Fumatul pasiv: de ce este periculos să stai lângă un fumător
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
În ciuda numeroaselor avertismente, fumătorii continuă să se delecteze cu plăcerea oferită de țigări, ignorând riscurile posibile și efectele pe termen lung ale fumatului. În cazul acestora este o alegere, mai mult sau mai puțin informată. Ceea ce nu ar trebui ignorant, însă, este efectul pe care fumatul îl are asupra persoanelor din jur; experții avertizează că fumatul pasiv este la fel de periculos, după unii chiar mai periculos ca fumatul propriu-zis.
Fumul inhalat prin fumatul pasiv este un amestec complex de peste 4000 de substanțe chimice, majoritatea formate în timpul procesului de ardere, și include nicotină, precum și agenți cancerigeni și toxine. Analiza biomarkerilor arată că nefumătorii absorb aceste substanțe chimice în cantități suficiente pentru a fi măsurabile. Fumul secundar, emis din capătul unei țigări aprinse și inhalat de un fumător pasiv, conține un număr de substanțe cancerigene și toxine considerabil mai mare decât emisiile principale (din fumul primar, inhalat de persoana care fumează), din cauza temperaturilor de ardere mai scăzute dintr-o țigară care mocnește.
”Din ce în ce mai multe studii indică faptul că fumatul pasiv dăunează grav sănătății, inhalarea fumului de către nefumători având consecințe serioase. Mai mult, aceste consecințe sunt cu atât mai grave cu cât petrecem mai mult timp în preajma fumătorilor. ”, avertizează dr. Claudia Negruțiu pe sfatulmedicului.ro
Fumatul secundar este nociv pentru orice persoană, dar mai ales pentru cei vulnerabili, precum copiii, vârstnicii, femeile însărcinate sau bolnavii cronici. Toate organele pot fi afectate de inhalarea fumului pasiv, chiar și dacă este vorba de o cantitate mică, dar constantă, de fum. Pentru că efectele fumatului pasiv, ca și ale celui primar, nu se văd imediat, ele pot fi trecute cu vederea la început. Cu toate acestea, pe termen lung, poate duce la consecințe ireparabile, precum apariția cancerului pulmonar sau agravarea unor boli cronice, ca BPOC.
Articolul de față se dorește atât o prezentare a efectelor fumatului pasiv, cât și o conștientizare asupra faptului că fumatul pasiv este la fel de dăunător ca și fumatul propriu-zis, ba chiar mai nociv, de vreme ce poate afecta și persoanele nefumătoare și vulnerabile.
Ce este fumatul pasiv
Fumatul pasiv reprezintă inhalarea fumului de tutun eliberat de o țigară care arde, numit fum pasiv sau fum de tutun din mediu, de către alte persoane decât fumătorul activ. Apare atunci când fumul de tutun se difuzează în atmosfera înconjurătoare, ca un poluant de aerosoli și este inhalat de cei prezenți în preajma fumătorului. Expunerea la fumat pasiv poate provoca majoritatea afecțiunilor cauzate de fumatul activ, deși cu o prevalență mai mică, dată fiind concentrația mai redusă de fum care intră în căile respiratorii.
Potrivit rapoartelor OMS, peste 1 milion de decese sunt sunt atribuite fumatului pasiv în întreaga lume, în fiecare an. Există un consens științific privind riscurile pentru sănătate ale fumatului pasiv, ceea ce a reprezentat o motivație majoră pentru interzicerea fumatului la locul de muncă, în spațiile publice interioare, inclusiv restaurante, baruri și cluburi de noapte, precum și în unele spații deschise.
O serie de studii arată că nefumătorii expuși la fumat pasiv înregistrează o creștere a riscului anumitor boli, asociate și cu fumatul activ.
Astfel, o analiză din SUA a arătat o creștere a riscului absolut de boli de inimă din cauza fumatului pasiv de aproximativ 3% anual.
Dovezile arată că fumul secundar inhalat, componenta principală a fumatului pasiv, este de aproximativ patru ori mai toxic decât fumul principal. Unii oameni de știință consideră că riscul fumatului pasiv, în special riscul de a dezvolta boli coronariene, ar putea fi subestimat în mod substanțial.
O serie de meta-analize au arătat că există o legătură directă între fumatul pasiv și cancerul pulmonar. Creșterea riscului de cancer pulmonar a fost estimată la 24% în rândul nefumătorilor care locuiau cu un fumător. O meta-analiză din 2000 a constatat un risc relativ de 1,48 pentru cancerul pulmonar în rândul bărbaților expuși la fumat pasiv și un risc relativ de 1,16 în rândul celor expuși la acesta la locul de muncă. O altă meta-analiză a confirmat un risc crescut de cancer pulmonar în rândul femeilor care au fost expuse fumatului pasiv din partea soților pe parcursul mai multor ani.
O meta-analiză din 2014 a remarcat că „asocierea dintre expunerea la fumatul pasiv și riscul de cancer pulmonar este bine stabilită”.
Un studiu din 2004 al Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului a OMS a concluzionat că nefumătorii sunt expuși la aceeași substanțe cancerigene ca și fumătorii activi. Fumul secundar conține peste 4.000 de substanțe chimice, inclusiv 69 de substanțe cancerigene cunoscute, printre cele mai periculoase fiind hidrocarburile aromatice polinucleare (benzene, toluen), N-nitrozaminele specifice tutunului și aminele aromatice, cum ar fi 4-aminobifenilul, toate cunoscute ca fiind extrem de cancerigene. Alte 250 dintre substanțe chimice sunt, de asemenea, dăunătoare pentru sănătate, dintre ele făcând parte amoniacul, cadmiul sau formaldehida, o substanță chimică găsită în îngrășăminte, coloranți, lichidul de îmbălsămare și materiale de construcție.
Fumul principal, fumul secundar și fumul pasiv conțin, în mare parte, aceleași componente, totuși concentrația variază în funcție de tipul de fum.
S-a demonstrat că fumatul pasiv produce mai multă poluare cu particule nocive (PM) decât un motor diesel cu emisii scăzute.
Expunerea la fumat pasiv de tutun are efecte imediate și substanțiale asupra sângelui și vaselor de sânge, crescând pericolul unui atac de cord, în special la persoanele deja expuse riscului. Expunerea la fumul de tutun timp de 30 de minute reduce semnificativ rezerva de viteză a fluxului coronarian la nefumătorii sănătoși. Expunerea la fumul pasiv afectează, de asemenea, funcția trombocitelor, endoteliul vascular și toleranța la efort miocardic.
Pe lângă fumatul secundar, s-a introdus și termenul de fumat terțiar ( la mâna a treia), inventat recent pentru a identifica contaminarea reziduală de fum de tutun care rămâne după ce țigara este stinsă și fumul pasiv s-a îndepărtat din aer. Cercetările preliminare sugerează că produsele secundare ale fumatului terțiar pot prezenta, de asemenea, un risc pentru sănătate, deși amploarea riscului rămâne necunoscută. Fumatul terțiar reprezintă, în special, un pericol pentru dezvoltarea creierului sugarilor și copiilor mici.
Cercetările arată că particulele din fumul de tutun pasiv se pot depune în praf și pe suprafețe și rămân acolo mult timp după ce fumul dispare. Unele studii sugerează că particulele se pot menține luni de zile pe suprafețe. S-a demonstrat că particulele care se depun din fumul de tutun se pot combina cu gazele din aer pentru a forma compuși care cauzează cancer. De exemplu, unii dintre agenții cancerigeni despre care se știe că provoacă cancer pulmonar au fost găsiți în probe de praf prelevate din casele persoanelor care fumează.
Chiar dacă efectele așa numitului fumat terțiar sunt mult mai mici decât ale fumatului secundat, particulele pot fi agitațe și inhalate împreună cu praful sau absorbi te accidental, de aceea reprezintă un risc destul de mare pentru bebeluși și copii.
Nu în ultimul rând, experții arată că nici expunerea la aerosolii din țigările electronice nu este total inofensivă. Aerosolul exhalat îi poate expune pe alții la nicotină și, eventual, la alte substanțe chimice dăunătoare.
Ce persoane au cele mai multe riscuri legate de fumatul pasiv
Fumul pasiv afectează pe oricine se află într-o zonă cu tutun ars sau expirat de fumători, dar unele grupuri sunt mai expuse riscurilor acestuia:
- Lucrătorii din restaurante, baruri sau oricine lucrează în zone publice unde se fumează și nu poate evita fumatul pasiv.
- Sugari, copii și animale de companie: copiii mici și animalele nu pot alege întotdeauna să părăsească o cameră plină de fum. Expunerea constantă crește efectele nocive ale fumatului pasiv.
- Persoanele însărcinate: fumatul pasiv afectează fătul deoarece scade cantitatea de oxigen disponibil. Poate crește frecvența cardiacă fetală și poate cauza greutate mică la naștere sau naștere prematură.
Unde este fumatul pasiv o problemă
”Sunt multe locuri în care oamenii sunt expuși la fumul ambiental: acasă, în mașînă, la locul de muncă, în baruri, restaurante și instituții destinate uzului public. Deși doar 3 din 10 persoane recunosc că au fost expuse la fumul de țigară, aproape 9 din 10 prezintă un nivel detectabil de expunere in organism.”, precizează dr. Cora Balaban-Popa pe sfatulmedicului.ro
Principalele locuri în care o persoană poate fi expusă major la fumatul pasiv sunt:
La locul de muncă
Locul de muncă este o sursă majoră de expunere la fumat pasiv pentru mulți adulți. Instituțiile de sănătate recunosc că nu există niveluri sigure cunoscute în ceea ce privește fumatul pasiv și recomandă ca expunerea să fie redusă cât mai mult. Separarea persoanelor care fumează de cei care nu fumează, curățarea aerului și ventilarea clădirii nu pot preveni expunerea, dacă încă se fumează în interiorul clădirii. Politicile care nu permit fumatul la locul de muncă sunt singura modalitate de a preveni expunerea la fumatul pasiv, dar implementarea acestora poate fi destul de dificilă.
În locuri publice
Toată lumea poate fi expusă la fumatul pasiv în spațiile publice unde este permis fumatul, cum ar fi unele restaurante, baruri, centre comerciale, parcuri, etc. Chiar dacă sunt amenajate locuri speciale pentru fumat, fumul poate ajunge și în spațiile în care se află persoane care nu fumează. Locurile publice unde merg copiii sunt un domeniu special de îngrijorare și este ideal ca personalul care lucrează cu cei mici să nu fumeze în apropierea spațiului acestora, nici măcar în spații amenajate în afara clădirii.
Acasă
O casă în care nu se fumează este unul dintre cele mai importante lucruri pentri sănătatea întregii familii. Orice membru al familiei poate dezvolta probleme de sănătate legate de fumatul pasiv. Copiii sunt deosebit de sensibili la toxinele din fumul pasiv. Expunerea la fumatul pasiv acasă este cea mai riscantă, dat fiind că majoritatea oamenilor petrec mai mult timp acasă decât oriunde altundeva. O casă fără fumat protejează familia, oaspeții și chiar și animalele de companie. Locuința cu mai multe unități în care este permis fumatul reprezintă o preocupare specială și un subiect de cercetare. Fumul de tutun se poate deplasa prin canalele de aer, fisurile peretelui și podelei, casele lifturilor și de-a lungul spațiilor comune și poate contamina unitățile de pe alte etaje, chiar și pe cele care sunt departe de fum. Fumul pasiv nu poate fi controlat prin ventilație, curățare a aerului sau prin separarea celor care fumează de cei care nu fumează.
În mașină
Dacă se fumează în mașină, toxinele se pot acumula rapid, chiar și atunci când geamurile sunt deschise sau aerul condiționat este pornit. Acest lucru poate fi deosebit de dăunător copiilor. În anumite țări, există legi care interzic fumatul în mașină dacă se transport pasageri sub o anumită vârstă sau greutate.
Trebuie reținut că nu există un nivel sigur de expunere la fumatul pasiv , orice expunere este dăunătoare. Singura modalitate de a proteja pe deplin persoanele care nu fumează de fumatul pasiv în interior este interzicerea oricărui loc de fumatul în acel spațiu interior sau clădire.
Care sunt efectele fumatului pasiv
Fumatul pasiv provoacă multe dintre bolile cauzate de fumatul direct, inclusiv boli cardiovasculare, cancer pulmonar și boli respiratorii. Pe termen lung, fumatul pasiv crește riscul următoarelor afecțiuni:
Cancer
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a concluzionat că „fumatul involuntar (expunerea la fumatul pasiv sau la fumul de tutun din mediu) crește semnificativ riscul de cancer. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor raportează că aproximativ 70 de substanțe chimice prezente în fumul pasiv sunt cancerigene.
”Fumul conține substanțe care favorizează apariția tumorilor maligne. Aceste substanțe nu sunt prezente numai la fumători, ci au fost detectate și în organismul fumătorilor pasivi. În plus, cu cât expunerea la fum este mai prelungită, cu atât concentrația substanțelor crește în anumite organe, în sânge, în urină.”, specifică dr. Negruțiu.
Fumatul pasiv este un factor de risc pentru cancerul pulmonar. De exemplu, în Statele Unite, se estimează că fumatul pasiv provoacă peste 7.000 de decese pe an, în rândul nefumătorilor, din cauza cancerului pulmonar. Un sfert din cancerele pulmonare apar la persoane care nu au fumat niciodată.
Fumatul pasiv crește și riscul altor cancere, precum cancerul de sân. Agenția pentru Protecția Mediului din California a concluzionat în 2005 că fumatul pasiv crește riscul de cancer de sân la femeile tinere și în premenopauză, cu 70%, ceea ce a fost întărit de o metaanaliză din 2015.
”O analiză a arătat că persoanele expuse la fumatul pasiv au un risc cu 51% mai mare decât cele care nu sunt expuse fumului de țigară de a dezvolta cancer oral. În plus, durata expunerii de peste 10 sau 15 ani a crescut de mai mult de două ori riscul de cancer oral comparativ cu persoanele neexpuse.”, arată dr. Cătălin Costovici, medic primar oncologie , expert doc.ro
Alte tipuri de cancer al căror risc poate crește din cauza fumatului pasiv includ cancerul de col uterin și cancerul vezicii urinare. Există, de asemenea, unele dovezi care sugerează că ar putea fi legată la adulți de cancere de:
- Laringe
- Nazofaringe
- Sinusuri nazale
Boli cardiovasculare
Studiile epidemiologice au arătat că atât fumatul activ, cât și fumatul pasiv cresc riscul de ateroscleroză.
Fumatul pasiv este puternic asociat cu un risc crescut de boli de inimă, hipertensiune, accident vascular cerebral, iar acest risc crescut este disproporționat de mare la niveluri scăzute de expunere.
Probleme pulmonare
Fumatul pasiv afectează plămânii putând crește riscul următoarelor afecțiuni:
- Astm
- Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
- Tuberculoză
Consiliul Național pentru Astm din Australia citează studii care arată că fumatul pasiv este probabil cel mai important poluant din interior, în special înpreajma copiilor mici.
Dacă oricare dintre părinți este fumător,riscul de astm la copii crește. Copiii cu astm bronșic care sunt expuși la fumat în casă au, în general, o formă mai severă de boală.
Mulți adulți cu astm identifică fumul de țigară provenit din fumatul pasiv ca un declanșator al simptomelor lor.
În rândul persoanelor cu astm bronșic, expunerea mai mare la fumul secundar este asociată cu un risc mai mare de atacuri severe.
Conform unei analize din 2015, fumatul pasiv poate crește riscul de declanșare a TBC și poate accelera progresia bolii, deși dovezile nu sunt încă suficiente.
Sinuzită și alergii
Conform unor revizuiri sistematice și unor meta-analize, fumatul pasiv este asociat cu un risc ușor crescut de boli alergice și sinuzită în rândul copiilor și adolescenților.
Afecțiuni ale pielii
O revizuire sistematică și o meta-analiză din 2016 au constatat că fumatul pasiv a fost asociat cu o rată mai mare de dermatită atopică.
Sănătate mintală
Expunerea la fumatul pasiv este asociată cu un risc crescut de simptome depresive. Expunerea la fumatul pasiv poate crește riscul de afectare cognitivă și demență la adulții de 50 de ani și peste. Unii copii expuși la fumatul pasiv prezintă un vocabular redus și abilități de raționament sărace, în comparație cu copiii neexpuși, precum și anumite deficite cognitive și intelectuale.
Riscul general crescut de deces
Organizația Mondială a Sănătății afirmă că fumatul pasiv cauzează între 600.000 – 1 milion de decese pe an, reprezentând până la 1/8 din toate decesele cauzate de fumat. Conform CDC, există numeroase statistici (în SUA) care susțin îngrijorarea legată de fumatul pasiv:
- Printre adulții care nu fumează, fumatul pasiv provoacă aproape 34.000 de decese premature din cauza bolilor de inimă, în fiecare an în SUA.
- Adulții care nu fumează și sunt expuși la fumatul pasiv își măresc riscul de a dezvolta boli coronariene cu 25–30%.
- Adulții care nu fumează și sunt expuși la fumatul pasiv își măresc riscul de accident vascular cerebral cu 20-30%.
- Adulții care nu fumează și sunt expuși la fumatul pasiv își cresc riscul de a dezvolta cancer pulmonar cu 20–30%.
- Fumatul pasiv provoacă peste 7.300 de decese prin cancer pulmonar în fiecare an în rândul adulților din SUA care nu fumează.
Efectele fumatului pasiv la copii
La copii, fumatul pasiv poate avea efecte grave, în special dacă unul dintre părinți sau ambii fumează. Iată câteva dintre problemele pe care le poate determina fumatul pasiv la copii:
Sindromul morții subite a sugarului
Experții au concluzionat că dovezile sunt suficiente pentru a deduce o relație cauzală între expunerea la fumatul pasiv și sindromul morții subite a sugarului. S-a estimat că fumatul pasiv este asociat cu 430 de decese anual la bebeluși, în Statele Unite ale Americii.
Substanțele chimice din fumul pasiv par să afecteze creierul la nivelul centrilor care reglează respirația la sugari.
Sugarii care mor din cauza Sindromului morții subite au concentrații mai mari de nicotină în plămâni și niveluri mai mari de cotinină (un marker biologic pentru expunerea la fumatul pasiv) decât sugarii care mor din alte cauze.
Astm
Expunerea la fumatul pasiv este, de asemenea, asociată cu un risc aproape dublat de spitalizare pentru exacerbarea astmului bronșic în rândul copiilor.
Copiii și sugarii sunt expuși unui risc crescut de probleme de sănătate din cauza fumatului pasiv, deoarece corpurile lor sunt încă în curs de dezvoltare. Este mai probabil ca aceștia să experimenteze: tuse, wheezing, scurtarea respirației, episoade severe de astm
Infecții respiratorii, alergii
C ăile respiratorii fragile ale copiilor pot fi afectate foarte mult de expunerea la fumul de țigară, ceea ce se manifestă prin simptome precum tuse frecventă, strănut, dificultăți de respirație, dispnee.
Fumatul pasiv poate crește riscul de Infecții pulmonare la copii, inclusiv boli mai severe precum bronșiolită și bronșită. În Statele Unite, se estimează că fumatul pasiv a fost asociat cu 150.000 până la 300.000 de infecții ale tractului respirator inferior la sugari și copii sub 18 luni, ducând la 7.500 -15.000 de spitalizări în fiecare an.
Carii dentare, infecții ale gingiilor
O creștere a numărului de carii dentare a fost asociată cu fumatul pasiv la copii
Risc crescut de infecții ale urechii medii
Copiii ai căror părinți fumează fac mai desinfecții ale urechii, pot prezenta frecvent acumulare de lichid în urechi mai des și necesită mai multe intervenții pentru drenarea lichidului.
Tulburări de respirație în somn
Cele mai multe studii au găsit o asociere semnificativă între fumatul pasiv și problemele de respirație în somn la copii, precum apneea obstructivă în somn, dar sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă această asociere este cauzală.
Risc crescut de tumori cerebrale și cancer pulmonar
Copiii expuși frecvent la fumatul pasiv au un risc mai mare de a dezvolta diferite tipuri de cancer. Expunerea femeilor însărcinate și bebelușilor la fumatul pasiv
este posibil conectată cu anumite tipuri de cancer în copilărie:
- Limfom
- Leucemie
- Tumori cerebrale
Organizația Mondială a Sănătății estimează că 65.000 de decese sunt raportate la copii, legate de fumatul pasiv. Câteva statistici din SUA, conform American Lung Association, demonstrează cât de dăunător este fumatul pasiv pentru cei mici:
- Fumatul pasiv provoacă sau agravează între 150.000 și 300.000 de infecții ale tractului respirator inferior la sugari și copii sub 18 luni, ducând la 7.500 până la 15.000 de spitalizări în fiecare an. De asemenea, provoacă anual 430 de decese cauzate de sindromul morții subite a sugarului în SUA.
- Fumatul pasiv provoacă peste 202.000 de crize de astm la copii în fiecare an.
- Expunerea la fumul pasiv poate cauza acumularea de lichid în urechea medie, ducând la 790.000 de vizite la cabinetul medicului pe an
- Peste 23 de milioane sau aproximativ 35% dintre copiii din SUA au fost expuși la fumatul pasiv.
Ținând cont de riscurile majore, ca părinte, una dintre cele mai bune modalități prin care poți preveni expunerea copilului la fumatul pasiv este să renunți de fumat.
Alte complicații legate de fumatul pasiv care pot apăarea la copii include:
- Boala meningococică invazivă, care poate provoca dizabilități sau chiar deces
- Complicații ale anesteziei și unele rezultate chirurgicale negative
- Dificultăți de învățare, întârzieri de dezvoltare, probleme ale funcției executive și efecte neurocomportamentale
Fumatul pasiv în sarcină
Nicotina, substanțele chimice care cauzează cancer și substanțele chimice toxice găsite în fumul de tutun intră în organism atunci când mama inspiră fumul pasiv și poate trece la făt prin placentă. Nicotina poate afecta funcția placentei și poate scădea fluxul sanguin către copilul în curs de dezvoltare.
Acest lucru poate afecta inima, plămânii, sistemul digestiv și sistemul nervos central ale bebelușului. Monoxidul de carbon din fumul de țigară poate încetini creșterea bebelușului și poate duce la greutate mică la naștere. O meta-analiză din 2014 a constatat că expunerea maternă la fumat pasiv a crescut riscul de avort spontan cu 11%. Moartea fătului, malformațiile congenitale, nașterea prematură, greutatea mică la naștere pot rezulta în urma expunerii mamei la fumatul pasiv.
Prevenirea expunerii la fumul de tutun, înainte și după naștere, reduce riscul pentru bebeluși. Măsurile preventive includ evitarea fumatului și expunerii la fumatul pasiv în timpul și după sarcină și menținerea copilului departe de fumul de tutun în casă, vehicul și în orice loc în care stă acesta.
Curățarea sau filtrarea aerului din interior, creșterea ventilației sau separarea zonelor de fumat nu elimină expunerea la fumat pasiv și nici riscurile asociate. Singura soluție pentru a evita expunerea la fumatul pasiv și riscurile asociate pentru sănătate este eliminarea fumatul în toate spațiile închise
Cum te poți proteja de fumatul pasiv?
Cel mai bun mod de a evita expunerea este să stai departe de zonele în care se fumează. Este în regulă să le ceri oamenilor să nu fumeze în mașina în care te afli sau în locuința ta. Geamurile deschise și filtrele de aer nu elimină total fumul pasiv. Dar ele pot ajuta într-o oarecare măsură prin scăderea unora dintre toxinele rezultate din arderea tutunului
Alte modalități prin care te poți proteja de fumatul pasiv includ:
- Alegerea unor spații sau zone publice în care fumatul este interzis
- Informarea persoanelor care vin în vizită că nu pot fuma în interior și crearea unor spații exterioare limitate unde să se fumeze
- Evitarea unor autovehicule în care se fumează
Surse:
- https://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/fumatul-pasiv-o-amenintare-pentru-sanatate_1191
- https://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/probleme-de-sanatate-cauzate-de-fumatul-pasiv_18724
- https://www.doc.ro/sanatate/fumatul-pasiv-creste-riscul-de-cancer-oral
- https://www.doc.ro/sanatatea-copilului/fumezi-langa-copilul-tau-ce-efecte-poate-avea-pe-termen-lung
- https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/efectele-fumatului-pasiv-la-copii-si-adolescenti
- https://www.cdc.gov/tobacco/secondhand-smoke/index.html
- https://www.cdc.gov/tobacco/secondhand-smoke/health.html
- https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/tobacco/health-risks-of-tobacco/secondhand-smoke.html
- https://www.lung.org/quit-smoking/smoking-facts/health-effects/secondhand-smoke
- https://www.healthline.com/health/secondhand-smoke-facts#effects-in-adults
- https://my.clevelandclinic.org/health/articles/10644-secondhand-smoke-dangers
- https://en.wikipedia.org/wiki/Passive_smoking