De ce se înfundă nasul? Ce răspund specialiștii

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Revizuit de Dr. Ana Maria Apostol

Specializări: ORL, ORL PEDIATRIE
Competențe: CHIRURGIE ENDOSCOPICĂ, AUDIOLOGIE, CHIRURGIE ORL PEDIATRICĂ
Grad Profesional: Medic Primar ORL
Cabinet Consultații: Hyperclinica MedLife Grivița, specialitatea ORL
www.alertaorl.ro


Deși este un lucru cât se poate de obișnuit, mulți oameni nu știu exact de ce se înfundă nasul. Desigur, cunoaștem cu toții faptul că există secreții și mucus care blochează căile nazale, dar care este cauza pentru care se formează acestea? Credința ”populară”, eronată de altfel, este că mucusul din nas este nociv și trebuie îndepărtat cât mai repede. În realitate, persoanele care au cunoștințe despre alcătuirea și funcționarea sistemului respirator, știu cât de important este mucusul, nu doar la nivelul cavității nazale ci al întregului tract respirator. Odată ce vom afla mai multe informații de la specialiști, vom înțelege mai bine de ce se înfundă nasul și ce efecte are acest lucru asupra sănătății noastre.

Din ce este format sistemul respirator și cum funcționează

Respirația are drept scop principal furnizarea de oxigen către organism, dat fiind că acest gaz stă la baza arderilor celulare, care asigură energia necesară tuturor activităților noastre. De asemenea, prin expirație, se elimină dioxidul de carbon, gazul rezidual care rezultă în urma arderilor. Organele centrale ale respirației, unde se desfășoară schimburile de gaze sunt plămânii. Pentru a ajunge la plămâni, aerul trece prin căile respiratorii, care încep la nivelul cavității nazale.

Aerul pe care îl respirăm pătrunde prin orificiile nazale, coborând apoi prin faringe și laringe până la nivelul traheei, un tub de aproximativ 12 cm, format din inele cartilaginoase, care se împarte ulterior în cele două bronhii, ce merg către plămânul drept și plămânul stâng.  La rândul lor, bronhiile se împart în tuburi din ce în ce mai mici, numite bronhiole. La capătul celor mai subțiri bronhiole se află mici saci de aer numiți alveole pulmonare. Alveolele sunt căptușite de un strat foarte subțire de celule și sunt înconjurate de o rețea bogată de capilare sanguine. Alveolele minuscule sunt locul unde oxigenul intră în sânge și unde dioxidul de carbon (CO2) părăsește sângele, trece în plămâni și este eliminat prin expirație.

Tot sistemul de cavități și tuburi prin care trece aerul pentru a ajunge la plămâni formează  căile respiratorii. Căile respiratorii (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee și bronhii de calibru diferit, inclusiv bronhiolele) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la plămâni și de a purifica, a încălzi și a umezi aerul inspirat. Se deosebesc: căile respiratorii superioare (cavitatea nazală și faringele) și căile respiratorii inferioare (laringele, traheea și bronhiile).

Respiraţia este o funcţie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic şi are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus oxigenul din mediul extern şi acesta este furnizat celulelor, iar dioxidul de carbon rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu două componente ale respiraţiei:

  • respiraţia externă, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă;
  • respiraţia internă sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reacțiile de oxidoreducere de la nivel celular

Dar ce rol are nasul în respirație și de ce se înfundă nasul de obicei?

Nasul este conceput pentru a ne ajuta să respirăm în siguranță, eficient și corect, având multiple roluri:

  • Filtrează particulele străine. Părul nazal și mucusul rețin praful, alergenii și polenul, ceea ce previne pătrunderea acestora în plămâni.
  • Umidifică aerul inhalat. Nasul încălzește și hidratează aerul pe care îl inspirăm. Acest lucru aduce aerul inhalat la temperatura corpului, facilitând utilizarea acestuia de către plămâni.
  • Produce oxid nitric. În timpul respirației nazale, nasul eliberează oxid nitric (NO). Acesta este un vasodilatator care ajută la îmbunătățirea circulației oxigenului în corp

Respirația nazală are multiple beneficii:

  • reduce expunerea la substanțe străine
  • umidifică și încălzește aerul inhalat
  • crește fluxul de aer către artere, vene și nervi
  • crește absorbția de oxigen și circulația
  • încetinește respirația, făcând-o mai profundă și favorizând schimburile gazoase
  • îmbunătățeste capacitatea pulmonară
  • reduce riscul de alergii
  • reduce riscul de tuse
  • ajută sistemul imunitar
  • reduce riscul de sforăit și apnee în somn
  • susține formarea corectă a dinților și a gurii

În ceea ce privește funcția de filtrare a impurităților din aer la nivelul nasului, ca de altfel la nivelul întregului tract respirator, un rol important îl are mucusul.

În sistemul respirator, mucusul este implicat în protecţia plămânilor deoarece capturează particulele străine care intră în organism, în special prin nas, în timpul respiraţiei. Flegma este termenul folosit pentru mucusul din tractul respirator, în timp ce pentru secreţiile de la nivelul nasului se foloseşte termenul de mucus nazal.

Mucusul este un strat subțire de fluid care acoperă suprafața luminală a căilor respiratorii. Mucusul protejează plămânul prin clearance-ul mucociliar împotriva particulelor străine și a substanțelor chimice din exterior. Mucusul este format din apă, ioni și diferite tipuri de macromolecule, dintre care unele au funcție protectivă, cum ar fi activitatea antimicrobiană, anti-protează și antioxidantă. Glicoproteinele mucoase sau mucinele sunt în principal responsabile pentru proprietatea vâscoelastică a mucusului, care este crucială pentru clearance-ul mucociliar eficient.

Mucusul nazal este produs la nivelul mucoasei nazale şi de ţesutul care căptuşeşte căile aeriene (trahee, bronhii, bronhiole), de către celulele epiteliale (celulele goblet) şi glandele submucozale. Particulele mici de praf, alergenii, poluanţii şi agenții infecţioşi sunt capturaţi de mucusul nazal şi împiedicaţi să intre în organism şi să ajungă în plămâni. În plus, mucusul umezeşte aerul inspirat şi previne uscarea epiteliului nazal. 

”Mucusul este prezent, în mod normal, în organism. … deși joacă un rol important, poate deveni supărător dacă apar anumite modificări de consistență sau cantitate. Mucusul este produs la nivelul țesuturilor din cavitatea bucală, nazală, sinusuri, gât, plămâni și în tractul gastrointestinal. Acesta are rolul de a proteja aceste suprafețe, prevenind uscarea. Fără acesta, mucoasa riscă să se usuce și să se deterioreze.

În plus, mucusul are rolul de a capta substanțele nocive, precum bacteriile și praful înainte de a pătrunde în corp. Acesta conține anticorpi ce ajută organismul să identifice anumiți agenți străini, precum bacteriile și virusurile.”, spune dr. Roxana Mateescu, medic specialist geriatrie pe site-ul farmaciata.ro

Mucusul este produs şi eliminat în permanenţă de organism, fie că suntem sănătoși sau avem o afecțiune respiratorie. Problemele apar atunci când, ca urmare a unor infecții sau inflamații, vâscozitatea sa crește și el este produs în exces, ceea ce poate duce la obstrucția căilor respiratorii. Aceasta este una dintre situațiile cele mai obișnuite când ne confruntăm cu un nas înfundat.  Pe de altă parte, o cantitate prea mică de mucus poate duce la uscarea, deteriorarea și inflamarea mucoasei nazale, ceea ce poate avea ca urmare senzația de nas înfundat, chiar dacă nu există secreții nazale. Dar, dacă vrem să știm de ce se înfundă nasul, nu este suficient să cunoaștem aceste detalii, ci trebuie să vedem care sunt cauzele care determină modificarea cantității și consistenței mucusului.

De ce se înfundă nasul- cauze

Creşterea producţiei de mucus la nivelul tractului respirator este semnul unor afecţiuni frecvente (răceala şi gripa). Secreţia excesivă de mucus apare şi în cazul bolilor respiratorii inflamatorii (alergii, astm şi bronşită cronică). Prezenţa mucusului la nivelul nasului şi gâtului este normală, dar o cantitate prea mare poate împiedica respiraţia, cauzând neplăceri.

Cele mai frecvente cauze pentru care o persoană poate să aibă nasul înfundat sunt:

  • Infecțiile: răceala comună și alte infecții ale tractului respirator, inclusiv gripa și sinuzita.
  • Alergii, inclusiv febra fânului.
  • Rinitele persistente.

Congestia nazală apare frecvent însoțind o răceală comună. Secreția din nas poate fi limpede, galbenă sau verde. Poate fi foarte apoasă sau poate avea o consistență vâscoasă și lipicioasă. Tusea sau febra pot fi alte simptome însoțitoare, alături de congestie.

De obicei, simptomele dispar după câteva zile. Poate fi utilă administrarea unor decongestionante nazale sau a altor medicamente pentru a ușura simptomele; medicamentele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul, pot fi de ajutor.

Gripa este o infecție virală care provoacă strănut și congestie nazală. De obicei, simptomele sunt mai severe decât la răceala obișnuită, cu febră mare, epuizare, dureri de cap și dureri musculare. Tratamentul este, de regulă, similar cu cel pentru răceala comună. Cu toate acestea, unele persoane mai vulnerabile pot avea nevoie de un tratament antiviral.

Sinuzita este o altă cauză comună a senzației de nas înfundat, fiind determinată de inflamarea sinusurilor. Cele mai multe episoade de sinuzită sunt cauzate de o infecție. Majoritatea cazurilor de sinuzită sunt acute (durează 1-4 săptămâni), dar unele pot ajunge la o sinuzită mai persistentă (cronică).

Simptomele sinuzitei sunt, în principal, congestia nazală și durerea în zona sinusului afectat. Acesta este, cel mai frecvent, la nivelul frunții, obrajilor sau de-o parte și de alta a nasului. Alte simptome care pot apărea în caz de sinuzită sunt amețelile și febra. Sinuzita este de obicei tratată cu analgezice și decongestionante. Ocazional este nevoie de antibiotic.

Alte cauze mai puțin frecvente ale congestiei nazale includ:

  • Vegetațiile adenoide.
  • Corpi străini în nas
  • Congestia de rebound după oprirea medicamentelor decongestionante.
  • Tumori ale sinusurilor sau ale nasului.
  • Efecte secundare ale unor medicamente.

Ca urmare a infecţiilor sau inflamaţiilor, tractul respirator produce mai mult mucus, ceea ce duce la simptome ca nas înfundat, curgerea nasului, tuse etc. La persoanele sănătoase, mucusul este un lichid limpede, care se îngroaşă la contactul cu aerul. Când este infectat, mucusul capătă o culoare verde sau galbenă. Infecţia mucusului trebuie tratată, deoarece se poate transforma în bronşită sau pneumonie acută bacteriană.

”Obstrucția nazală acută este întâlnită în cadrul afecțiunilor inflamatorii acute ale nasului, cum ar fi rinitele acute asociate virozelor respiratorii, rinosinuzitele acute sau rinitele alergice sezoniere. De cele mai multe ori, obstrucția nazală acută este însoțită și de alte simptome, ca secreții nazale, dureri de cap sau senzație de presiune la nivelul feței, strănut, modificări ale vocii.”, arată dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, într-un interviu de pe site-ul csid.ro

Uneori, obstrucția nazală se cronicizează, ceea ce explică de ce se înfundă nasul pe un termen mai lung de timp.

”Obstrucția nazală cronică este senzația de nas înfundat care persistă după un episod respirator acut, sau are caracter permanent. Este de cele mai multe ori asociată unor modificări anatomice ale nasului (deviații de sept nazal, modificări ale cartilajelor nazale), unor inflamații cronice (rinite, rinosinuzite cu sau fără polipi), sau chiar unor formațiuni tumorale ale nasului și sinusurilor paranazale.”, subliniază dr. Bulescu.

Rinita hipertrofică este una dintre cele mai frecvente cauze dacă ne întrebăm de ce se înfundă nasul pentru astfel de perioade lungi de timp.

”Rinita hipertrofică presupune inflamaţia cronică şi mărirea în volum a cornetelor nazale (structuri situate pe interiorul nasului, pe pereţii laterali ai acestuia). Cornetele nazale au rol important în ecuaţia respiraţiei, ele având ca rol principal filtrarea, umezirea şi încălzirea aerului inspirat. Această inflamaţie poate duce în timp la obstrucţie nazală (nas înfundat) aproape permanentă, respiraţia nazală devenind din ce în ce mai dificilă”, declară dr. Cristiana Orodel, medic specialist ORL, tot pe site-ul csid.ro

Rinita hipertrofică are drept cauze poluarea, fumatul, anumite anomalii la nivelul nasului, cum ar fi deviația de sept, dereglări hormonale din perioada sarcinii, alte probleme hormonale (hipotiroidism) sau poate apărea pe fond de stres. Ea poate fi și o consecință a infecțiilor naso-faringiene, decongestionantelor nazale în exces sau administrării altor medicamente, precum aspirina sau antiinflamatoarele.

”O persoană suferindă de rinită cronică este o persoană care are probleme de respiraţie nazală, este un „respirator oral” cum îi spunem noi, are probleme de odihnă, tulburări de somn, mergând până la apnee în somn, cu nişte consecinţe importante asupra calităţii vieţii. Pe acest fond inflamator cronic, de nerespiraţie cronică, din când în când se suprapun acutizări: apar durerile de cap, care cresc în intensitate, apar secreţiile care determină omul să îşi sufle tot timpul nasul.”, arată și dr. Larisa Boacă, medic primar ORL; în cadrul unui interviu de pe cdt-babes.ro

O altă cauză a unui nas înfundat cronic este sinuzita.

”O sinuzită apare, de obicei, după o răceală banală. Omul descrie că a fost răcit, a avut febră, i-a curs nasul, a strănutat, iar la un momet dat, în loc să urmeze o evoluţie firească, descrescătoare, a unei răceli banale, apar durerile de cap pulsatile, accentuate de aplecarea capului spre înainte, apar durerile violente în jurul orbitei sau la palpare, apare starea generală de rău sau febră.”, spune dr. Boacă.

De ce se înfundă nasul dimineața

Dacă te întrebi de ce se înfundă nasul atât de frecvent dimineața, chiar dacă nu ai o stare de boală, răspunsul este relativ simplu: rinitele, de obicei cele alergice, sunt principala cauză, iar pe parcusul nopții suntem expuși la multipli alergeni. Pe lângă acestea, o serie de agenți iritanți pot determina reacții inflamatorii care fac ca dimineața, când aerul începe să se încarce de noxe și particule nocive, să avem un risc mai mare de congestie nazală.

”În orașele foarte mari, în orașele cu industrie, respirăm foarte mulți poluanți, toxine, praf, noxe, care se depun pe mucoasa nazală și stau la nivelul cornetelor nazale și le inflamează.

Pe lângă acești factori foarte extremi pe care nu avem cum să îi dăm la o parte, mai adăugăm și fumul de țigară, tot gudronul și toate noxele pe care le conține fumul de țigară de asemenea intră în nasul omului și stau pe mucoasa nazala și o alterează.

Avem în aerul pe care îl respirăm o grămadă de germeni, bacterii și viruși, care de asemenea se lipesc de mucoasa nazala și inflamează aceste cornete nazale. Și pe lângă acești factori bacterieni și virali mai sunt factorii alergici.”, precizează dr. Ana Maria Apostol, medic specialist ORL, într-un articol de pe site-ul medlife.ro.

Congestia nazală este adesea mai gravă noaptea, deoarece efectul gravitației face ca mucusul să se acumuleze în spatele gâtului atunci când stăm întinși. Studiile au arătat că sistemul imunitar este mai activ noaptea, ceea ce duce la o acumulare mai mare de mucus, imediat ce apare cel mai mic stimul perceput de organism ca o amenințare. În absența unui dispozitiv de umidificare și purificare a aerului, dacă starea de hidratare nu este optimă sau dacă dormim cu capul mult prea jos, se acumulează mult mucus peste noapte, blocând căile respiratorii. Iată de ce se înfundă nasul destul de des la trezire.

Datele unui Sondaj Naţional de Sănătate şi Nutriţie din SUA indică faptul că aproximativ 74% dintre noi sunt expuşi la 3-6 alergeni în dormitoare în fiecare noapte. Astfel, fiecare casă, oricât de impecabil este întreținută, are acarieni în praful din atmosferă sau de pe mobilier. 

Dacă ai alergie la acarieni, nu praful sau acarienii în sine provoacă reacția alegică, ci particulele fecale ale acarienilor sunt cele care determină strănutul, mâncărimea ochilor și congestia nazală de dimineață.

Alergiile sezoniere la polen se declanșează mai puternic dimineața, atunci când deschidem geamurile sau dacă polenul pătrunde prin sistemul de ventilație.

Expunerea la mucegai în interiorul casei poate fi vinovată pe timp de noapte de declanșarea unor reacții alergice, care au ca urmare congestia nazală matinală. Uneori, mucegaiul poate fi în cantități foarte mici, câteva pete în zone ascunse ale băii, pe pereții unui coș de gunoi, în scurgeri sau pe suprafețe umezite, determinând alergie și înfundarea nasului.

Alergia poate fi și rezultatul inhalării unor ciuperci microscopice care se găsesc pe blana animalelor de companie, iar persoanele care dorm în apropierea lor se pot trezi dimineața cu nasul înfundat și alte reacții alergice.

Dacă nu ești neapărat alergic și te întrebi de ce se înfundă nasul dimineața, există și alte explicații, în special legate de anumiți agenți iritanți, care au un efect mai amplu în timp ce dormim.

Astfel, boala de reflux gastro-esofagian este asociată adesea cu o formă de rinită, rezultat al inflamației determinate de reîntoarcerea conținutului acid al stomacului către gât și căile nazale. Simptomele acestei boli se pot agrava noaptea, din cauza poziției de dormit, care favorizează refluxul, făcând ca dimineața persoana care suferă de această afecțiune să aibă nasul înfundat și iritat.

Expunerea la fumat pe parcursul zilei poate determina, de asemenea, rinită dimineața devreme. Fumatul pasiv poate crește riscul de a dezvolta probleme cronice ale sinusurilor.

Modificările hormonale care apar în timpul sarcinii pot cauza o serie de reacții matinale, printre care și nasul înfundat. Aproximativ 39% dintre femeile însărcinate se confruntă cu rinită asociată sarcinii.

Cum se desfundă nasul

Desigur, nu vrem să știm doar de ce se înfundă nasul ci și care sunt cele mai frecvente și eficiente metode de desfundare a acestuia. În primul rând, este necesar să aplicăm o igienă nazală riguroasă, în special dimineața sau ori de câte ori observăm o acumulare de mucus în exces. Curățarea nasului se face prin suflarea corectă a acestuia, având grijă să nu provocăm probleme la nivelul urechilor.

”Nasul se suflă mai întâi pe o nară, apoi pe cealaltă, fără a exercita o presiune foarte mare deoarece în cazul unei inflamaţii există riscul unei dureri violente înspre ureche deoarece fosele nazale comunică prin Trompa lui Eustachio cu urechea medie. Deci nasul se suflă cu moderaţie, dar ferm şi atunci când trebuie. Prezenţa secreţiilor în nas determină tot felul de inflamaţii retrograde – secreţiile se scurg din nas în gât, întreţin bronşite, traheite, întreţin otite medii.”, spune dr. Larisa Boacă.  

Pentru fluidificarea mucusul nazal, astfel încât acesta să poată fi îndepărtat mai ușor, este utilă umezirea, în special la copii, care au dificultăți de a sulfa nasul corect.

Băile cu abur sau inhalațiile pot fi foarte utile în acest sens. Aburii pot fi inhalați fie direct din apa care curge, inclusiv în timpul unui duș, sau dintr-un recipient cu apă fierbinte (nu clocotită), cum ar fi, de exemplu, un vas neti.

O metodă simplă de inhalare presupune următorii pași:

  • pune apă fierbinte într-un castron mare sau într-un lighean și așează-l pe masă
  • Stai pe un scaun la masă, cu fața deasupra bolului, eventual cu capul acoperit cu un prosop
  • Respiră normal timp de 5 sau 10 minute
  • Poți adăuga în apă uleiuri esențiale care ușurează respirația, precum uleiul de mentă, mușețel sau eucalipt

Hidratarea adecvată este, de asemenea, foarte importantă pentru fluidificarea mucusului nazal.  În plus, folosirea unui umidificator este recomandată pentru că aerul foarte uscat din interior poate determina iritarea și deteriorarea mucoasei nazale și apariția congestiei. Pentru prevenirea congestiei nazale matinale, este recomandat să dormi cu capul mai sus, astfel încât să se poată realiza o drenare adecvată a mucusului.

O altă metodă utilă de curățare a pasajelor nazale este folosirea unei soluții saline care poate fi picurată cu ajutorul unei seringi sau pipete, mai ales la bebeluși. Există, de asemenea, spray-uri speciale, cu apă de mare, care pot fi utile pentru desfundarea nasului.

În cazul alergiilor și iritațiilor, este foarte important să eliminăm expunerea la factorii cauzatori: factori poluanţi (noxe, fum de ţigară, substanţe chimice etc.), diferite tipuri de alergeni etc.

În cazul alergiilor destul de frecvente la acarienii din praf, Fundația pentru astm și alergii recomandă o serie de măsuri care pot reduce riscul de declanșare a reacției alergice și, implicit, de înfundare a nasului:

  • Spălarea așternutului în apă fierbinte foarte des, cel puțin săptămânal sau mai des dacă este necesar
  • Păstrarea unei temperaturi mai scăzute în cameră, deoarece acarienii se dezvoltă la temperaturi mai calde ale aerului.
  • Folosirea unor huse și lenjerii hipoalergene
  • Folosirea filtrelor de aer certificate care reduc alergenii
  • Evitarea utilizării unor covoare și mobilierului tapițat în cameră
  • Utilizarea unui dezumidificator
  • Curățarea podelelor cu un aspirator care are un filtru certificat HEPA și mop

Picăturile și spray-urile decongestionante pot fi eficiente pentru un nas blocat și ajută la desfundarea sa. Cu toate acestea, trebuie să fie utilizate un timp limitat, maximum 5-7 zile.  Majoritatea nu pot fi folosite de copiii sub 6 ani, iar la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani se recomandă folosirea maxim cinci zile, dacă nu există ameliorări cu o altă metodă.

Spray-urile cu steroizi sunt adesea folosite pentru tratamentul congestiei nazale, în special atunci când aceasta este cauzată de alergii, cum ar fi febra fânului sau de polipi nazali. Spray-urile cu steroizi acționează reducând umflarea mucoasei. Picăturile nazale cu steroizi sunt absorbite mai ușor decât spray-urile și pot provoca efecte secundare similare cu tabletele de steroizi. Prin urmare, acestea trebuie utilizate cu prudență și pentru cel mai scurt timp posibil.

”Tratamentul obstrucției nazale în aceste situații este de obicei simptomatic, utilizând soluții locale cu rol decongestionant, antialergice, antiinflamatoare, asociate, după caz antibioticului sistemic, atunci când este cazul. De obicei, odată cu finalizarea episodului acut inflamator, obstrucția nazală dispare progresiv, iar respirația revine la starea inițială, în termen de 14-21 de zile. Este de menționat aici faptul că utilizarea decongestionantelor nazale fără recomandare medicală, sau pentru o perioadă mai lungă decât a fost recomandat, poate avea efecte nefavorabile, ajungând chiar la dependență pe termen lung.”, subliniază dr. Ioan Bulescu

Tratamentul medicamentos reprezintă prima linie de abordare a terapiei în hipertrofia cronică a cornetelor nazale.

În funcţie de tipul, durata şi gravitatea simptomatologiei, tratamentul medicamentos în rinita cronică hipertrofică poate utiliza următoarele clase de medicamente: decongestionantele şi corticosteroizii intranazali; antihistaminicele antireceptori H1 – utilizate la pacienţii cu rinită de cauză alergică; corticosteroizii intranazali sau pe cale orală; imunoterapia specifică cu alergeni, utilizată în rinita alergică.

În multe cazuri de congestie nazală, nu este nevoie de consultarea unui medic. De exemplu, în cazul răcelilor obișnuite, fără complicații sau febrei fânului, acestea se ameliorează de la sine după o perioadă.

Vizita medicală este recomandată dacă:  

  • Congestia nazală nu se ameliorează după o săptămână sau două, în ciuda remediilor încercate
  • Cauza congestiei nazale nu este sigură
  • Secrețiile nazale conțin sânge
  • Doar o parte a nasului este blocată
  • Congestia nazală este însoțită de alte simptome mai grave, precum febră ridicată sau stare generală de rău
  • Dificultăți de hrănire sau respirație la copiii mici

Surse: