Despre caniculă și cum afectează disconfortul termic sistemul respirator

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Chiar dacă așteptăm cu toții vara pentru distracțiile pe care le oferă, trebuie să fim atenți la o amenințare serioasă: canicula. Când vine vorba de caniculă, nu doar copiii, bătrânii și bolnavii cronic trebuie să se protejeze. Orice persoană este supusă unui potențial risc în perioadele cu valuri de caldură. La persoanele cu boli respiratorii, riscul este amplificat de dificultatea de a respira normal în aer foarte cald. În vreme de caniculă, sistemul respirator poate fi profund afectat, astfel încât măsurile de precauție trebuie să fie urmate cu strictețe. Descoperă în articolul de mai jos ce efect are canicula asupra respirației și cum influențează disconfortul termic sănătatea respiratorie.

Vine canicula!

În fiecare an, în perioada dintre sfârșitul lui iunie și finalul lui august, Administrația Națională de Meteorologie emite avertizări privind  perioadele de caniculă care afectează diverse teritorii din țară. ”Vine canicula!” sau ”România este lovită de un val de căldură!”, acestea sunt cele mai frecvente titluri media legate de vremea excesiv de caldă. Deși unele persoane ignoră astfel de avertizări, canicula nu este un fenomen de ignorat. În special în cazul persoanelor vulnerabile, precum vârstnicii sau copiii mici ori în cazul persoanelor cu boli cronice, avertizările de caniculă trebuie luate în serios, iar măsurile de precauție trebuie respectate atent, pentru a preveni incidente grave.

Cea mai recentă avertizare legată de caniculă a fost emisă de Administrația Națională de Meteorologie pentru intervalul 23-24 iunie, anul acesta. Potrivit specialiștilor, disconfortul termic a fost ridicat în această perioadă, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) a depășit pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime au oscilat între 31 și 36 de grade Celsius.

”Ultimul weekend din luna iunie 2023 a adus și primul val de căldură din această vară. Sâmbătă, temperaturile au depășit pragul de caniculă pe arii extinse în sudul țării, iar în București s-au atins aproape 37 de grade. Deși temperaturile nu au fost foarte mari, senzația de disconfort a fost amplificată de umiditatea ridicată. În practică, temperatura resimțită de corpul nostru a fost și cu 2 – 4 grade mai ridicată față de valorile indicate de termometre.”, se specifică pe site-ul meteoradar.ro

Cu toate că aceste temperaturi au fost destul de ridicate și au existat riscuri pentru diferite persoane, adevărata perioadă de caniculă începe, de regulă, de pe la mijlocul lunii iulie și poate dura până spre sfârșitul lui august.

 Conform Panoului International al Schimbărilor Climatice, un val de căldură este definit ca ” o perioadă de vreme anormal de caldă, definită cu referire la un prag relativ de temperatură, care durează de la două zile la câteva săptămâni.”

 În perioadele de caniculă se consideră că temperatura poate depăși valorile obișnuite cu 5 grade Celsius în medie. În cazul unor valuri puternice de căldură, o astfel de temperatură poate depăși cinci zile consecutiv. Din cauza schimbărilor climatice din ultimii șaizeci de ani, valurile caniculare sunt din ce în ce mai frecvente și mai intense în aproape toate regiunile lumii.

Când considerăm că este caniculă

Vremea caniculară este caracterizată prin temperaturi ce depășesc simțitor media într-o anumită regiune, fiind echivalată cu perioadele toride, cu ideea de căldură dogoritoare specifică anumitor zile de vară. În unele regiuni, valurile de căldură sunt însoțite, de asemenea, de o umezeală extremă, în altele canicula poate lua o formă de o uscăciune extremă, crescând riscul de secetă.

În România, vremea este caracterizată ca fiind caniculară atunci când temperaturile maxime ating sau depășesc 35 °C în cursul zilei și se situează în jurul a 20 °C sau peste acest prag, noaptea.  În Europa, se consideră că perioada caniculară se suprapune, de regulă, peste intervalul în care steaua Sirius răsare și apune o dată cu soarele, respectiv între 22 iulie- 23 august.

