruează peste 50% din patul vascular pulmonar, durerea poate avea caracter tipic de angină pectorală (violentă, frecvent retrosternală, cu senzație de compresie sau constricție, cu durată variabilă de la minute la ore, în absența iradierilor), reflectând probabil ischemie la nivelul ventriculului drept și necesită imperios un diagnostic diferențial cu sindromul coronarian acut sau cu disecția de aortă.”, specific medicii pneumologi în articolul din viata-medicală.ro

Pneumotoraxul este determinat de pătrunderea aerului între celde două foițe pleurale, cea parietală, care învelește pe interior cavitatea toracică și cea viscerală care acoperă plămânul. Din cauza compresiunii exercitate de aer în interiorul toracelui, pneumotoraxul este o urgență medical ce poate pune în pericol viața pacientului.

”Clasic, debutul pneumotoraxului spontan este brusc, prin aparitia unui junghi toracic unilateral, dispnee amplificata de efort, tuse iritativa, in cazuri grave asociindu-se chiar cianoza si insuficienta respiratorie grava.”, se menționează în cadrul unui articol realizat de Dr. Cristina-Emanuela Vasile, medic specialist chirurgie toracica, publicat pe site-ul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Victor Babeș.

” În funcție de etiologie, pneumoraxul poate fi spontan (primar sau secundar, în funcție de patologia subiacentă) sau traumatic. Simptomele tipice – durerea de tip pleuritic, asemenea unei lovituri de pumnal, mai frecvent resimțită submamelonar, axilar sau în umăr, și dispneea – pot fi relativ minore sau absente în orice tip de pneumotorax, iar severitatea lor nu se corelează cu dimensiunea pneumotoraxului . De obicei, acești pacienți sunt bărbați înalți, tineri (20–30 de ani) și fumători. În general, simptomele clinice asociate pneumoraxului spontan secundar sunt mai severe decât cele asociate pneumoraxului spontan primar, iar majoritatea acestor pacienți acuză dispnee invers proporțională cu dimensiunea pneumotoraxului … Când simptomele sunt dramatice și se asociază cu cianoza extremităților, tahipnee, tahicardie, hipotensiune, pneumotoraxul hipertensiv trebuie luat în considerare”, este specificat în articolul de pe viata-medicala.ro

Astmul și Boala Obstructivă Pulmonară Cronică

Deși nu este principalul simptom în astm și BPOC, aceste boli se pot asocia in episoadele de exacerbare cu  durere (senzatie de compresiune toracica )   înrăutățită la miscarile respiratorii si tuse.  Tusea este un alt simptom frecvent, pe lângă dificultăți de respirație și wheezing (un zgomot expirator cu tonalitate înaltă sau șuierat).

În astmul bronșic, aglomerarea de mucus și tusea compulsivă pot provoca durere, percepută ca o presiune sau un ghem dureros în piept. Aceasta  senzație de strânsoare dureroasă este  însoțită de prelungirea expirului,respiratie suieratoare, spută aderenta și o serie de alte simptome cauzate de insuficiența funcțiilor pulmonare (dureri de cap, somnolență, afectare cardiacă)

 Cancerul pulmonar

Tumorile pulmonare pot provoca durere, adesea unilaterală, asociată cu tuse, hemoptizie și pierderea marcantă în greutate. Cu toate acestea, durerea nu este frecventă în cancerul bronho-pulmonarsi apare tardiv, cand boala este in stadiu avansat.

” În cancerul bronhopulmonar, durerea este mai puțin frecventă și de obicei este legată de implicarea malignă a pleurei parietale, a coastelor și a structurilor intercostale.”, arată dr. Mihălțan  și dr. Borcea.  Principalele simptome sunt tusea persistentă și modificările respiratorii, inclusive wheezing-ul, la care se poate asocia și durere la nivelul pieptului, umerilor și spatelui.  De regulă, durerea este consecința măririi nodulilor limfatici și metastazei la nivelul peretelui toracic și coastelor.

Edemul pulmonar

Edemul pulmonar este reprezentat de acumularea de lichid la nivelul interstițiului pulmonar și spațiului alveolar, care duce la alterarea suprafeței de schimb alveolo-capilare și scăderea saturației oxigenului la nivel periferic. Edemul pulmonar poate avea drept cauză o afecțiune cardiacă (insuficiență cardiac, valvulopatii, miocardite, disecție de aortă, tamponadă cardiac, infarct) sau poate fi de natură non-cardiogenă, declanșat de șoc septic, traumatisme, arsuri extinse, BPOC, embolie pulmonară, pneumonii, etc.

Edemul pulmonar se manifestă prin simptome severe, precum lipsa de aer, durere toracică retrosternală, asemănătoare unei gheare sau strângeri în piept, hipertensiune, tuse cu expectorație, sanguinolentă, extremități reci, tulburări de ritm cardiac, anxietate, agitație.

Când pot să mai apară dureri în piept

Nu numai bolile de plămâni produc dureri în piept la respirație.  Conform dr. Ciubotariu Bogdan (romedic.ro), astfel de dureri pot să apară și în cazul altor afecțiuni, precum:

  • afecţiuni cardiace și vasculare  (sindrom coronarian acut , angină pectorală; insuficienţă cardiacă congestivă; pericardită; infarct miocardic; anevrism disecant de aortă)
  • afecţiuni gastrointestinale: boli inflamatorii intestinale, pancreatită, refluxul gastro-esofagian, cancer esofagian, esofagită 
  • durerea sânului din afecțiunile inflamatorii (mastită) sau neoplazice (tumori maligne);
  • afecțiuni mediastinale: mediastinite și tumori mediastinale;
  • afecţiuni inflamatorii/autoimune/genetice: spondilită anchilozantă, artrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic, colagenoze, fibromialgie;
  • durerea nervoasă din zona zoster (durerea este unilaterală, intensă, plecând de la nivelul coloanei vertebrale către peretele lateral al toracelui până la linia mediană anterioară și precede cu câteva zile erupția caracteristică bolii) sau din nevralgia intercostală (durerea este localizată la nivelul spațiului intercostal, are un debut brusc, cu caracter de arsură, fiind intensificată de mișcările respiratorii);
  • metastaze localizate la nivelul oaselor toracelui;
  • patologie reumatologică, spondiloza, nevralgii intercostale – foarte frecvente.

Cum se stabilește diagnosticul bolilor de plămâni

De obicei, în momentul în care te întrebi de ce mă dor plămânii când respir înseamnă că te confrunți cu o durere toracica și trebuie să te adresezi pneumologului. Doctorul pneumolog este cel care realizează examenul fizic și anamneza bolnavului suspect de o problemă pulmonară și poate dispune efectuarea unor proceduri și teste pentru a stabili cauza durerilor și dificultăților de respirație.

De ce mă dor plămânii când respir? Principalele teste care pot fi solicitate de medic când se întâmplă asta:

  • Radiografia toracică permite identificarea zonelor inflamate de la nivelul plămânilor dar evidentiaza si modificari ale inimii. Radiografia de profil poate evidenția acumularea de  fluid la nivelul celor două foițe pleuraledarastazi se prefera Ecografia pentru diagnosticul, si monitorizarea pleureziei.
  • Testele de sânge au rolul de a evidența existența unei infecții și identificarea agentului patogen, precum și de a exclude sau confirma posibilitatea unei boli autoimune.
  • Spirometria testează funcția pulmonară și este metoda cheie pentru depistarea astmului și a bolii pulmonare obstructive cronice.
  • Toracocenteza sau puncția pleurală presupune  extragerea fluidelor din cavitatea pleurală, sub anestezie locală, cu ajutorul unui ac de puncție. Toracocenteza se poate realiza atât în scop diagnostic, pentru analizarea fluidului în vederea identicării unor infecții, cât și în scop evacuator și terapeutic. Fiind o procedură invazivă și cu un oarecare grad de risc, se efectueaza de obicei in spital dotat cu laborator adecvat si este necesara pentru diagnostic.
  • Imagistica computerizată se realizează pentru o cercetare mai amănunțită a țesutului pulmonar, în completarea radiografiei. CT permite depistareaunor boli pleuo- pulmonare,  tumorilor pulmonare,esofagiene, mediastinale, emboliei pulmonare și posibilelor metastaze la nivelul peretelui toraci,  hernieihiatale, modificari ale coloanei vertebrale.
  • Biopsia ( pleurala, bronsica, transtoracica ) este, de asemenea, o procedură invazivă, care se realizează sub anestezie și presupune preluarea unei cantități mici din țesutul pulmonar/pleural/bronsic , pentru o analiză mai amănunțită a potențialelor afecțiuni. Biopsia este utilizată  pentru precizarea diagnosticului in cazul epuizarii celorlalte metode, in principal pentru tumori ,boli autoimune, si foarte rar   pentru forme atipice ale  tuberculozei.
  • Toracoscopia presupune realizarea unei incizii la nivelul pieptului și introducerea unei mici camere atașate de un tub la nivelul spațiului pleural. Camera este utilizată pentru a identifica zonele iritate greu de observat prin alte procedee și a prelua o probă de țesut pentru analiză.

De ce mă dor plămânii când respir? Ce tratament se recomandă

Este de la sine înțeles că, pentru a trata durerea toracica, este necesar să fie tratată boala care o provoacă. Doar medicul poate stabili si monotoriza tratamentul , in functie de diagnostic, bolile asociate  si toleranta fiecarui pacient. ”În durerea de tip pleuritic…sunt două aspecte ce trebuie urmărite: controlul durerii şi tratarea etiologiei bolii de bază. Pentru controlul durerii se utilizeazăantalgice si  antiinflamatoarele nesteroidiene (nu au efectul analgezic al narcoticelor, dar nu suprimă centrul respirator), precum indometacin , cu efecte benefice asupra durerii şi funcţiei mecanice pulmonare. În pneumonia bacteriană sunt necesare antibioticelein functie de sensibilitatea germenilor patogeni incriminati. În efuziunea pleurală care se reface rapid după toracocenteză (din insuficienţă renală, artrită reumatoidă sau neoplazii), este necesară pleurodeza. Durerea de tip pleuritic din infecţiile virale se remite frecvent în 2-4 săptămâni.”, arată dr. Ciubotariu.

Medicația administrată poate cuprinde, de asemenea, antitusive, care pot conține și codeină, precum și medicamente pentru dizolvarea cheagurilor de sânge sau a colecțiilor mari de puroi și mucus. Bronhodilatatoarele pot fi, de asemenea, necesare, mai ales în cazul astmului, dar și în alte afecțiuni pulmonare.

Atunci când cantitatea de fluid și mucus este foarte mare, poate fi nevoie de drenarea acestuia cu ajutorul unui tub de dren, presupunând internarea pacientului pentru mai multe zile. Toracocenteza, spălăturile pleurale și administrarea de antibiotic direct la nivel pleural se pot impune în cazuri de urgență, în care lichidul este în cantitate foarte mare și provoacă disconfort pronunțat, în special dispnee.

Surse:

  • https://www.verywellhealth.com/lung-pain-symptoms-causes-and-diagnosis-2249389
  • https://www.healthline.com/health/left-lung-pain#which-lungrelated-conditions-cause-lung-pain
  • https://www.viata-medicala.ro/dosar/durerea-in-pneumologie-14358
  • https://www.romedic.ro/durerea-pleuro-pulmonara-caracteristici-diagnostic-diferential-si-tratament-0R18795
  • https://www.cdt-babes.ro/articole/pneumotorax.php
  • https://www.romedic.ro/toracenteza-toracocenteza-punctia-pleurala

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Revizuit de Dr. Enikö Vera PALL

Specializări: Pneumologie
Șef secție Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța
Competențe: Managementul serviciilor de sănătate, Somnologie, Ultrasonografie generală, Atestat de Formator
Grad Profesional: Medic Primar Pneumolog
Cabinet Consultații: doctor-pall.ro