dificultăți de respirație

Dificultăți de respirație? Când știi că este timpul să te duci la medic

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Oricine are o afecțiune pulmonară cronică știe ce înseamnă să experimentezi dificultăți de respirație. Fie că este vorba de scurtarea respirației (dispnee) sau de tuse persistentă și senzația lipsei de aer, dificultățile de respirație creează o stare de disconfort general și anxietate. Alte simptome care pot însoți respirația dificilă sunt ritm cardiac accelerat, hiperventilație, transpirații, presiune în piept, wheezing, paloarea feței, cianozarea pielii, mucoaselor și unghiilor.

În timp ce scurtarea respirației este un simptom comun al bolilor pulmonare, episoadele frecvente sau severe de respirație dificilă ar putea indica o problemă mai gravă. Descoperiți mai jos principalele semne care indică faptul că este timpul să solicitați asistență medicală pentru dificultăți de respirație.

Ce cauze pot determina dificultăți de respirație

Cauzele dificultăților de respirație sunt variate și cu grade de severitate diferite.

”Dificultățile respiratorii pot apărea la orice vârstă și la orice grup populațional. Pot fi determinate de afecțiuni relativ ușoare, care pot fi simplu de tratat, de unele de gravitate medie, cum ar fi pneumonia virală sau de anumite situații ce pot pune viața în pericol, de exemplu criza astmatică severă sau insuficiența cardiacă.”, arată dr. Damian Raluca, medic generalist, pe site-ul csid.ro

Alergiile, astmul, inflamațiile și infecțiile pot fi printre cauzele dificultăților de respirație. Bolile pulmonare cronice (bronșita cronică, emfizemul pulmonar, BPOC) sunt asociate frecvent cu scurtarea respirației sau senzația de lipsă de aer, iar agravarea acestor simptome poate fi corelată cu episoade de exacerbare, cu avansarea deteriorării țesutului pulmonar, cu instalarea unor infecții respiratorii, precum pneumonia sau apariția unei probleme secundare, cum ar fi hipertensiunea pulmonară sau embolismul pulmonar.

”În funcție de cauză, dificultățile respiratorii pot fi scurte și să dispară rapid, cum ar fi hiperventilația. Ele pot apărea în episoade bruște, severe, cum ar fi cele care apar în apneea de somn și astm. Uneori, ele pot fi cronice și să se mențină pe o perioadă lungă de de timp, așa cum apar în boala pulmonară obstructivă cronică sau în cancerul pulmonar.”, subliniază dr. Damian.

Așa cum se arată pe site-ul reginamaria.ro, dificultățile de respirație se pot instala brusc sau pot fi cronice.

”Senzația de lipsă de aer se poate instala brusc, în minute sau poate fi cronică, manifestându-se săptămâni sau luni de zile.

Instalarea acută (in interval de minute) poate fi din cauze pulmonare (pneumotorax; trombembolism pulmonar; bronhospasm în caz de astm (exacerbare acuta), anafilaxie; corp străin în căile aeriene superioare; inhalare de substanțe toxice (de exemplu, hidrogen sulfurat); intoxicație cu monoxid de carbon; cauze cardiace (infarct miocardic acut; insuficiență ventriculară; edem pulmonar cardiogen sau alte cauze (paralizie diafragmatică; anxietate – tulburare de hiperventilație).

Instalare subacută (în interval de ore sau zile) poate apărea, de asemenea, la unele din cauzele enumerate mai sus, dar și la pneumonie, bronșită acută, COVID-19 sau intoxicație (de exemplu, cu salicilați, etilenglicol).

Instalarea cronică (durată de săptămâni – ani) poate fi de origine pulmonară: boli pulmonare obstructive (astm, BPOC – bronhopneumopatie obstructivă cronică); boli pulmonare restrictive; boli pulmonare interstițiale; revărsate lichidiene pleurale (pleurezie); hipertensiune pulmonară (HTP); cancer pulmonar; de origine cardiacă (insuficiență ventriculară; revărsate lichidiene pericardice și tamponadă; cardiomiopatie) sau din alte cauze: anemie; obezitate; lipsa condiției fizice (decondiționare).”

Persoanele care au o afecțiune pulmonară cronică trebuie să urmărească mereu agravarea simptomelor și, dacă apar modificări inexplicabile, să se adreseze imediat medicului.

Dificultăți de respirație cauzate de infecții și alergii

În cazul multor persoane, dificultatea de a respira este cauzată de infecții la nivelul căilor respiratorii superioare, precum sinuzita. Sinuzita poate face dificilă respirația prin nas timp de o săptămână sau două, până când inflamația se calmează și sinusurile încep să se elibereze.

Multe probleme de respirație sunt pe termen lung (cronice). Acestea includ sinuzită cronică, alergii și astm și pot provoca simptome precum congestie nazală, secreții nazale, senzația de mâncărime, lăcrimarea ochilor, congestie toracică, tuse, respirație șuierătoare, blocaj respirator și respirație superficială.

Pasajul nazal este o cale de acces pentru virusuri și alergeni, care pot pătrunde în plămâni. Deci nasul și sinusurile sunt legate adesea de multe afecțiuni pulmonare. Inflamarea sinusurilor sau a pasajului nazal poate declanșa atacuri de astm, favorizate de prezența alergiilor.

Astmul este caracterizat prin inflamația și îngustarea căilor respiratorii, care poate provoca: scurtarea respirației, senzația de lipsă de aer, respirație șuierătoare, presiune în piept, tuse.

Inflamarea și infecția se pot instala și la nivelul altor segmente ale aparatului respirator sau structurilor asociate cu acesta. Alte afecțiuni care pot determina dificultăți de respirație sunt:

  • Epiglotita sau inflamația epiglotei, este o condiție potențial amenințătoare de viață. Este asociată cu febră crescută, durere în gât, frisoane, răgușeală, hipersalivație. Dificultățile de respirație pot fi severe, ducând până la cianozarea pielii și mucoaselor.
  • Crupul laringian, o infecție virală la nivelul laringelui, caracterizată printr-o tuse ”lătrătoare”

Bronșitele și bronșiolitele pot fi asociate cu dificultăți de respirație, în acest caz fiind afectate căile respiratorii inferioare.

Infecțiile la nivel pulmonar, precum pneumoniile virale sau bacteriene ori tuberculoza sunt, de asemenea, cauze ale problemelor de respirație

Pneumonia este o infecție pulmonară care poate provoca inflamarea parenchimului pulmonar și o acumulare de lichid și puroi în plămâni. Pneumonia poate fi o afecțiune care pune viața în pericol, deci tratamentul prompt este important.

Simptomele pneumoniei pot include:

  • dificultăți de respirație
  • tuse
  • dureri în piept
  • frisoane
  • transpiraţie
  • febră
  • dureri musculare
  • epuizare

Dificultăți de respirație cauzate de fumat

Fumatul cauzează probleme de respirație, deoarece dăunează tuburilor sau „căilor respiratorii”, ce transportă aerul în plămâni. De asemenea, dăunează micilor saci de aer sau alveolelor din plămâni, la nivelul cărora are loc schimbul de gaze. Chiar și fumul pasiv poate duce la probleme de respirație.

Fumatul cauzează majoritatea cazurilor de cancer pulmonar, precum și majoritatea cazurilor de boli pulmonare obstructive cronice (emfizem, bronșită cronică, BPOC). Cancerul pulmonar este mai puțin frecvent și adesea nu provoacă simptome în stadiile incipiente. Dar, în timp, poate duce la probleme de respirație, împreună cu alte simptome precum dureri în piept sau spate și o tuse care nu dispare.

Dificultăți de respirație cauzate de traumatisme

Traumatismele toracice cu fractura oaselor, pneumotoraxul (prezența aerului în torace) și hemopneumotoraxul (prezența de aer și sânge în cavitatea toracică) afectează sever respirația.

Traumatismele faringiene, lezarea sau ruptura corzilor vocale fac, de asemenea, respirația dificilă.

Alte cauze pulmonare ale dificultăților de respirație

Dificultățile de respirație pot proveni, de asemenea, din alte probleme grave, cum ar fi revărrsatele pleurale – fie că sunt pleurezii, fie că este vorba despre hidrotorax, hipertensiunea pulmonară, edemul pulmonar, embolismul pulmonar, sarcoidoza, bolile pulmonare legate de HIV sau SIDA.

Embolia pulmonară  este un blocaj în una sau mai multe dintre arterele care duc la plămâni. Aceasta este adesea rezultatul unui cheag de sânge din alte părți ale corpului, cum ar fi piciorul sau pelvisul, care se deplasează până la un plămân. Acest lucru poate pune viața în pericol și necesită asistență medicală imediată.

Pe lângă dificultățile de respirație, alte simptome ale emboliei pulmonare includ:

  • umflarea picioarelor
  • dureri în piept
  • tuse șuierătoare
  • transpirație abundentă
  • ritm cardiac anormal
  • ameţeală
  • pierderea conștienței
  • nuanță albăstruie a pielii

Hipertensiunea pulmonară este hipertensiunea arterială care afectează arterele din plămâni. Această afecțiune este cauzată adesea de îngustarea sau rigidizarea acestor artere, ce poate duce la insuficiență cardiacă. Primele simptome ale hipertensiunii pulmonare sunt:

  • dureri în piept
  • dificultăți de respirație
  • intoleranță la efort
  • oboseală extremă

Mai târziu, simptomele pot fi foarte asemănătoare cu cele ale unei embolii pulmonare.

Majoritatea persoanelor cu această afecțiune vor observa dificultăți de respirație agravate în timp. Durerea toracică, respirația scurtă sau pierderea conștienței sunt simptome care necesită asistență medicală de urgență.

Dificultăți de respirație determinate de probleme cardiace

Nu doar afecțiunile pulmonare și ale căilor respiratorii sunt cauze ale dificultăților de respirație, ci și problemele cardiace. Există o varietate de condiții posibile care pot cauza această problemă:

Boala coronariană

Boala coronariană determină îngustarea și rigidizarea arterelor care furnizează sânge inimii. Această afecțiune duce la scăderea fluxului sanguin către inimă, ceea ce poate deteriora permanent mușchiul inimii. Pe lângă dificultățile de respirație, boala coronariană poate fi asociată cu angină pectorală și poate duce la infarct.

Bolile cardiace congenitale

O boală cardiacă congenitală, uneori numită și defect cardiac congenital, se referă la probleme ereditare legate de structura și funcția inimii. Aceste probleme pot duce la:

  • dificultăți de respirație
  • dispnee
  • ritmuri cardiace anormale

Aritmiile

Aritmiile sunt bătăi neregulate ale inimii, care afectează ritmul cardiac, determinând  inima să bată prea repede sau prea lent. Persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente prezintă un risc mai mare de a dezvolta o aritmie. Instalarea aritmiilor este asociată frecvent cu dificultățile de respirație.

Insuficiența cardiacă congestivă

Insuficiența cardiacă congestivă apare atunci când mușchiul inimii devine slab și nu poate pompa sânge eficient în tot corpul. Acest lucru duce adesea la o acumulare de lichid în jurul plămânilor.

Și alte afecțiuni cardiace, precum infarctul sau defectele valvelor cardiace pot duce la dificultăți de respirație.

Alte cauze ale dificultăților de respirație

 Stresul și anxietatea sunt asociate frecvent cu scurtarea respirației sau dispneea.
Răspunsul determinat de anxietate, de tip ”luptă sau fugi”, este caracterizat printr-o serie de reacții vegetative, care pun corpul într-o stare de alertă.  Respirația scurtă este unul dintre aceste răspunsuri. O persoană care experimentează anxietate sau atacuri de panică are adesea senzația de sufocare, foame de aer, presiune în piept.

Hernia hiatală poate determina dificultăți de respirație, iar dacă este foarte mare, se asociază și cu: dureri în piept; dificultăți la înghițire; arsuri la stomac.

Medicamentele și modificarea stilului de viață pot ajuta la tratarea hernii hiatale mici. Herniile mai mari sau cele care nu răspund la tratament pot necesita intervenții chirurgicale.

Obezitatea crește, de asemenea, riscul dificultăților de respirație. Efortul fizic extrem se poate asocia cu probleme de respirație, mai ales în caz de exerciții fizice intense sau la altitudini mari.

Dificultăți de respirație la copii

”La copii, cele mai frecvente cauze de dispnee sunt:

  • infecții respiratorii acute
  • astm
  • crup (laringotraheobronșită)
  • epiglotită
  • aspirarea de corp străin
  • bronșiolita
  • rinita alergică
  • cetoacidoza diabetică

Alte cauze posibile sunt: abces peritonsilar; hipertrofia amigdalelor palatine;  macroglosia (mărirea limbii); traheomalacie și laringomalacie; fibroza chistică; bronșiectazii; disfuncția de corzi vocale; deformări ale peretelui toracic; slăbiciunea mușchilor respiratori.”, se arată pe site-ul reginamaria.ro

Care sunt simptomele ce însoțesc o respirație dificilă

 Simptomul principal al problemelor de respirație este senzația că nu poți respira suficient oxigen. Unele semne specifice includ:

  • tahipnee (rată de respirație mai rapidă)
  • senzație de sufocare (dispnee)
  • respirație șuierătoare (wheezing)
  • unghiile sau buzele albastre (cianoză)
  • ten pal sau gri
  • transpirație excesivă
  • senzația de arsură în nări sau piept

Anumite simptome, alături de dificultățile de respirație, pot indica o problemă gravă. Aceste probleme pot indica un atac de angină sau chiar un atac de cord. Simptomele care trebuie luate în considerare includ:

  • durere sau presiune în piept
  • etanșeitate în gât
  • tuse lătrătoare
  • dificultăți severe de respirație la efort
  • dispnee sau apnee care întrerupe somnul în timpul nopții
  • febră

În cazul stresului, atacurilor de panică, anxietății, dificultățile de respirație pot fi asociate și cu:

  • respirație mai rapidă (hiperventilație)
  • senzația de nod în gât
  • tensiune musculară
  • palpitații
  • senzație de leșin, amețeală sau instabilitate
  • greață sau disconfort stomacal
  • neliniște, iritabilitate

Teste și diagnostic în cazul dificultăților de respirație

Medicii diagnostichează problemele ce însoțesc dificultățile de respirație în urma unui examen fizic, a întrebărilor despre istoricul medical și folosind diferite teste.


„Atunci când căutăm o cauză a dificultăților de respirație, ne uităm mai întâi la inimă, plămâni și sistemul circulator. Apoi, căutăm 5 semne care să ne ghideze spre diagnosticul corect. ”, spune dr. Zab Mosenifar, din cadrul centrului medical Cedars Sinai.

Aceste 5 semne includ infecții, leziuni legate de inhalare, alte leziuni, afecțiuni ale sistemului imunitar și afecțiuni idiopatice – cele care apar spontan fără o cauză cunoscută.

”De exemplu, pacienții cu cancer pulmonar au adesea dificultăți de respirație, dar au și tuse, disconfort toracic, durere sau senzație de greutate”, arată dr. Ronald Natale, director medical al Programului pentru cancerul pulmonar, în cadrul aceluiași centru.  

Pentru a stabili cauza principală a dificultăților de respirație, medicul se interesează de cât timp a apărut problema, dacă este ușoară sau intensă și dacă efortul fizic o agravează. După examinarea istoricului medical, pneumologul va examina pasajele respiratorii, plămânii și inima.

În funcție de rezultatele examenului fizic, medicul poate recomanda unul sau mai multe teste de diagnostic, inclusiv:

  • analize de sânge
  • radiografie toracică
  • scanare CT
  • electrocardiogramă (ECG sau EKG)
  • ecocardiogramă
  • teste ale funcției pulmonare

De asemenea, poate solicita efectuarea unor teste de efort, pentru a vedea cum reacționează inima și plămânii la efortul fizic.

Testarea funcției pulmonare prin spirometrie poate măsura capacitatea respiratorie la persoanele care suferă de astm. Spirometria este un simplu test de respirație, care determină cât de mult aer poate inspira și expira pacientul, cât de repede și cât de ușor poate face acest lucru. Spirometria poate stabili dacă există blocaje la nivelul căilor respiratorii și cât de accentuate sunt acestea. Un test de provocare bronșică cu metacolină sau histamină poate ajuta la diagnosticarea astmului.

Medicul poate solicita efectuarea unei radiografii,  pentru a vedea în interiorul toracelui, inclusiv inima, plămânii și oasele. O radiografie toracică este un test bun pentru diagnosticarea pneumoniei, dar nu poate identifica alte probleme de respirație de la sine. Unele persoane cu probleme de respirație pot avea nevoie de o scanare CT a pieptului.

În cazul suspiciunii de sinuzită cronică, medicul poate solicita o scanare CT sinusală.

Când te adresezi medicului pentru dificultăți de respirație

Uneori, oamenii caută ajutor medical după ce s-au confruntat cu probleme respiratorii timp de săptămâni sau chiar luni de zile. Acest lucru poate avea consecințe grave, întrucât o afecțiune care ar fi putut fi tratată integral, lăsată nediagnosticată poate provoca daune de lungă durată, leziuni greu vindecabile sau poate pune în pericol viața pacientului.

Diagnosticul corect este important pentru a trata și preveni problemele de respirație.

Este necesar să solicitați asistență medicală dacă aveți dificultăți de respirație care:

–  interferă cu activitățile zilnice. Atunci când  problemele respiratorii vă împiedică să realizați activități pe care ați fost capabili să le efectuați anterior (curățenie, pregătirea mesei, îmbrăcatul, spălatul), este necesar să consultați un medic. Episoadele frecvente de dificultăți de respirație care vă afectează capacitatea de funcționare pot însemna că starea dumneavoastră progresează și că este timpul să vă reevaluați planul de tratament.

– vă împiedică să dormiți noaptea. Dificultățile de respirație care vă trezesc noaptea ar putea fi un semn că aveți o afecțiune secundară, cum ar fi apneea de somn. De asemenea, ar putea indica faptul că boala progresează și devine mai severă. Somnul adecvat este crucial pentru menținerea sănătății și a bunăstării generale – dacă dificultățile de respirație vă împiedică să vă odihniți suficient, oboseala și simptomele respiratorii se vor înmulți  în timpul zilei.

– sunt însoțite de alte simptome. Dificultățile de respirație sunt un motiv de îngrijorare dacă se asociază cu: febră, tuse cronică, durere sau presiune în piept, durere în timpul inhalării, producție excesivă de mucus, respirație șuierătoare, amețeli, cianoza buzelor sau a vârfurilor degetelor, umflarea gleznelor, oboseală sau pierderea inexplicabilă în greutate, agravarea senzației de lipsă de aer în poziție orizontală, frisoane.  Aceste simptome corelate cu dificultățile respiratorii ar putea fi un semn că aveți o infecție sau o altă afecțiune care necesită tratament.

Iar, dacă dificultățile de respirație sunt însoțite de simptome severe, cum ar fi confuzie, durere în piept sau maxilar, sau durere în braț este necesar să apelați imediat serviciul de urgență, pentru că acestea pot fi simptome ale unei condiții amenințătoare de viață (stop cardiorespirator).

Tratamentul pentru dificultățile de respirație

Tratamentul pentru dificultățile de respirație depinde de cauza principală care le-a determinat.

Unele dificultăți de respirație sunt simptome ale bolilor grave de inimă și plămâni. În aceste cazuri, medicul va prescrie medicamente și alte tratamente. Dacă aveți astm, de exemplu, poate fi necesar să utilizați un inhalator atunci când simțiți că nu puteți respira.

Dacă aveți alergii, medicul vă poate prescrie un antihistaminic pentru a reduce reacția alergică a corpului și vă poate recomanda, de asemenea, evitarea declanșatorilor de alergii, cum ar fi praful sau polenul.

În cazul bolilor declanșate de fumat, renunțarea la țigări este obligatorie pentru ameliorarea senzației de lipsă de aer. Dacă este vorba de o infecție bacteriană (sinuzite, pneumonii), medicul poate recomanda administrarea de antibiotice.

În cazuri extreme, este posibil să aveți nevoie de oxigenoterapie, ventilație sau alte tratamente și monitorizare la spital.

Schimbarea stilului de viață, reducerea stresului și a anxietății, relaxarea, diferite tehnici (respirația diafragmatică, meditația) pot avea efecte benefice în ameliorarea dificultăților de respirație.

Surse:

  • https://www.csid.ro/semne-si-simptome/dificultate-%C3%AEn-respira%C5%A3ie-10958528/
  • https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/dispneea
  • https://lunginstitute.com/blog/when-to-talk-to-your-doctor-about-difficulty-breathing-with-chronic-lung-disease/
  • https://www.webmd.com/lung/breathing-problems-causes-tests-treatments#1
  • https://www.healthline.com/health/breathing-difficultieshttps://www.cedars-sinai.org/blog/shortness-of-breath.html