Conform avertizărilor DSP; se consideră perioadă de caniculă aceea în care temperaturile pot fi cu circa 10 grade Celsius mai ridicate decât cele obișnuite dintr-o anumită zonă, efectele sale fiind amplificate de umiditatea excesivă.

Un indicator al vremii caniculare este așa numitul Indice de confort termic.

Conform explicațiilor Agenției Naționale de Meteorologie, ”Indicele de confort termic este un index care coroboreaza temperatura aerului cu umiditatea relativa (marime fizica egala cu cantitatea de vapori de apa care exista intr-un amestec gazos de aer si apa) pentru a determina o temperatura aparenta – cea resimtita de corpul uman. In mod normal, corpul se raceste prin transpiratie, proces in timpul caruia apa se evapora, iar ca urmare caldura retinuta se diminueaza. Atunci cand umiditatea relativa este mare, rata de evaporare se reduce. Aceasta conduce la o racire mai lenta a corpului, care retine mai multa caldura decat ar face-o in aer uscat. Pragul critic este de 80 unitati; acolo unde valoarea este egala sau mai mare, populatia trebuie sa se protejeze adecvat.”

Disconfortul termic și riscurile asociate caniculei

Disconfortul termic este resimțit de diverse persoane în mod diferit, atunci când se depășește Indicele de confort termic. Disconfortul personal legat de caniculă variază, în funcție de o multitudine de factori, inclusiv regiunea geografică în care trăiește individul. O persoană care trăiește în țările nordice va avea o altă percepție față de temperaturile ambientale, considerând, de exemplu, că 26 de grade Celsius înseamnă o vreme foarte caldă. În România, gradul de adaptare la căldură este mai ridicat, disconfortul termic începând să fie resimțit atunci când temperaturile depășesc 30 de grade Celsius, în special în cazul categoriilor mai vulnerabile.

”Cu toții suferim în timpul verii atunci când este depășit un anumit indice de confort termic, dar există anumite categorii de populație care sunt mai sensibile și resimt acest disconfort mai acut și chiar atunci când temperaturile nu au ajuns la limita lor de alarmă. Aici se încadrează vârstnicii (65 +), cei cu boli cronice – boli cardiovasculare sau diabet zaharat, dar și cei care se află în tratamente cronice pentru anumite afecțiuni.”, subliniază dr. Alma Gabriela Kosa pe site-ul cdt-babes.ro

Umiditatea sporește gradul de disconfort termic, pentru că provoacă o evaporare mai lentă a transpirației în corp, îngreunând mecanismele de termoreglare ale organismului. O temperatură de 35 de grade Celsius provoacă un disconfort termic mai mic dacă aerul este uscat, adică umiditatea este mai mică de 30%. Pe de altă parte, o temperatură de circa 30 de grade Celsius poate fi percepută de-a dreptul sufocantă, atunci când umiditatea este foarte mare (peste 70%).

Procesul de termoreglare poate fi afectat și de anumite medicamente, precum betablocantele, diureticele, unele antidepresive, antihistaminice sau anticolinergice (atropina, unele bronhodilatatoare).

” Betablocantele pot reduce capacitatea inimii și plămânilor de a-și adapta activitea în anumite condiții de stress, aici incluzând și căldură.Diureticele cresc eliminarea renală a lichidelor și deci, în vreme caniculară, pacienți care folosesc acest tip de medicamente au un risc crescut de a se deshidrata, dacă nu au un aport corespunzător de lichide.”, arată dr. Kosa.

Un alt factor care poate contribui la disconfortul termic este alcoolul în exces.

”Efectul său vasodilatator periferic combinat cu efectul nervos central, sedativ, sunt în măsură să împiedice organismul să rectioneze în condiții de caniculă și să dezvolte mai rapid una din bolille induse de căldură. Acestea sunt o categorie de afecțiuni uneori subdiagnosticate sau cu diagnostic întârziat care pot să se manifeste de la crampe musculare (de obicei membre inferioare) și sincope termice până la șocul termic – caloric, o condiție gravă, cu mortalitate de până la 75 % chiar și atunci când tratamentul este rapid.”, specifică dr. Kosa.

Disconfortul termic poate avea o serie de efecte negative asupra sistemului respirator, determinând:

  • Dificultăți de respirație, respirație scurtată, dispnee
  • Tulburări de ritm cardiac
  • Stare de oboseală
  • Intensificarea simptomatologiei unor boli cronice (BPOC,  bronșită, astm bronșic, insuficiență cardiorespiratorie)

În plus, pot fi afectate și alte sisteme, apărând simptome precum:

  • Cefalee, amețeală, lipotimie
  • Greață, vărsături
  • Dureri și crampe musculare la nivelul brațelor, picioarelor, abdomenului
  • Insomnie, iritabilitate, agitație
  • Intensificarea simptomelor unor boli psihice

Disconfortul termic intens poate lua forma unui șoc termic sau atac de căldură, una dintre cele mai grave probleme determinate de caniculă. Acesta se caracterizează printr-un debut brusc și simptome cu grade diferite de severitate, ce pot include:

  • Temperatură de peste 40 de grade Celsius
  • Tahicardie
  • Respirație modificată
  • Confuzie, dezorientare spațio-temporală
  • Amețeală
  • Status mental alterat
  • Comă (în situații grave)

Dacă la adulți și copii, șocul termic apare mai ales în condiții de activitate, desfășurate la temperaturi mari, la vârstnici poate să se instaleze chiar și în condiții de relaxare, dacă nu se asigură o temperatură adecvată cu ajutorul unui dispozitiv de răcire a aerului. Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare pot fi afectate major de caniculă, ce poate determina:

  • Variații ale tensiunii arteriale
  • Respirație dificilă
  • Dureri de cap
  • Stare mentală alterată
  • Lipotimie

În situații grave,  canicula poate favoriza apariția unui atac de cord sau a accidentului vascular cerebral.

În condiții de caniculă pot fi afectate și persoane cu alte boli cronice, precum obezitate, diabet sau afecțiuni neurologice.

Alte situații patologice care pot fi produse de temperaturile ridicate (boli de căldură) pot include:

Sincopa de căldură, caracterizată prin amețeli severe care pot duce la leșin, mai ales la persoanele care stau mult timp într-o poziție, într-un loc cu temperauri ridicate sau se ridică brusc de jos.

Insolația poate să apară mai ales la copii sau la vârstnici, dar și la alte persoane, dacă petrec mult timp într-o zonă însorită, cu temperaturi ridicate, inclusiv la plajă. Principalele simptome includ creșterea temperaturii corpului, stare de amețeală, dureri puternice de cap, stare de leșin.

Epuizarea termică este o condiție cu grade diferite de severitate, care pot merge de la amețeală și dezorientare până la disconfort intens, tahicardie, cefalee puternică și chiar stări de leșin. Respirația poate deveni rapidă și superficială, pulsul este neregulat, persoana poate prezenta hipotensiune posturală, temperatură corporală mai mare sau mai mică decât normal. Epuizarea termică apare mai ales în condițiile unor activități fizice energizante, în condiții de caniculă sau căldură ambientală ridicată, uneori fiind asociată și cu deshidratare semnificativă și pierdere de electroliți.

Edemul determinat de căldură se manifestă prin umflarea extremităților inferioare, mai ales la persoanele care nu sunt aclimatizate la un mediu foarte călduros.  Erupțiile din cauza căldurii se manifestă sub forma unor mici proeminențe (pete) roșii, care apar, de obicei, la nivelul feței, gâtului, toracelui, zonei inghinale, etc. Erupțiile sunt mai frecvente atunci când căldura este asociată cu umiditate exagerată, din cauza dereglării proceselor de termoreglare și transpirației abundente.

La ce trebuie să fie atente persoanele cu probleme respiratorii când este caniculă

Experții în sănătate avertizează că „expunerea la căldură extremă crește riscul de deces din cauza afecțiunilor cardiovasculare, cerebrovasculare și respiratorii. Decesele cauzate de căldură la persoanele cu vârsta peste 65 de ani au atins un record de aproximativ 345 000 de decese în 2019.”

Persoanele care au boli respiratorii cronice trebuie să ia o serie de măsuri de precauție, atunci când este caniculă. Ținând cont de faptul că temperatura crescută poate agrava simptomatologia afecțiunilor respiratorii, determinând chiar exacerbări ale BPOC și astmului bronșic, cel mai bine este ca bolnavii să evite activitațile în afara casei, în perioadele de caniculă, iar în interior să asigure condiții adecvate de temperatură și umiditate, pentru a preveni orice risc. Persoanele cu boli respiratorii cronice sau cardiacii trebuie să țină cont de avertizările de caniculă și să evite deplasările în afara casei atunci când temperaturile depășesc 35 de grade Celsius, ceea ce poate crește riscul dificultăților respiratorii.

În cazul în care o anumită persoană, dintr-o categorie vulnerabilă sau nu decide să iasă din casă în zilele cu caniculă, este necesar să asigure protecție cât mai eficientă, conform recomandărilor specialiștilor.

”Să evite expunerea la soare și la căldură, în general, la căldura de afară între orele 11 și 17 – sau dacă trebuie neapărat să iasă, este necesar să-și acopere capul și să poarte haine din materiale textile naturale, ușoare, prin care pielea să poată respira și astfel să-și mai elimine din căldură. E bine să evităm să ieșim din incinte cu aer condiționat direct la aerul de afară, care este foarte cald, pentru că diferența de temperatură este una foarte mare. ”, recomandă dr. Silvia Nica, șef al Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Universitar București într-un interviu de pe stirileprotv.ro

Medicul mai precizează că este bine ca diferența dintre temperatura exterioară și cea interioară să nu fie așa de mare, astfel încât ar fi bine să setăm aerul condiționat la 24- 25 de grade Celsius, pentru că o temperatură ambientală prea mică ar intra în discrepanță semnificativă cu aerul din exterior, iar organismul ar fi supus la un stres mai mare atunci când ieșim din casă.

Hidratarea este esențială, pentru că în zilele cu caniculă ritmul de pierdere al apei și electroliților este mult accelerat. Orice persoană, dar mai ales copiii, vârstnicii,  bolnavii cronici, pacienții care iau o anumită medicație menționată mai sus trebuie să consume minim 2 litri și jumătate de apă în 24 de ore. Lichidele consumate nu trebuie să fie prea reci, pentru că pot apărea probleme legate de sănătatea respiratorie (inflamarea mucoasei faringiene, răgușeală, bronșite, etc)

”Persoanele care se știu cu afecțiuni cardiovasculare și nu numai cardiovasculare – orice fel de afecțiune – este necesar să-și continue tratamentul prescris. Sigur, în cazul celor cu hipertensiune, corect este să-și monitorizeze această tensiune, pentru că în perioadele de căldură, de caniculă, tensiunea are tendința să aibă valori mai scăzute față de restul anului.”, spune dr. Nica.

Persoanele care suferă de astm bronșic și alte probleme de respirație sunt avertizate să fie foarte atente, atunci când este caniculă.

Temperaturile crescute, uscăciunea sau umezeala extremă, praful din atmosferă și nivelurile mai ridicate de polen din timpul verii pot afecta  respirația pacienților cu boli pulmonare.  Aerul mai cald poate determina îngustarea căilor respiratorii, ceea ce duce la tuse și dificultăți de respirație, iar nivelurile de praf și poluanți mai mari în timpul verii pot contribui la declanșarea unor crize de astm. Simptomele acesteia includ:

  • Tuse
  • Respirație șuierătoare
  • Hiperventilație
  • Durere în piept
  • Stare de epuizare 
  • Anxietate sau panică

În cazul nopților foarte calde, există riscul declanșării unui episod nocturn de astm, asociat cu tuse persistentă, dispnee, insomnie.

„Pentru persoanele diagnosticate cu bronşită, cu astm ori cu emfizem pulmonar inhalarea aerului cald are efect constrictiv asupra căilor respiratorii, în sensul că reduce diametrul bronhiilor, ceea ce atrage după sine crize mai frecvente de sufocare”, explică prof. dr Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, într-un articol pe adevarul.ro

 În cazul riscului unui episod de astm sever, persoana trebuie să aibă mereu la dispoziție tratamentul rapid, constând în inhalator pentru administrarea de bronhodilatatoare, astfel încât bolnavul să poată respira din nou normal.

Hidratarea adecvată este esențială pentru persoanele cu probleme de respirație, pentru că mulți bolnavi cronic pot avea probleme grave și ajunge chiar la spital pe fond de deshidratare. Pe lângă recomandările standard de a consuma minim 2,5 litri de apă pe zi, unii medici propun consumul a cel puțin un pahar pe oră, în perioadele de caniculă.  

Atunci când temperatura corpului tinde să crească, pe fond de caniculă, trebuie să ne străduim s-o readucem la normal, atât prin administrarea de lichide, cât și prin dușuri cu apă călduță sau rece.

Un declanșator important al crizelor respiratorii în timpul verii este polenul, care poate determina reacții cu grade diferite de severitate la persoanele cu astm sau BPOC, mai ales în perioadele foarte uscate și cu vânt. Specialiștii recomandă ca bolnavii să aibă mereu asupra lor antihistaminice sau un spray nazal cu steroizi, pentru a reduce reacțiile alergice, care determină îngustarea căilor respiratorii și umplerea de mucus, cu potențial de a declanșa un atac de astm.

Praful fumul de țigară sau aerosolii din spray-uri și alte produse cosmetice pot avea un efect nociv supraadăugat în perioadele cu caniculă, putând controbui, de asemenea, la declanșarea crielor respiratorii, în special a episoadelor astmatice. Tocmai de aceea, trebuie evitate și trebuie luate măsuri de precauție, constând, mai ales, în a avea la dispoziție inhalatoarele pentru astm sau medicația antialergică.

Mediile calde și umede, cum ar fi interiorul unui cort, pot fi terenuri de reproducere pentru sporii de mucegai, iar, în cazul în care există alergie la sporii de mucegai, acest lucru poate provoca simptome precum tusea, respirația șuierătoare sau strănutul. La persoanele cu astm bronșic, expunerea la mucegai poate declanșa simptome de astm. Iată de ce persoanele care merg în camping și sesizează umezeală în cort sau miros de mucegai trebuie să se asigure că acesta este îndepărtat și că locația este complet uscată și aerisită după aceea.

Cum interpretezi indicele de confort termic

Indicele de confort termic este denumit și indicele de temperatură-umezeală și arată care este temperatura percepută de corp în funcție de umiditatea relativă a aerului. Așa cum am văzut mai sus, la temperaturi ce depășesc 30 de grade, disconfortul termic este mai mare dacă gradul de umiditate atmosferică este crescut. În condiții de umiditate, procesele normale de termoreglare sunt afectate, rata de evaporare a transpirației se reduce, iar acest lucru determină o răcire mai lentă a corpului. Ca urmare, este reținută mai multă căldură, iar persoana percepe o temperatură (aparentă) mai ridicată. Pragul critic al indicelui de confort termic este de 80 de unități, iar când acest prag este depășit, sunt necesare anumite măsuri pentru protejarea corpului de căldura resimțită. Valorilemai mici de 65 ale ITU sunt considerate ca fiind corelate cu o stare de confort termic, între 65-79 este o stare de alertă, iar peste 80 apare o stare de disconfort pronunțat.

”ITU se calculează pe baza măsurătorilor de la staţiile meteorologice, incluzând în calcul doi factori: temperatura aerului în grade Celsius, aceasta dacă depăşeşte 35 grade Celsius (+35°C)  vorbim de caniculă; umezeala (umiditatea) relativă a aerului este definită prin conţinutul de vapori de apă existent la un moment dat în atmosferă, măsurat în procente -%-  cu aparate speciale cu citire directă denumite psihometre şi higrometre.”, arată inginer Traian Tencalec, licențiat în Meteorologie și Climatologie Forestieră, pe site-ul glsa.ro

Formula în baza căreia se poate calcula Indicele de confort termic este destul de complicată:
ITU = (T * 1.8 + 32) – (0.55 – 0.0055 * U)[ (T * 1.8 + 32) – 58]
unde T este temperatura (in grade Celsius) iar U este umiditatea relativa (in procente).

Astfel, la o temperatură de 31,5 grade Celsius,  care poate fi tolerată de corp în condiții de umiditate mai scăzută, pentru o umiditate relativă ce depășește 40 %, valoarea ITU este de 80, astfel încât temperatura poate fi percepută ca fiind excesivă.

Atunci când se instalează disconfortul termic (indicele de temperatură-umiditate depășește 80 de unități), organismul poate înregistra o multitudine de efecte negative, caracteristice perioadelor de caniculă, prezentate în rândurile de mai sus. Indicele de confort termic este influențat de o multitudine de factori, precum:

  • Vârsta persoanei
  • Parametrii biologici (înălțime, greutate)
  • Gradul de adaptare la temperaturi mai crescute (zona în care trăiește o persoană)

Cum te protejezi de caniculă

În perioadele de caniculă, o recomandare importantă este aceea de a evita ieşirile şi activitatea fizică (sport, grădinărit, munci mai grele) între orele 11-18, iar plimbările să se facă dimineața și seara. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele cu un grad mai mare de vulnerabilitate, precum copiii mici, vârstnicii sau bolnavii cei cu boli cronice, precum cele cardiovasculare sau respiratorii.

În cazul în care decideți să ieșiți din casă, în condițiile unor temperaturi ce depășesc 30 de grade Celsius, este important să respectați recomandările specialiștilor și ale  Administrației Naționale de Meteorologie:

  • Evitați expunerea prelungită la soare, căutați locuri umbroase și răcoroase, cum ar fi parcurile cu multă vegetație
  • Hidratați-vă corespunzător, consumând minim 2 litri de apă pe zi, pentru pentru a compensa pierderile de lichide prin transpirație
  • Evitați consumul excesiv de băuturi alcoolice sau cu conținut ridicat de cofeină, deoarece acestea pot provoca deshidratare.
  • Purtați pălării de soare și haine lejere de culori deschise. Acestea vă vor ajuta să vă protejați de razele solare și să mențineți temperatura corpului la un nivel confortabil.
canicula

În perioadele de caniculă, hidratarea trebuie realizată în mod regulat, chiar și când nu apare senzația de sete. Este recomandat ca, în timpul ieșirilor, să se consume circa un pahar de apă la fiecare 20 de minute. Apa nu trebuie să fie foarte rece și pot fi consumate și ceaiuri (de mușețel, mentă, urzici, ceai verde, etc) fără zahăr sau ușor îndulcite.

Se recomandă, de asemenea, ca alimentația să fie ușoară și să conțină alimente proaspete, fără prea multe calorii, multe fructe și legume care pot suplimenta apa și sărurile minerale din organism. Consumul de prăjeli, dulciuri concentrate, grăsimi, băuturi carbogazoase sau care conțin cofeină cu efect deshidratant este bine să fie evitat în perioadele de caniculă.

În interiorul locuinței este necesară păstrarea unei temperaturi cu circa 5 grade mai mică decât în exterior, cu ajutorul unui aer condiționat. Folosirea ventilatoarelor trebuie evitată în cazul în care temperatura aerului depășește 32 de grade Celsius. Este bine ca ferestrele să fie închise când temperatura exterioară o depășește pe cea din locuință și trebuie menținută o atmosferă umbroasă,  trăgând jaluzelel sau draperiile la ferestrele expuse la soare.
Persoanele care suferă de afecţiuni cronice (cardiovasculare, pulmonare, endocrine, hepatice, renale, psihice) trebuie respecte cât mai riguros recomandările medicale şi să urmeze cu stricteţe tratamentele prescrise de medic. În cazul apariţiei unor simptome cauzate de caniculă sau agravării simptomatologiei afecţiunii cronice este necesar ajutorul medical imediat, pentru că efectele caniculei pot fi foarte grave.

Surse: