De ce mănânci mai mult când dormi prost
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Adesea, după patru-cinci ore de somn, te trezești fără energie și parcă simți nevoia să mănânci tot ce găsești prin bucătărie. În timp ce bei cafeaua ronțăi și ceva dulce. La prânz aglomerezi calorii, iar seara apare o dorință incontrolabilă de pizza, chipsuri sau ciocolată. Nu este neapărat o problemă de voință. Dacă mănânci mult după o noapte proastă, creierul și sistemele care reglează apetitul pot avea o contribuție serioasă. Cercetările arată că somnul insuficient poate crește foamea. Oboseala poate modifica felul în care creierul răspunde la alimente și poate împinge alegerile tocmai spre produsele care adaugă kilograme. Mai mult decât atât, o masă copioasă seara va afecta la rândul ei somnul, ducând la un cerc vicios.
”Când ai o masă consistentă, corpul direcționează sânge către sistemul digestiv și își activează o mulțime de procese: secreție de acid gastric, contracții intestinale, metabolizare de grăsimi și carbohidrați, gestionarea glicemiei. Dacă masa e foarte bogată în grăsimi sau prăjeli, digestia poate dura mai mult, iar senzația de greu în stomac se prelungește exact în intervalul în care ai nevoie să te relaxezi.”, avertizează dr. Laura Ene , Medic Primar Diabet, Nutriție și Boli metabolice pe doc.ro
American Academy of Sleep Medicine și Sleep Research Society recomandă adulților să doarmă în mod regulat cel puțin șapte ore pe noapte. Când devine un obicei, somnul sub șapte ore este asociat printre altele cu un risc mai mare de creștere în greutate și obezitate.
Dar asocierea nu ne spune totul. Mult mai interesant este ce au descoperit experimentele în care cercetătorii chiar au redus timpul de somn al participanților și apoi au urmărit cât și ce mănâncă.
Mănânci mult după o noapte proastă? Nu este doar impresia ta
Într-un studiu desfășurat într-o unitate de cercetare clinică, participanții cărora li s-a restricționat somnul timp de opt zile au ajuns să consume, în medie, cu aproximativ 559 kcal pe zi mai mult față de perioada lor inițială.
În același timp, cercetătorii nu au observat o creștere corespunzătoare a activității fizice care să consume aceste calorii suplimentare. Diferența dintre grupul cu somn restricționat și grupul de control în modificarea aportului alimentar a ajuns la 677 kcal pe zi.
Un review și o meta-analiză a studiilor randomizate a găsit aceeași direcție, chiar dacă amploarea efectului a fost mai mică: restricția somnului a fost asociată cu aproximativ 253 kcal suplimentare consumate zilnic și cu o creștere semnificativă a senzației subiective de foame.
Așadar, dacă după câteva nopți scurte simți că mănânci mult, fenomenul are susținere experimentală. Organismul nu pare să reacționeze la nesomn doar prin pleoape grele și lipsă de concentrare. Se schimbă și relația cu mâncarea.
Foamea nu se află numai în stomac
Una dintre ideile care merită reținute este că foamea nu reprezintă, pur și simplu, semnalul unui stomac gol. Decizia de a mânca apare în urma unui dialog extrem de complex între tractul digestiv, țesutul adipos, hormoni și creier. În acest dialog intră semnale care ne spun dacă avem nevoie de energie, dar și mecanisme legate de recompensă, plăcere, impuls și disponibilitatea alimentelor.
Somnul insuficient poate interveni în ambele zone. Poți ajunge să simți mai multă foame, dar poți avea și o dorință mai mare pentru mâncare chiar în absența unei nevoi energetice proporționale.
Leptina și grelina explică totul? Nu chiar
Probabil ai întâlnit explicația potrivit căreia lipsa somnului crește grelina, „hormonul foamei”, și scade leptina, unul dintre hormonii implicați în semnalizarea sațietății.
Există date care susțin acest mecanism. Într-un studiu devenit clasic, bărbații tineri care au petrecut numai patru ore în pat au prezentat niveluri medii de leptină cu aproximativ 18% mai mici și niveluri de grelină cu aproximativ 28% mai mari decât atunci când petreceau zece ore în pat. Participanții au raportat și mai multă foame și un apetit crescut.
Numai că efectul hormonal nu apare la fel în toate studiile. În experimentul de opt zile menționat anterior, participanții au consumat semnificativ mai multe calorii, dar cercetătorii nu au găsit modificări semnificative nici ale grelinei, nici ale leptinei. Iar o meta-analiză a studiilor randomizate nu a găsit dovezi puternice că restricția de somn modifică în mod constant nivelurile medii ale celor doi hormoni.
Concluzia este că mănânci mult după ce ai dormit prost nu doar din cauza hormonilor perturbați, ci și prin alte mecanisme.
După o noapte albă, creierul începe să prefere alimentele cu multe calorii
Într-un experiment publicat în Nature Communications, 23 de adulți sănătoși au fost investigați prin imagistică cerebrală după o noapte de somn normal și după o noapte fără somn. După privarea de somn, cercetătorii au observat o activitate redusă în regiuni corticale implicate în evaluarea alimentelor și o reactivitate crescută a amigdalei, regiune implicată printre altele în procesarea relevanței stimulilor.
Schimbarea cerebrală a fost însoțită de ceva foarte concret: participanții și-au dorit mai multe alimente bogate în calorii. Mai mult, alimentele pe care participanții le considerau atrăgătoare după noaptea nedormită însumau, în medie, aproximativ 600 kcal în plus față de cele alese în starea odihnită. Important: studiul a măsurat dorința și alegerea alimentelor, nu faptul că toate acele calorii au fost efectiv consumate.
Și mai surprinzător, diferențele nu puteau fi explicate pur și simplu printr-o foame mai mare: înaintea testării, scorurile de foame nu erau semnificativ diferite între cele două condiții.
Cu alte cuvinte, poți să nu fii dramatic mai flămând, dar creierul tău să considere brusc un aliment dens caloric mult mai atractiv.
De ce vrei chipsuri și prăjituri, nu neapărat broccoli?
Organismul produce în mod natural substanțe numite endocannabinoizi, implicate, printre multe alte funcții, în reglarea plăcerii asociate alimentelor și a comportamentului alimentar.
Într-un studiu randomizat încrucișat, adulți tineri sănătoși au dormit timp de patru nopți fie aproximativ 8,5 ore în pat, fie numai 4,5 ore. După restricția de somn, nivelul unui endocannabinoid numit 2-arachidonoilglicerol (2-AG) a crescut mai mult și a rămas ridicat pentru o perioadă mai lungă în cursul după-amiezii. Exact în această perioadă, participanții raportau mai multă foame și dorință de a mânca și le era mai greu să refuze gustările apetisante.
Atunci când au avut acces la snackuri, participanții privați de somn au consumat aproape de două ori mai multe grăsimi decât atunci când dormiseră suficient.
Aceasta este una dintre explicațiile pentru situația în care mănânci mult fără să simți neapărat o foame fiziologică dramatică. Somnul insuficient pare să poată amplifica valoarea de recompensă a alimentelor.
Mai multe ore treaz înseamnă și mai multe ore în care poți mânca
Există și o explicație mult mai puțin sofisticată, dar relevant pentru faptul că mănânci mult când dormi prost. Dacă dormi șapte-opt ore, în tot acel interval nu mănânci. Dacă dormi patru ore și rămâi treaz până la două noaptea, ai câteva ore suplimentare în care frigiderul, aplicațiile de livrare și dulapul cu gustări sunt disponibile.
Organismul consumă într-adevăr ceva energie suplimentară atunci când stă treaz în loc să doarmă. Problema este că studiile arată că aportul caloric suplimentar poate depăși necesarul energetic creat de acele ore suplimentare de veghe.
Oboseala îți poate schimba și deciziile
Oricine a încercat să ia decizii importante după o noapte albă știe că autocontrolul nu funcționează întotdeauna la capacitate maximă. Somnul insuficient afectează procese cognitive precum atenția, evaluarea și controlul comportamental. În cazul alimentelor, studiile de neuroimagistică sugerează tocmai o reducere a activității unor regiuni frontale implicate în evaluarea alegerilor, concomitent cu creșterea reactivității față de stimuli alimentari atrăgători.
De aceea, după o noapte proastă, poate apărea un scenariu familiar: la ora 10 dimineața îți propui să mănânci echilibrat, la ora 16:00 apare o prăjitură în apropiere, iar creierul obosit negociază mult mai puțin.
Nu este util să transformăm asta într-o scuză pentru orice alegere alimentară. Dar este la fel de greșit să reducem fenomenul exclusiv la „lipsă de voință”.
Somnul mai lung poate produce efectul invers
Una dintre cele mai convingătoare dovezi vine dintr-o direcție diferită: ce se întâmplă dacă oamenii care dorm prea puțin încep să doarmă mai mult?
Un studiu clinic randomizat publicat în JAMA Internal Medicine a urmărit 80 de adulți cu suprapondere care dormeau în mod obișnuit mai puțin de 6,5 ore pe noapte.
Jumătate dintre participanți au primit o intervenție individualizată pentru prelungirea somnului. Aceștia au reușit să doarmă cu aproximativ 1,2 ore mai mult pe noapte.
Rezultatul: în numai două săptămâni, aportul lor energetic a fost cu aproximativ 270 kcal pe zi mai mic decât în grupul de control. Cercetătorii nu le-au prescris o dietă și nu le-au cerut să își modifice activitatea fizică.
Și mai interesant, fiecare oră suplimentară de somn a fost asociată în cadrul studiului cu o reducere de aproximativ 162 kcal a aportului zilnic. Aceasta este o asociere observată în experiment, nu o formulă pe care să o aplicăm matematic fiecărei persoane.
Prin urmare, somnul nu este doar perioada în care „nu ai timp să mănânci”. El pare să influențeze activ comportamentul alimentar.
Dacă mănânci mult după nopți proaste, ce poți face?
Prima reacție nu trebuie să fie o dietă extremă a doua zi. Restricția alimentară severă, combinată cu oboseala și cu o sensibilitate crescută la recompense alimentare, poate transforma ziua într-o luptă inutilă.
Mai util este să reduci situațiile în care un creier deja obosit trebuie să ia permanent decizii dificile.
Poți încerca:
- să nu sari peste mesele principale doar pentru a „compensa” gustările din seara precedentă;
- să ai la îndemână alimente sățioase care conțin proteine, fibre și grăsimi adecvate;
- să planifici dinainte mesele zilelor în care știi că vei dormi mai puțin;
- să eviți cumpărăturile alimentare impulsive atunci când ești extrem de obosit;
- să limitezi gustările automate consumate în fața ecranelor târziu în noapte;
- să tratezi somnul ca parte a strategiei de control al apetitului, nu ca pe un lux separat de alimentație.
Pentru majoritatea adulților sănătoși, recomandarea generală este de cel puțin șapte ore de somn pe noapte, deși nevoia individuală poate varia.

Nu orice poftă de mâncare este provocată de lipsa somnului
Este important să nu transformăm somnul într-o explicație universală. Pofta de mâncare și consumul crescut pot avea legătură cu aportul alimentar insuficient, activitatea fizică intensă, stresul, anumite medicamente, modificări hormonale sau metabolice și numeroase alte situații.
Dacă mănânci mult în mod persistent și senzația de foame pare greu de controlat chiar atunci când dormi suficient, merită să privești tabloul complet.
La fel, un somn aparent suficient ca durată nu înseamnă automat un somn de calitate. O persoană poate sta opt ore în pat și totuși să aibă un somn fragmentat.
Sforăitul puternic, pauzele de respirație observate de partener, trezirile frecvente, cefaleea matinală și somnolența marcată în timpul zilei pot sugera, printre alte posibilități, apnee obstructivă în somn și justifică o discuție cu medicul.
Când foamea mare merită discutată cu medicul
O perioadă în care mănânci mult după câteva nopți nedormite nu înseamnă automat că există o problemă medicală. Evaluarea devine însă importantă dacă foamea este neobișnuit de intensă, persistă indiferent de somn și alimentație sau este asociată cu alte simptome.
De exemplu, setea excesivă, urinările frecvente și scăderea inexplicabilă în greutate necesită evaluare medicală, pentru că poate fi vorba de diabet. La fel și episoadele repetate de pierdere a controlului asupra alimentației, mai ales dacă provoacă suferință psihologică.
Și, desigur, dacă oboseala este constantă în ciuda unui număr aparent suficient de ore de somn, problema poate fi calitatea somnului, nu doar durata lui.
În concluzie, dacă mănânci mult după ce ai dormit prost, corpul tău nu încearcă neapărat să îți saboteze toate intențiile alimentare. Somnul insuficient poate crește aportul caloric, poate intensifica foamea în anumite condiții, poate modifica activitatea sistemului endocannabinoid și poate schimba felul în care creierul evaluează alimentele foarte calorice.
Apetitul este controlat printr-o rețea complexă în care se întâlnesc metabolismul, sistemele cerebrale de recompensă, disponibilitatea alimentelor, timpul petrecut treaz și capacitatea de a lua decizii. Legăturile mai puțin evidente dintre somn, metabolism, respirație și felul în care funcționează organismul pot fi explicația subtilă pentru care mănânci în exces după o noapte cu somn prost.
FAQ medical – mănânci mult când dormi prost
De ce mănânc mai mult după ce dorm puțin?
Somnul insuficient poate crește foamea și poate face alimentele foarte calorice mai atrăgătoare pentru creier.
Lipsa somnului crește grelina?
Poate, dar nu în toate studiile. Relația dintre somn și apetit este mai complexă decât grelina singură.
Somnul prost provoacă poftă de dulce?
Poate crește preferința pentru alimente dense caloric, inclusiv produse dulci și bogate în carbohidrați.
Dormitul mai mult poate reduce pofta de mâncare?
Da. Un studiu randomizat a găsit o reducere a aportului caloric după prelungirea somnului.
Câte ore ar trebui să doarmă un adult?
Pentru majoritatea adulților, recomandarea este de cel puțin șapte ore pe noapte.
Când foamea excesivă trebuie investigată?
Dacă persistă sau se asociază cu sete excesivă, urinări frecvente, scădere în greutate ori alte simptome neobișnuite.
Surse
- https://www.doc.ro/sanatate/cum-si-de-ce-iti-afecteaza-somnul-mesele-prea-copioase
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26194576
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4442216
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23392199
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27804960
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26612385
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23922121
- https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/fullarticle/2788694
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24816752

