Despre pneumonie și cum o poți preveni în sezonul rece

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Odată cu sezonul rece, frecvența infecțiilor respiratorii crește simțitor, iar măsurile de prevenție devin principala metodă de a ne feri de aceste afecțiuni. Printre ele, pneumonia ocupă un loc de frunte, dat fiind că este cea mai severă, afectează toate grupele de vârstă și poate avea consecințe grave la persoanele vulnerabile.  Cu toții știm câte ceva despre pneumonie, dar este important să cunoaștem mai multe detalii pentru a ne proteja mai bine de această boală.

Pneumonia se caracterizează prin inflamarea alveolelor pulmonare cauzată de o infecție bacteriană, virală sau fungică. Îngreunează respirația și poate provoca febră și tuse cu mucus galben, verde sau chiar cu fire de sânge. Gripa, COVID-19 și boala pneumococică sunt cauze frecvente ale pneumoniei. Tratamentul depinde de cauza și severitatea bolii. O eroare frecventă este aceea de a administra antibiotice în toate cazurile de pneumonie, când, în realitate, acestea sunt eficiente doar în cazul pneumoniei bacteriene. Tocmai de aceea, în cadrul acestui articol despre pneumonie, prezentăm diferențiat tipurile bolii, punând accent nu doar pe tratament, ci și pe aspectul preventiv.  Prevenția este importantă pentru toată lumea, dar anumite categorii de persoane trebuie să beneficieze de măsuri mai riguroase, dat fiind că pneumonia poate avea complicații grave și poate duce chiar la deces în cazuri extreme. 

Despre pneumonie la adulți

Conform descrierii American Lung Association, ”pneumonia este o infecție pulmonară frecventă cauzată de germeni, cum ar fi bacterii, virusuri sau fungi. Poate fi o complicație a gripei, dar alți agenți patogeni pot provoca pneumonie. Pneumonia și simptomele sale pot varia de la ușoare la severe. Tratamentul depinde de cauza pneumoniei tale, de cât de severe sunt simptomele, de vârstă și de starea generală de sănătate. Majoritatea oamenilor sănătoși se recuperează după pneumonie în una până la trei săptămâni, dar, în unele cazuri, poate pune viața în pericol.”

Pornind chiar de la această prezentare aflăm câteva detalii importante despre pneumonie, în special despre formele acesteia, care presupun moduri relativ diferite de abordare. 

”Vestea bună este că pneumonia poate fi prevenită – prin vaccinarea anuală împotriva gripei (deoarece gripa duce adesea la pneumonie), spălarea frecventă a mâinilor și, pentru persoanele cu risc crescut, vaccinarea împotriva pneumoniei pneumococice.”, se specifică pe site-ul Asociației Americane pentru Plămâni.

La rândul său, CDC (Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor)  definesc pneumonia ca ”o infecție a plămânilor, care poate provoca manifestări ușoare până la severe la oameni de toate vârstele. Imunizările pot preveni anumite tipuri de pneumonie. De asemenea, prevenirea pneumoniei și a altor infecții respiratorii se poate face respectând bunele practici de igienă.”

Pneumonia se poate dezvolta atunci când sistemul imunitar se activează pentru a contracara infecția la nivelul alveolelor pulmonare. Acest lucru duce la acumularea de lichid și puroi în parenchimul pulmonar, ceea ce afectează respirația.

Pneumonia poate afecta unul sau ambii plămâni (pneumonie bilaterală sau dublă)

Tipuri de pneumonie

Indiferent de cauza sa, pneumonia se manifestă ca o inflamație cauzată de o infecție la nivelul țesutului pulmonar. Cu toate acestea, simptomele pot fi diferite, în funcție de agentul patogen implicat. Astfel, pneumonia bacteriană tinde să fie mai frecventă și mai severă decât pneumonia virală, iar în unele cazuri necesită chiar spitalizare. În vreme ce pneumonia bacteriană necesită tratament cu antibiotice, pneumonia virală  nu implică, de obicei, un tratament specific provoacă și este mai probabil să se rezolve de la sine.

Există mai multe tipuri de clasificări când vorbim despre pneumonie.

Astfel, în funcție de agentul patogen implicat, putem distinge:

Pneumonia bacteriană

Infecția cu bacteria Streptococcus pneumoniae, numită și boală pneumococică, este cea mai frecventă cauză a pneumoniei bacteriene dobândite în comunitate. Boala pneumococică poate provoca, de asemenea, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor și meningită.

Streptococcus pneumoniae se pot răspândi de la o persoană la alta prin atingerea suprafețelor infectate sau prin tuse și strănut.

Bacteria Mycoplasma pneumoniae provoacă pneumonie atipică, care are de obicei simptome mai ușoare.

Alte bacterii care pot cauza pneumonie includ Haemophilus influenza, Chlamydia pneumoniae și Legionella.

Pneumonia virală

Virusurile care provoacă răceala comună, gripa (gripa), COVID-19 și virusul respirator sincițial (RSV) pot duce uneori la pneumonie.

”Pneumonia virală se manifestă prin febră, tuse uscată, dureri de cap, dureri musculare și stare de oboseală. În decurs de 12-36 de ore, tusea se înrăutățește și produce o cantitate mică de mucus.”, se precizează în cadrul Glosarului de afecțiuni medicale de pe medlife.ro

Pneumonia fungică

Atunci când discutăm despre pneumonie, trebuie să menționăm și pneumonia mai puțin frecventă cauzată de ciuperci, inclusiv mucegaiuri. O serie de fungi, cum ar fi Cryptococcus, Pneumocystis jirovecii și Coccidioides, pot fu cauze ale pneumoniei. Persoanele cu sistemul imunitar compromis sunt cele mai expuse riscului de a dezvolta pneumonie fungică.  

”Un tip de pneumonie fungică este cea provocată de Pneumocystis jirovecii. Această boală, în general, afectează persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi pacienții cu SIDA. De fapt, acest tip de pneumonie poate fi unul dintre primele semne ale infecției cu HIV.”, precizează dr. Oana Cuzino, pe site-ul doc.ro

Pneumonia provocată de protozoare

Rareori, protozoare precum Toxoplasma pot provoca pneumonie.

Bacteriile sunt cea mai frecventă cauză a pneumoniei la adulți, în vreme ce virusurile sunt cea mai frecventă cauză de pneumonie dobândită în comunitate la copiii de vârstă școlară.

Pneumonia în sine nu este contagioasă, dar bacteriile și virusurile care o cauzează sunt. De exemplu, gripa este contagioasă și poate duce la pneumonie, dar majoritatea persoanelor care fac gripă nu vor face pneumonie.

Pneumonia cauzată de ciuperci nu este contagioasă. Infecțiile fungice nu se răspândesc de la o persoană la alta, cum este cazul virusurilor și bacteriilor.

În funcție de sursa pneumoniei, se desoebesc:

Pneumonia dobândită în comunitate

Un lucru important despre pneumonie, de care trebuie ținut cont pentru prevenția acestei boli, este răspândirea ei comunitară. Așa cum am precizat, pneumonia în sine nu este contagioasă, dar virusurile și bacteriile care provoacă o serie de boli comune în colectivitate pot duce, mai departe, la pneumonie.

  • Bolile comune care pot favoriza apariția pneumoniei includ:
  • Raceala obisnuita ( infecția cu rinovirus)
  • Infecția cu COVID-19
  • Gripa (virusul gripal).
  • Metapneumovirus uman (HMPV)
  • Virusul paragripal uman (HPIV)
  • Virusul sincițial respirator (VSR).
  • Boala pneumococică.
  • serie de infecții bacteriene, precum cele cu Mycoplasma, Legionella, Pneumocystis

Pneumonia dobândită în spital

Forme mai severe de pneumonie se pot dobândi chiar în spital sau într-o unitate de asistență medicală, când o persoană se internează pentru alte afecțiuni sau pentru diferite proceduri.  Aceste tipuri de pneumonie sunt, de obicei, mai grave decât pneumonia dobândită în comunitate, deoarece pot fi cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cum ar fi Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA). Ca atare, astfel de forme de pneumonie pot fi mai greu de tratat. Este important ca persoanele care se internează să cunoască aceste detalii despre pneumonie, pentru a lua măsurile de precauție necesare.

Pneumonie asociată asistenței medicale

Acest tip de pneumonie se poate dezvolta la persoane care se află într-o unitate de îngrijire pe termen lung (de exemplu, într-un azil de bătrâni) sau în clinici ambulatorii, cu ședere prelungită. La fel ca pneumonia dobândită în spital, este cauzată, de obicei, de bacterii rezistente la antibiotice și poate fi cu atât mai periculoasă cu cât afectează mai des categorii vulnerabile, cum sunt persoanele vârstnice.

Pneumonie asociată ventilatorului

Persoanele care au nevoie de asistență respiratorie, de exemplu cele internate la terapie intensivă, sunt expuse riscului de pneumonie asociată ventilatorului (VAP).  Acest tip de pneumonie poate fi cauzată atât de bacterii caracteristice pneumoniei dobândite în comunitate, cât  și de tipurile rezistente la medicamente, care provoacă pneumonia dobândită în spital.

Pneumonie de aspirație

Uneori,  alimentele solide, lichide, saliva sau voma pot fi aspirate, coborând în trahee și în plămâni. Dacă nu pot fi eliminate prin tuse, acestea pot deveni focare de infecție, provocând un tip particular de pneumnie, respectiv pneumonia de aspirație.

Persoane cu risc crescut de a dezvolta pneumonie gravă

  • Vârstnici peste 65 de ani sau copii sub 2 ani.
  • Persoane cu afecțiuni pulmonare cronice (exemplele includ fibroza chistică, astmul, boala pulmonară obstructivă cronică, emfizemul, fibroza pulmonară sau sarcoidoza) sau cu afecțiuni cardiace
  • Persoane cu  afecțiuni neurologice care fac dificilă înghițirea și cresc riscul de pneumonie de aspirație, de exemplu demența, boala Parkinson și accidentul vascular cerebral Sunteți în spital sau într-o unitate de îngrijire pe termen lung.
  • Femeile însărcinate.
  • Persoanele cu sistem imunitar slăbit (de exemplu, cele care fac chimioterapie, au un transplant de organe, au  HIV/SIDA sau iau medicamente supresoare ale sistemului imunitar).

Simptomele pneumoniei

În funcție de cauza pneumoniei și de categoria afectată,  simptomele pot varia de la ușoare la severe. Bebelușii, copiii mici și adulții mai în vârstă pot avea simptome diferite.

Simptomele pneumoniei bacteriene

Simptomele pneumoniei bacteriene se pot dezvolta treptat sau brusc. Simptomele includ:

  • Febră mare (până la 40 grade Celsius).
  • Tuse cu mucus galben, verde sau sanguinolent
  • Oboseală
  • Respirație rapidă.
  • Dificultăți de respirație.
  • Ritm cardiac rapid.
  • Transpirație sau frisoane.
  • Dureri în piept și/sau dureri abdominale, însoțind tusea sau respirația profundă
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Pielea, buzele sau unghiile albăstrui (cianoză).
  • Confuzie sau stare mentală alterată
despre pneumonie

Simptomele pneumoniei virale

Simptomele pneumoniei virale se dezvoltă, de obicei, în câteva zile. Unele simptome sunt similare cu pneumonia bacteriană, dar sunt, de obicei, mai ușoare. În plus, pot să apară:

  • Tuse seacă.
  • Durere de cap.
  • Dureri musculare
  • Epuizare, slăbiciune extremă

Simptomele pneumoniei la adulții peste 65 de ani

Adulții peste 65 de ani sau cei cu un sistem imunitar slăbit pot avea simptome ușoare sau mai puțin vizibile de pneumonie (cum ar fi tusea și dificultăți de respirație), care se pot agrava brusc. Adulții în vârstă pot prezenta:

  • Modificare bruscă a stării mentale.
  • Apetit scăzut
  • Oboseală

Deoarece pneumonia poate pune viața în pericol, este important solicitarea asistenței medicală pentru simptome grave cum ar fi:

  • Congestie sau durere în piept.
  • Respiratie dificila.
  • Febră care se menține crescută mai multă vreme (39 grade Celsius sau mai mult)
  • Tuse  cu mucus gros, galben, verde sau cu fire de sânge

Este important să subliniem despre pneumonie că poate duce la complicații severe,  ce necesită spitalizare, inclusiv:

  • Dificultăți de respirație: pneumonia poate determina insuficiență respiratorie sau sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS).
  • Fluid în jurul plămânilor (revărsat pleural).
  • Pătrunderea bacteriilor în fluxul sanguin (bacteremia) sau sepsis
  • Bacteriile care cauzează pneumonia pot intra în sânge, răspândind infecția în alte organe și ducând la sepsis sau insuficiență de organ.
  • Abces pulmonar: pneumonia poate duce la cavități pline de puroi în plămâni

În cazurile severe de pneumonie sau dacă apar complicații, este necesară spitalizarea pentru tratament.  Spitalizarea este recomandată mai ales  pentru:

  • Copii sub 2 ani sau persoane peste 65 de ani
  • Pacienți cu sistem imunitar slăbit
  • Persoane cu  afecțiuni pulmonare sau cardiace

Asistența medicală de urgență este necesară pentru

  • Dispnee severă, inclusiv în repaus
  • Dureri toracice care se agravează.
  • Confuzie, stare mentală alterată

Refacerea după o spitalizare în caz de pneumonie poate dura de la șase până la opt săptămâni.

Despre pneumonie la copii

Pneumonia la copii este adesea cauzată de infecții virale precum gripa sau virusul sincițial respirator (RSV), dar infecțiile bacteriene pot juca, de asemenea, un rol semnificativ. Studiile despre pneumonie arată că aceasta poate avea simptome mai grave la copiii sub 5 ani.

 „În timp ce adulții se pot recupera, de obicei, după pneumonie, cu complicații minime, copiii sub vârsta de cinci ani sunt mai vulnerabili la simptome severe și consecințe pe termen lung. Un aspect care caracterizează pneumonia pediatrică este capacitatea sa de a escalada rapid într-o afecțiune care pune viața în pericol.”, arată dr. Vrushali Bichkar, consultant pediatru și neonatolog la Motherhood Hospital, Lullanagar, Pune.

Simptomele pneumoniei la copiii mici

La bebeluși și la nou-născuți, simptomele pot include:

  • disconfort general,
  • febră
  • frisoane
  • transpirație
  • înroșire a pielii
  • tuse.
  • dificultăți de respirație sau respirație rapidă (tahipnee).
  • pierderea poftei de mâncare.
  • vărsături
  • lipsa energiei
  • neliniște sau agitație

De asemenea, pot apărea semne particulare atunci când vorbim despre pneumonie la copiii mici, diferite de cele de la adulți:

  • respirație zgomotoasă, mormăit, gâfâit sau gemete care însoțesc respirația
  • cantitate scăzută de urină
  • piele palida, uneori cu nuanță albăstruie
  • plâns continuu, greu de consolat
  • somnolență, lipsă de vlagă
  • dificultăți de hrănire

„Copiii cu pneumonie pot prezenta respirație rapidă, febră mare și probleme legate de alimentație și hidratare.  În cazurile severe, buzele și unghiile lor pot deveni albastre, din cauza lipsei de oxigen. Diagnosticul și tratamentul în timp util sunt vitale, pentru a preveni complicațiile ulterioare, cum ar fi abcesele pulmonare sau inflamația sistemică.”, specifică dr. Bichkar.

Sugarii expuși la fumatul pasiv au o probabilitate crescută de a dezvolta pneumonie,  din cauza sistemului imunitar slăbit și a căilor respiratorii deteriorate. În plus, copiii nevaccinați se confruntă cu riscuri mai mari, deoarece mai multe vaccinări protejează împotriva bolilor care pot provoca pneumonie.

Prevenția și tratamentul instituit rapid sunt esențiale când discutăm despre pneumonie. Când vine vorba de îngrijirea copilului cu pneumonie, cel mai important aspect este diagnosticarea precoce.

„Pneumonia poate fi dificil de detectat la copii, deoarece simptomele lor pot să nu pară la fel de severe ca la adulți. Fiți atenți la semnele comune, cum ar fi tusea, respirația rapidă și febra. Dacă observați astfel de simptome, care persistă sau se agravează în timp, este esențial să solicitați imediat asistență medicală.”, recomandă Dr. Vrushali Bichkar.

Odată ce diagnosticul este confirmat, trebuie să se urmeze cu atenție planul de tratament recomandat de medic. Antibioticele sunt, de obicei, prescrise pentru pneumonia bacteriană, în timp ce medicamentele antivirale pot fi utilizate pentru pneumonia virală. Este esențială finalizarea  întregului curs de medicație prescris de specialist,  chiar și atunci când copilul dă semne de ameliorare înainte de încheierea tratamentului.

Părinții trebuie să se asigure, de asemenea, că cei mici se odihnesc suficient și se hidratează corespunzător pentru a ajuta procesul de recuperare. Un mediu confortabil, cu temperaturi blânde, poate atenua, de asemena, disconfortul și poate grăbi vindecarea.

Câteva măsuri importante de precauție, când vorbim despre pneumonie la copii (ca și la vârstnicii peste 65 de ani),  sunt reprezentate de:

  • prioritizarea programelor de vaccinare
  • protejarea împotriva fumatului pasiv, accesul la medii curate, fără fum și fără poluanți, cu un grad de umiditate corespunzător (asigurat, de exemplu, cu ajutorul unui umidificator)
  • menținerea unor bune practici de igienă, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor pentru a preveni răspândirea agenților infecțioși, care pot agrava simptomele sau pot provoca reinfecția, dar și pentru prevenirea iritațiilor respiratorii suplimentare în această perioadă vulnerabilă.

Diagnosticul și tratamentul pneumoniei

Pentru a diagnostica pneumonia,medicul va discura istoricul de sănătate al pacientului și va efectua un examen fizic, ce va include auscultarea pulmonară, cu ajutorul unui stetoscop. De asmenea, poate recomanda efectuarea unor  teste suplimentare, care includ:

  • imagistică: radiografie, CT toracic
  • pulsoximetria (verificarea nivelului de oxigen din sânge)
  • teste de sânge
  • teste de spută

Medicul poate recomanda testele de sânge și cultura sputei,  pentru a determina cauza pneumoniei, precum și testarea funcției pulmonare pentru a vedea gradul de afectare al plămânilor.

De asemenea, se poate realiza o cultură a lichidului pleural (cu antibiogramă), care presupune prelevarea unei  probe de lichid din jurul plămânilor, analizată în laborator, pentru a ajuta la determinarea cauzei infecției.

Alte investigații care se pot face includ:

  • Test de gaze din sângele arterial: în acest caz, medicul  prelevează o probă de sânge pentru a măsura nivelul de oxigen din sânge și pentru a afla cât de bine funcționează plămânii.
  • Bronhoscopie: în unele cazuri, medicul poate utiliza un tub subțire,  numit bronhoscop, pentru a investiga  interiorul plămânilor. El poate preleva, de asemenea,  probe de țesut sau de lichid pentru a fi testate în laborator (biopsie).
despre pneumonie

Tratamentul pneumoniei

Tratamentul pneumoniei depinde de cauză (pneumonie bacteriană, virală sau fungică) și de gravitatea bolii.  În multe cazuri, cauza nu poate fi determinată, iar tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și pe prevenirea agravării.

Pneumonia virală dispare adesea de la sine, dar trebuie urmate cu rigurozitate recomandările medicului, pentru a ameliora simptomele și a reduce riscul de complicații grave.

Tratamentele pentru pneumonie includ:

Antibiotice

Așa cum am precizat mai sus, antibioticele sunt recomandate în cazul pneumoniei bacteriene și nu sunt utile în pneumonia virală. Cu toate acestea, medicul poate recomanda antibiotice și în cazul unei boli virale, dacă suspicionează o infecție bacteriană concomitentă cu cea virală.

Medicamente antivirale

Cele mai multe cazuri de pneumonie virală beneficiază doar de tratament de susținere și, de obicei, dispar de la sine. Cu tote acestea, pot fi prescrise unele medicamente  antivirale, cum ar fi:

  • oseltamivir (Tamiflu®)
  • zanamivir (Relenza®)
  • peramivir (Rapivab®)

Medicamente antifungice

Antifungicele pot trata pneumonia cauzată de o infecție cu ciuperci.

Terapia cu oxigen

În cazul în care nivelul de oxigen din sânge este afectat din cauza bolii, medicul poate recomanda oxigenoterapia, care este livrată dintr-un recipient cu oxigen, prin intermediul unei măști faciale.

Administrarea intravenoasă de fluide

Această măsură poate fi necesară pentru tratament sau pentru  a preveni deshidratarea.

Drenarea lichidelor

În cazul acumulării de lichid între plămâni și peretele toracic (revărsat pleural), medicul poate recomanda drenarea cu ajutorul unui cateter sau printr-o intervenție chirurgicală.

Medicamentele fără prescripție medicală și alte tratamente la domiciliu pot ajuta la ameliorarea simptomelor pneumoniei, fiind asociate și cu antibiotice în cazul pneumoniei bacteriene. Acestea includ:

  • analgezice și antipiretice: ibuprofen și acetaminofen (paracetamol) pentru a ajuta la diminuarea durerilor corporale și reducerea febrei
  • antitusive: tusea este un proces important pentru curățarea căilor respiratorii, așa că nu trebuie inhibată; în cazul în care este mult prea persistentă și supărătoare, împiedicând odihna, medicul poate recomanda anumite medicamente antitusive, dar acestea nu trebuie luate fără prescripție.
  • tratamente și exerciții respiratorii: specialistul poate prescrie astfel de tratamente pentru a ajuta la slăbirea mucusului și pentru a ameliora respirația.
  • alte măsuri la domiciliu, precum inhalațiile de apă cu sare, utilizarea unui umidificator, consumul anumitor ceaiuri de plante pot fi utile pentru ameliorarea respirației.

Recuperarea după pneumonie depinde de o serie de factori, precum vârsta pacientului, cauza bolii, severitatea simptomelor, existența unor comorbidități sau complicații.

La persoanele tinere, care au fost anterior sănătoase, majoritatea simptomelor pneumoniei bacteriene încep să se amelioreze în decurs de 24 – 48 de ore după începerea tratamentului. În cazul pneumoniei virale, pot fi necesare câteva zile de tratament de suport pentru ca pacientul să se simtă mai bine. Unele simptome, cum ar fi tusea și oboseala, pot persista câteva săptămâni.

Cum prevenim pneumonia în sezonul rece

Unele dintre cele mai importante informații despre pneumonie se referă la prevenirea acesteia. Principalele măsuri de precauție includ:

1. Igiena corectă

Pneumonia este cauzată de o varietate de organisme infecțioase precum bacterii, virusuri sau ciuperci. Acestea se transmit pe cale aerogenă (prin strănut, tuse, secreții lacrimale) sau prin contactul cu o persoană ori cu suprafețele infestate. De asemenea, oamenii își acoperă gura cu mâinile atunci când tușesc sau strănută, iar agenții patogeni sunt transferați pe mâini și, mai departe, pe diferite suprafețe sau la alte persoane.
Iată de ce spălarea corectă a mâinilor și evitarea contactului acestora cu gura și nasul reprezintă măsuri simple, dar eficiente de a preveni răspândirea infecțiilor, inclusiv a pneumoniei.

Spălați-vă mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manipula alimente și după folosirea toaletei. Dacă săpunul nu este disponibil, utilizați un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool

De asemenea, trebuie respectate măsurile de igienă atunci când tușim sau strănutăm, prin acoperirea gurii cu o batistă sau un șervețel și evitarea răspândirii agenților patogeni în aerul din jur.

Dezinfectarea suprafețelor este o altă măsură importantă pentru prevenirea infectării prin contact cu un mediu contaminat.

2. Evitarea contactului cu persoane bolnave

Atunci când există riscul ca anumite persoane să prezinte o boală infecțioasă, cum ar fi gripa, răceala sau COVID-19, este importantă evitarea contactului cu acestea. De asemenea, atunci când noi suntem bolnavi, este preferabil să stăm departe de comunitate, pentru a nu expune alte persoane riscului de îmbolnăvire. În mod special, persoanele internate în spital sau anumite unități medicale trebuie să se intereseze despre pneumonie și să ceară sfatul medicului pentru a diminua riscul infectării în timpul șederii în respectiva locație.

Persoanele care au pneumonie bacteriană, nu mai sunt considerate contagioase atunci când febra a dispărut, după un tratament cu antibiotice de cel puțin două zile. În cazul pneumoniei virale, pacientul poate fi contagios o perioadă mai lungă, până când simptomele se ameliorează și nu mai apare febră timp de câteva zile.  

3. Un stil de viață sănătos

Imunitatea joacă un rol important ca linie finală de apărare în lupta împotriva infecțiilor. Adoptarea unui stil de viață sănătos, incluzând o dietă echilibrată, odihnă suficientă, exerciții fizice regulate, evitarea fumatului și expunerii la substanțe chimice nocive, toate acestea au un efect profund de întărire a răspunsului imunitar împotriva pneumoniei

Renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv sunt două măsuri importante, când vorbim despre pneumonie.  Fumatul  dăunează plămânilor și crește susceptibilitatea acestora la infecții.

4. Gestionarea corectă a altor infecții respiratorii

Tratarea timpurie și eficientă a răcelilor și gripei previne  transformarea acestora în afecțiuni mai grave, cum este pneumonia.  Dacă tratăm corect infecțiile comune, respectând planul recomandat de medic, putem evita dezvoltarea unor infecții secundare mai severe, cum sunt cele bacteriene, care se suprapun peste o infecție virală inițială.

5. Vaccinarea

Cel mai bun mod de a preveni pneumonia este vaccinarea împotriva bacteriilor și virusurilor care o cauzează în mod obișnuit.

Există două tipuri de vaccinuri (injecții) care previn pneumonia cauzată de bacteriile pneumococice. Similar cu vaccinul antigripal, aceste vaccinuri nu vor proteja împotriva tuturor tipurilor de pneumonie, dar atunci când o persoană se îmbolnăvește, va avea o formă mai ușoară de boală.

Vaccinuri pneumococice sunt Pneumovax23® și Prevnar13®. Fiecare este recomandat pentru anumite grupe de vârstă sau pentru persoanele cu risc crescut de pneumonie.

Vaccinarea împotriva anumitor virusuri este, de asemenea, utilă în combaterea pneumoniei. Este vorba de acele virusuri care determină infecții ce pot duce la pneumonie, precum virusul gripal sau COVID-19.

despre pneumonie

Strategiile pentru prevenirea pneumoniei la copii presupun evitarea factorilor care pot sensibiliza plămânii și crea un mediu propice pentru infecții. Astfel de măsuri includ:

  • reducerea expunerii la poluanți atât în ​​interior, cât și în exterior; folosirea unui purificator în casă, evitarea zonelor poluate sau ieșirilor atunci când calitatea aerului lasă de dorit.
  • evitarea fumatului pasiv,  care poate afecta plămânii și capacitatea respiratorie
  • asigurarea unui mediu curat, fără alergeni, dat fiind că alergiile și astmul favorizează instalarea infecțiilor  și pot contribui la agravarea simptomelor pneumoniei
  • menținerea unei diete sănătoase, cu alimente bogate în antioxidanți precum fructele, legumele, nucile, semințele, care pot stimula sistemul imunitar al copiilor, ajutând la reducerea riscului de infecții respiratorii
  • menținerea nivelurilor optime de hidratare prin consumul recomandat de minim 2 litri de lichide zilnic  este crucială pentru plămâni, la fel ca și pentru întregul corp.
  • activitatea fizică regulată ce încurajează o funcție pulmonară mai puternică prin creșterea capacității de oxigenare.

Copiii cu probleme pulmonare coexistente trebuie să facă controale regulate și să beneficieze de măsuri sporite de precauție. De asemenea, pot face exerciții de respirație sub îndrumarea unui expert.

 „În prezent, un număr mare de copii se confruntă cu probleme pulmonare, din cauza poluării aerului. Menținerea plămânilor sănătoși la copii este vitală pentru creșterea și dezvoltarea generală a acestora și pentru a spori calitatea vieții.”, subliniază dr. Vishal Parmar, medic consultant pediatru la Spitalele Wockhardt din India. 

Surse: