De ce nu mai pot dormi noaptea?
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Multe persoane au experimentat perioade când nu mai pot dormi noaptea. Astfel de episoade pot să apară pe fond de stres sau anxietate, din cauza anumitor schimbări familiale (boala unui membru al familiei, nașterea unui copil) sau în condițiile în care o persoană muncește noaptea și își perturbă ritmul circadian. Totuși, există situații în care oamenii nu mai pot dormi noaptea chiar dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru un somn normal.
Insomnia, în special în forma sa cronică, este o tulburare de somn frecventă, afectând aproximativ 10% din populația adultă din întreaga lume. Sub denumirea de insomnie sunt incluse tulburările de somn, de exemplu dificultatea de a adormi sau de a menține somnul, precum și efectele pe care lipsa somnului le are asupra vieții cotidiene (dificultăți de concentrare sau atenție, oboseală crescută, disforie etc.). Insomnia cronică crește semnificativ riscul de a dezvolta boli somatice sau mentale, în special tulburări depresive.
Atunci când nu mai pot dormi noaptea, este necesar să văd dacă este vorba de o insomnie ocazională sau dacă există riscul de a se transforma în insomnie cronică. Pentru aceasta, trebuie să sondez cauzele care ar putea determina dificultatea de a adormi sau întreruperea somnului. Articolul de față oferă răspunsuri la întrebarea pe care mulți dintre noi ne-o punem în anumite circumstanțe: ”de ce nu mai pot dormi noaptea?”, prezentând, totodată, o serie de remedii utilizate pentru insomnie, atât din medicina alopată cât și din practicile alternative.
De ce nu mai pot dormi noaptea, deși îmi este somn
Ni se întâmplă uneori să fim foarte obosiți și să așteptăm cu nerăbdare să ne culcăm, dar, când ne așezăm în pat, să treacă perioade lungi de timp fără să ne ia somnul. Ori adormim pentru scurtă vreme, după care ne trezim brusc și nu mai putem readormi. Persoanele care nu mai pot dormi noaptea suferă, de obicei, de insomnie, o tulburare de somn caracterizată prin dificultăți de a adormi, de a rămâne adormit sau ambele. Astfel de probleme pot să apară chiar și atunci când mediul pentru somn este propice și persoana se simte obosită și somnoroasă. Până la două treimi dintre oameni prezintă ocazional simptome de insomnie, iar la circa 10% dintre persoane, insomnia ocazională se poate transforma în insomnie cronică. Simptomele insomniei se pot suprapune cu simptomele altor tulburări de somn (precum apneea de somn sau sindromul picioarelor neliniștite), așa că este important un consult medical amănunțit pentru a afla cauzele pentru care anumiți indivizi nu mai pot dormi noaptea.
Cele două tipuri principale de insomnie sunt insomnia acută și insomnia cronică. Insomnia acută este caracterizată prin dificultăți de somn care durează câteva zile sau săptămâni, dar nu mai mult de trei luni. Dacă insomnia acută persistă timp de mai multe luni, aceasta poate fi clasificată ca insomnie cronică. Insomnia este considerată cronică atunci când o persoană se confruntă cu dificultăți de somn și simptome asociate în timpul zilei, cum ar fi somnolența și problemele de atenție, cel puțin trei zile pe săptămână timp de mai mult de trei luni.
”De obicei, insomnia este tranzitorie, acută – debut de cel puțin o lună, cel mai frecvent asociată cu situații stresante (un nou loc de muncă, termene limită pentru anumite activități profesionale, examene, vești neplăcute etc.). Insomnia acută dispare dacă factorul precipitant nu mai e prezent sau dacă individul se adaptează factorului declanșator.Insomnia cronică, pe de altă parte, are o durată mai mult de o lună și poate fi asociată cu o serie de patologii medicale și psihiatrice. Aceasta are drept consecințe timpi de reacție mai scăzuți, afectarea calității vieții, scăderea performanțelor ocupaționale și sociale.”, arată dr. Alina Andreea Iacobescu, medic specialist neurologie pe site-ul arcadiamedical.ro
În momentul în care în viața de familie apar diverse schimbări, se poate întâmpla să nu mai pot dormi noaptea, pentru o anumită perioadă de timp.
Insomnia de scurtă durată poate fi cauzată de evenimente cum ar fi divorțul, moartea unei persoane dragi, o boală majoră, îngrijirea unui copil. Condițiile improprii de mediu din anumite perioade (zgomot, lumină, temperatură prea mare sau prea scăzut) pot fi, de asemenea, cauze ale insomniei.
În anumite cazuri, insomnia rezultă probabil din anumite tipuri de excitare fiziologică nedorită, care perturbă tiparele normale de somn. Exemple de astfel de excitare pot include o frecvență cardiacă crescută, o temperatură corporală mai ridicată și niveluri crescute de hormoni specifici, cum ar fi cortizolul.
Atunci când nu mai pot dormi noaptea și apar gânduri obsesive sau o stare de agitație crescută, este posibil să sufăr de anxietate. Depresia poate determina atât insomnie, cât și somnolență excesivă.
Cele mai frecvente comorbidități asociate insomniei sunt tulburările psihice. Se estimează că 40% din toți pacienții cu insomnie au o afecțiune psihiatrică coexistentă. Dintre aceste tulburări psihice, depresia este cea mai frecventă, iar insomnia este un simptom de diagnostic pentru tulburările depresive și anxioase.
Pe măsură ce înaintează în vârstă, multe persoane nu mai pot dormi noaptea la fel ca înainte, mai ales dacă au anumite condiții medicale, precum diabetul și durerea cronică. Cauza principală pentru care vârstnicii nu mai pot dormi noaptea sau dorm mult mai puțin pare a fi scăderea parțială a funcționalității sistemelor de control al somnului.
Bolile cronice reprezintă un risc semnificativ pentru insomnie. Se estimează că majoritatea persoanelor cu insomnie (aproximativ 75%–90%) prezintă un risc crescut de tulburări medicale comorbide, cum ar fi afecțiuni care cauzează hipoxemie și dispnee, boala de reflux gastroesofagian, afecțiuni dureroase și boli neurodegenerative. Hipertensiunea, astmul sau hipertiroidismul pot fi asociate, la rândul lor, cu episoade de insomnie. O varietate de tulburări primare de somn, precum și tulburările de ritm circadian sunt frecvent asociate cu comorbidități și adesea conduc la insomnie. Printre tulburările primare de somn, sindromul picioarelor neliniştite, tulburări periodice de mişcare a membrelor şi tulburările respiratorii legate de somn (sforăit, dispnee, apnee în somn) se asociază frecvent cu insomnia, în special la vârstnici.
De asemenea, persoanele care au început, de curând, o anumită medicație ar putea observa că nu mai pot dormi noaptea. Unele antiinflamatoare, antihistaminice, medicația antidepresivă, unele pastile pentru tensiune pot avea ca efect insomnie secundară.
Insomnia, chiar și cea de scurtă durată, poate afecta semnificativ calitatea vieții, ducând la stare de oboseală excesivă pe timpul zilei, lipsă de concentrare și eficiență, posibile accidente și crescând riscul de abuz de substanțe, durere cronică, boli de inimă și diabet. Iată de ce atunci când nu mai pot dormi noaptea este necesar să obțin cât mai repede un diagnostic al tulburării de somn, pentru a găsi cel mai potrivit tratament pentru această stare de lucruri.
Nu mai pot dormi noaptea din cauza gândurilor
Adesea, atunci când constat că nu mai pot dormi noaptea, observ și că mintea mea este năpădită de o sumedenie de gânduri negative, îngrijorări și ruminații. Pe lângă grijile vieții de zi cu zi (legate de bani, relații, locul de muncă, alte aspecte), în perioadele de stres pot apărea o serie de gânduri despre termene limită, eșecuri, dificultăți, precum și scenarii mintale complicate care împiedică somnul.
Frecvent, persoanele care trăiesc cu stres, anxietate, depresie și insomnie raportează gânduri intruzive care îngreunează adormirea la fel de mult sau chiar mai mult decât orice disconfort sau durere fizică. Insomnia și gândirea excesivă merg mână în mână, iar faptul că nu mai pot dormi noaptea determină îngrijorări suplimentare și mai multe gânduri negative.
Deși considerăm insomnia ca pe o tulburare de somn în timpul nopții, ea reprezintă, de fapt, o tulburare de hiperexcitare experimentată pe parcursul întregii zile. Această hiperexcitare se poate manifesta ca o stare de hipervigilență în timpul zilei și dificultăți la inițierea și menținerea somnului noaptea.
„Insomnia nu este o tulburare nocturnă. Este o afecțiune a creierului care durează 24 de ore, ca un comutator de lumină care este mereu pornit… Hiperexcitabilitatea descrisă în insomnia cronică este asociată cu metabolism crescut, niveluri crescute de cortizol, stare constantă de îngrijorare și anxietate.”, arată dr. Rachel E. Salas, profesor asistent de neurologie la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins.
Starea de hiperexcitabilitate care determină insomnia este explicată, în prezent, atât prin modele cognitive, cât și fiziologice de insomnie. Modelul cognitiv sugerează că îngrijorarea și ruminațiile cu privire la stresul vieții perturbă somnul, creând episoade acute de insomnie, în special la inițierea somnului și la readormirea după o trezire în timpul nopții. Odată ce un individ începe să experimenteze dificultăți de somn, îngrijorarea și ruminația trec de la evenimente de viață la griji legate de somnul în sine și de consecințele pe care lipsa de somn le va avea a doua zi. Această activitate cognitivă cu tonuri negative este alimentată și mai mult dacă este detectată o amenințare legată de somn sau este perceput un deficit de somn.
Printre gândurile negative legate de somn sunt cele care consideră cauzele somnului exagerate sau iremediabile (de exemplu, ”nu am dormit bine săptămâna asta, probabil că am pierdut capacitatea de a dormi normal.”); cele care consideră că efectele lipsei de somn sunt catastrofale sau că toate problemele cotidiene sunt determinate de lipsa somnului; gânduri corelate cu așteptări nerealiste despre cât de mult este necesar să dormi (de exemplu, că nu poți funcționa cum trebuie dacă nu dormi 8 ore pe noapte).
O serie de distorsiuni cognitive pot contribui şi la menţinerea problemelor de somn, precum catastrofizarea (”dacă nu dorm, va fi groaznic, nu voi face nimic.”), gândirea alb-negru (”fie dorm opt ore, fie este ca și cum n-aș fi dormit deloc”), suprageneralizarea (”totdeauna îmi merge prost atunci când nu mai pot dormi noaptea.”) și filtrul mental (”nu am dormit deloc săptămâna asta”, în contextul în care persoana a dormit câteodată, dar se concentrează doar pe perioadele de nesomn).
Unele studii au demonstrat că persoanele cu insomnie au o serie de convingeri disfuncționale și au tendința de a rumina cu privire la simptomele insomniei ceea ce declanșează un cerc vicios de temeri și anxietate, perpetuând insomnia.
Pacienții cu depresie și anxietate au adesea distorsiuni cognitive, ce pot influența convingerile legate de somn și pot crește valența lor negativă.
Prin implementarea unor modalități mai bune de a face față gândurilor intruzive, persoanele care nu mai pot adormi noaptea vor experimenta o diminuare a ruminației și stărilor de anxietate, ceea ce va facilita adormirea. Există o serie de strategii de blocare a gândurilor care pot fi abordate în cadrul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Astfel de strategii permit înlocuirea gândurilor negative cu unele mai adaptative, ceea ce poate reduce timpul necesar pentru a adormi și crește calitatea somnului.
Utilizarea unui Jurnal de gânduri înainte de culcare poate fi de folos pentru a identifica gândurile negative despre somn, precum și sentimentele și comportamentele asociate cu aceste gânduri.
Sunt agitat și nu pot adormi noaptea
În paralel cu modelele cognitive, a fost propus un alt model explicativ al insomniei, care arată că hiperexcitația din timpul zilei, care împiedică adormirea noaptea, ar fi cauzată, în primul rând, de factori fiziologici sau neurofiziologici. Excitarea fiziologică a fost evaluată prin măsurători ale ratei metabolice a întregului corp, variabilității ritmului cardiac, determinări neuroendocrine și de neuroimagistică funcțională. Studii recente au comparat persoanele care dorm bine cu pacienții diagnosticați cu insomnie. Pacienții cu insomnie au prezentat rate metabolice semnificativ mai mari decât grupul de control. Variabilitatea frecvenței cardiace poate oferi o măsură a excitării prin faptul că este reglată atât de activitățile sistemului nervos simpatic, cât și de cele parasimpatice. Un studiu a constatat că frecvența cardiacă medie a crescut și variabilitatea a fost scăzută în toate etapele somnului la pacienții cu insomnie, comparativ cu persoanele cu un somn normal. Această stare de hiperexcitabilitate este asociată cu o activare a sistemului nervos simpatic, responsabil de răspunsul ”luptă sau fugi” al organismului, asociată cu stări de agitație sau anxietate. Persoanele care nu mai pot dormi noaptea prezintă frecvent astfel de stări, depresia și anxietatea fiind cele mai frecvente tulburări psihice comorbide la insomniaci.
Datele au arătat că atât diagnosticul de insomnie, cât și severitatea tulburărilor de somn sunt legate de supraactivarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA) și de hipersecreția de cortizol, principalul hormon eliberat ca răspuns la stres.
Anxietatea este frecvent legată de problemele de somn. Excesul de îngrijorare și frică îngreunează adormirea și pot fragmenta somnul. Deprivarea de somn poate agrava anxietatea, stimulând un ciclu negativ care implică insomnie și tulburări de anxietate suplimentare. Relația bidirecțională înseamnă că anxietatea și privarea de somn se pot auto-întări; îngrijorarea cauzează un somn slab, în timp ce dificultățile suplimentare ale somnului provoacă o anxietate mai mare.
Persoanele cu tulburări de anxietate sunt înclinate să aibă o reactivitate mai mare, ceea ce înseamnă că pot avea frecvent probleme cu somnul în situații de stres. Mai mult decât atât, au adesea un somn superficial și se trezesc foarte ușor, apoi au dificultăți să readoarmă.
Cercetările indică faptul că anxietatea și ruminația înainte de somn pot afecta etapa REM a somnului, caracterizată prin mișcări oculare rapide și apariția viselor. Anxietatea poate provoca coșmaruri și vise tulburătoare care creează o probabilitate mai mare de întreruperi ale somnului și pot întări teama de a adormi.
Persoanele cu apnee obstructivă în somn, care provoacă întreruperi repetate ale respirației și poate fragmenta somnul, au adesea stări de anxietate și chiar atacuri de panică, ceea ce poate determina dificultate de a adormi.
Nu mai pot dormi noaptea nici cu somnifere
Există cazuri în care unele persoane nu mai pot dormi noaptea, nici măcar cu ajutorul somniferelor. Aceasta este o formă de insomnie rezistentă la tratament, denumită și insomnie refractară, insomnie reziduală sau insomnie persistentă. Acești termeni sunt adesea folosiți interschimbabili.
Unii pacienți care au luat tratamente medicamentoase pe termen lung sau care prezintă afecțiuni precum apneea obstructivă în somn, sindromul picioarelor neliniștite sau unele probleme de natură psihiatrică pot dezvolta o formă de insomnie rezistentă la tratament. Medicamentele pentru somn nu doar creează dependență, dar, uneori, o anumită doză a acestora nu își mai face efectul, după utilizarea lor pe termen lung.
În general, somniferele pot fi recomandate de medici pentru o perioadă scurtă de timp, mai ales în cazul insomniei acute. Totuși, dacă o persoană ia somnifere mai mult de lună și are, în continuare, dificultăți de a adormi noaptea, este cazul să se adreseze medicului și, eventual, să încerce alte forme de terapie, dat fiind că utilizarea pe termen lung a somniferelor nu este sănătoasă.
Pe lângă faptul că insomnia ar putea să nu mai răspundă la somnifere, trebuie luate în considerare și efectele secundare ale acestora. De exemplu, un studiu publicat în 2019 a arătată că persoanele care iau hipnotice sau anxiolitice în mod constant, pe termen lung, pot prezenta diferite probleme de sănătate, inclusiv o mortalitate mai mare.
Faptul că nu pot să mai dorm noaptea nici când iau pilule de somn poate fi agravat de o serie de comportamente precum:
Consumul de alcool
Deși alcoolul pare să amelioreze stresul și anxietatea și chiar să determine o stare de somn, consumul excesiv poate determina treziri nocturne și poate împiedica readormirea, chiar și atunci când o persoană încearcă să ia calmante sau alte medicamente pentru somn.
Consumul excesiv de cofeină
Persoanele care nu mai pot dormi noaptea, apelează adesea la cafea sau băuturi energizante pentru a-și asigura o stare de energie pe parcursul zilei. Dar prea multă cofeină, mai ales dacă este consumată după o anumită oră, poate îngreuna adormirea, chiar și dacă persoana ia somnifere.
Somnul pe parcursul zilei
Uneori, dacă nu mai pot dormi noaptea, am tendința să ațipesc în timpul zilei, dar acest lucru nu este util pentru odihna nocturnă și poate agrava insomnia rezistentă la medicamente.
Remedii când nu mai pot dormi noaptea
Tratamentul atunci când nu mai pot dormi noaptea depinde de tipul de insomnie, de comorbiditățile asociate și de orice alți factori specifici care împiedică somnul. Dacă insomnia este asociată cu o altă afecțiune, cum ar fi apneea în somn, anxietatea generalizată sau depresia, tratamentul celeilalte afecțiuni îmbunătățește adesea somnul.
Există mai multe variante de tratament recomandate:
Medicație pentru somn
La persoanele la care apare insomnie severă sau care nu răspunde la alte tipuri de terapie, cum ar fi terapia cognitiv comportamentală pot fi recomandate medicamente pentru somn, precum somnifere, calmante, anxiolitice.
”Cele mai utilizate sunt sedativ-hipnoticele: benzodiazepinele (alprazolam, nitrazepam, lorazepam, bromazepam) și non-benzodiazepine (zolpidem, zoplicona), antidepresivele cu acțiune hipnotică (amitriptilina, mirtazapina, trazodona). În general, nu se recomandă pe termen lung (în medie 2 – 4 săptămâni).”, specifică dr. Iacobescu.
Există patru tipuri de somnifere prescrise și cele mai multe cazuri de insomnie:
- Agonişti ai receptorilor benzodiazepinei
- Agonişti ai receptorilor de melatonina
- Antagoniști ai receptorilor de orexină: Daridorexant (Quviviq); Lemborexant (Dayvigo); Suvorexant (Belsomra)
- Benzodiazepine
Medicația pot ajuta la promovarea somnului, dar pot avea și efecte secundare, cum ar fi somnolență sau confuzie în timpul zilei, funcționare deficitară, amețeală, etc. În cazul unora poate să apară toleranța și insomnia rezistentă la medicație. În plus, administrarea anumitor somnifere poate fi periculoasă la persoanele cu afecțiuni precum apneea obstructivă în somn.
”Dacă în cazul unui astfel de bolnav, se administrează din neatenție un sedativ obișnuit pentru a trata insomnia asociată cu anxietatea, acesta poate ajunge chiar și la deces, pentru că sedativele obișnuite sunt inhibitoare ale centrilor nervoși respiratori.”, avertizează dr. Negruțiu Claudia, pe site-ul sfatulmedicului.ro
Pe lângă somnifere, medicul poate recomanda diferite tipuri de medicamente în cazul în care insomnia este determinată de tulburările de anxietate, inclusiv anxiolitice, antidepresive și beta-blocante. Aceste medicamente sunt menite să atenueze simptomele, mai degrabă decât să vindece anxietatea de bază.
Adesea, înainte de a recomanda medicamente sau în cazul în care insomnia durează mai mult ori nu mai răspunde la tratament, pot fi încercate abordări precum:
Terapia cognitiv-comportamentală
Acest tip de terapie este considerată cel mai eficient tratament inițial pentru insomnia cronică. Acest tip de psihoterapie îi ajută pe oameni să gestioneze anxietatea pe care o simt în legătură cu problemele de somn și să stabilească obiceiuri de somn mai bune.
Terapia poate învăța o persoană să-și restructureze gândurile și comportamentele ce pot împiedica adormirea.
Restructurarea cognitivă
Terapeutul ajută persoana cu insomine să identifice și să schimbe gândurile și sentimentele nefolositoare care pot afecta somnul, cum ar fi anxietatea legată de insomnie sau așteptările nerealiste.
Controlul stimulului și igiena somnului
Această metodă presupune crearea unui mediu de somn fără distrageri de atenție, rutini fixe de somn (culcarea și trezirea la aceeași oră, în fiecare zi), utilizarea patului doar pentru dormit și activități intime (să nu fie transformat în spațiu de lucru sau masă), renunțarea la a mai sta în pat atunci când persoana nu reușește să adoarmă.
Igiena somnului include, în plus, o serie de obiceiuri care promovează un somn bun, cum ar fi exercițiile fizice, renunțarea la mâncatul târziu, la alcool și cofeină și menținerea dormitorului răcoros, întunecat și liniștit.
Restricția somnului
Se înregistrează timpul petrecut dormind într-un jurnal de somn, apoi persoana va rămâne în pat doar acea perioadă plus 30 de minute. Durata somnului va fi mai mică la început, dar, ulterior, oboseala va ajuta la creșterea timpului de somn.
Antrenament de relaxare
Terapeutul poate învăța clientul anumite tehnici de relaxare, cum ar fi exerciții de respirație și meditație, care pot ajuta la calmarea minții.
Remedii naturiste și alternative
Unele persoane cu insomnie aleg să exploreze alte opțiuni terapeutice, cum ar fi melatonina sau suplimentele alimentare, yoga, hipnoza sau aromaterapia.
Suplimentele cu melatonină pot ajuta în anumite situații, deși nu există suficiente dovezi pentru eficiența acestui tratament.
Alte suplimente pe bază de plante (valeriană, lavandă, floarea pasiunii, hamei, mac californian, etc) pot fi adjuvante la tratamentele pentru insomnie.
Terapia cu lumină
Lumina soarelui ajută la controlul ciclului somn/veghe al corpului prin reglarea hormonului de somn (melatonina). Acest tip de terapie folosește lumina artificială, ultravioletă, care imită lumina soarelui pentru a aduce modificări la nivelul ciclului somn-veghe și a induce adormirea.
Acupunctura
Un număr mare de studii au analizat dacă acupunctura poate fi un tratament eficient pentru insomnie. Două recenzii din 2021 au descoperit că acupunctura ajută oamenii să doarmă mai mult și să se trezească mai rar.
Terapia orofacială
Această terapie implică exerciții pentru gură și limbă, care ajută la întărirea musculaturii din zona bucală și poate fi utilă pentru tratarea apneei de somn, una dintre cauzele insomniei.
Folosirea unei măști de dormit
Unele persoane au nevoie de întuneric total pentru a dormi și, în acest sens, poate fi recomandată utilizarea unei măști de dormit. Masca va bloca lumina din cameră și va permite odihna chiar și dimineața devreme, când începe să se lumineze. O mască de dormit trebuie să se potrivească feței, să asigure blocarea a 99% dintre razele luminoase și să fie dintr-un material confortabil, cum ar fi bumbacul sau mătasea.
Ceaiurile pentru dormit
O serie de ceaiuri au efecte calmante și pot favoriza somnul, deși acțiunea lor este limitată la persoanele cu insomnie severă. Ceaiurile care pot fi incluse în rutina de seară înainte de somn, pentru a liniști corpul și mintea includ: ceaiul de tei, ceaiul de sunăoare, ceaiul de valeriană, ceaiul de lavandă, ceaiul de mușețel, ceaiul de floarea pasiunii.
Surse
- https://www.arcadiamedical.ro/medinfo/insomnia
- https://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/insomnia_1197
- https://memormed.ro/insomnia/
- https://www.drmax.ro/articole/nu-pot-sa-dorm-noaptea-cauze-si-sfaturi-de-care-sa-tii-cont
- https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/8-motive-pentru-care-nu-poti-dormi
- https://www.poliana.ro/stres-insomnie-anxietate/
- https://onlinelibrary.wiley.com/doi/toc/10.1111/(ISSN)1365-2869.insomnia
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1978319/
- https://www.sleepfoundation.org/insomnia
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12119-insomnia
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/insomnia/diagnosis-treatment/drc-20355173
- https://www.hopkinsmedicine.org/news/media/releases/researchers_identify_brain_differences_linked_to_insomnia
- https://www.webmd.com/sleep-disorders/insomnia-symptoms-and-causes
- https://www.webmd.com/sleep-disorders/insomnia-latest-research
- https://www.webmd.com/sleep-disorders/treatment-resistant-insomnia-sleeping-pills