Gripa: ghid complet

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Dr. Olimpia Nicolaescu MD, PhD

Medic primar pneumolog

Medic specialist hematologie clinică

Doctor in științe medicale cu teza "Contribuții la studiul complicațiilor infecțioase pulmonare in sindroamele limfoproliferative maligne", Universitatea de Medicină Și Farmacie "Dr. Carol Davila", 1997


Pentru că este încă sezonul rece, gripa continuă să acționeze, afectând mai ales persoane din categoriile cu risc mare de a dezvolta complicații: copii sub 5 ani, vârstnici, persoane cu sistem imunitar slăbit și cu afecțiuni preexistente, în special boli cardiovasculare, respiratorii, diabet sau obezitate. Dar nu numai aceste categorii sunt afectate de gripă. Oricine poate contacta această boală și poate avea simptome care variază de la ușoare la severe, dacă nu s-a imunizat prin vaccinare anuală antigripală.
Într-un an obișnuit, 5-15% din populație se poate îmbolnăvi de gripă. Există 3-5 milioane de cazuri grave anual, cu până la 650.000 de decese  provocate de gripă, la nivel global, în fiecare an. Decesele apar cel mai frecvent în grupurile cu risc ridicat, inclusiv copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cronice de sănătate.

Gripa este  o boală infecțioasă virală, cauzată de virusurile gripale, care se manifestă printr-o gamă largă de simptome specifice bolilor respiratorii: febră, secreții nazale, dureri în gât, dureri musculare, dureri de cap, tuse și oboseală, uneori afectare digestivă (diaree, vărsături). În cazuri grave, gripa poate evolua spre pneumonie, care poate fi cauzată de un alt virus sau de o suprainfecție bacteriană ulterioară. Articolul de față se dorește a fi un ghid despre gripă, incluzând detalii legate de această boală, prezentarea simptomelor și complicațiilor, precum și a măsurilor de prevenție și tratamentului acestei infecții respiratorii. 

Ce este gripa

Gripa este o boală infecțioasă respiratoarie, cauzată de un virus gripal. Provoacă simptome precum dureri de cap și de corp, dureri în gât, febră și simptome respiratorii, care pot fi severe. Gripa este frecventă mai ales în lunile de iarnă, când pot să apară chiar epidemii de gripă. Sezonul gripei poate fi considerat din octombrie până în mai. Cel mai mare număr de cazuri (vârf) apare, de obicei, între decembrie și februarie.

Gripa poate avea simptome similare cu răceala comună, cum ar fi curgerea nasului și tusea. Dar simptomele răcelii sunt, de obicei ușoare, iar simptomele gripei pot fi severe și pot duce la complicații grave.

”Simptomele de raceală sau  gripă  ating intensitatea maximă în primele 3 zile de la debut si durează între 7-10 zile cu tot cu tratament, extinzându-se până la trei săptămâni în cazul celor afectați de gripă sau viroze complicate cu infecții bacteriene.”, arată dr. Livia Todireasa, medic specialist medicină de familie pe site-ul sfatulmedicului.ro

Gripa este determinată de infecția cu un tip de virus gripal.

Virusurile gripale cuprind patru specii. Acestea sunt:

Virusul gripal A (IAV), genul Alphainfluenzavirus

Virusul gripal B (IBV), genul Betainfluenzavirus

Virusul gripal C (ICV), genul Gammainfluenzavirus

Virusul gripal D (IDV), genul Deltainfluenzavirus

Virusul gripal de tip A este responsabil pentru majoritatea cazurilor de boli severe, precum și pentru epidemiile sezoniere și pandemiile ocazionale. Infectează oameni de toate vârstele, dar tinde să provoace în mod disproporționat boli severe la vârstnici, la copii și la persoanele care au probleme cronice de sănătate. Păsările sunt rezervorul principal al IAV, în special păsările acvatice precum rațele, gâștele, păsările de coastă și pescărușii, dar virusul circulă și printre mamifere, inclusiv porci, cai și mamifere marine.

Virusul gripal de tip A este clasificat în subtipuri pe baza proteinelor virale hemaglutinină (H) și neuraminidază (N). Începând cu 2019, au fost identificate 18 subtipuri H și 11 subtipuri N. Principalele subtipuri active la om sunt H1N1 și H3N2. 

Virusul gripal tip B infectează în principal oamenii, dar a fost identificat și la foci, cai, câini și porci. IBV nu are subtipuri precum IAV, dar are două filiații antigenic distincte, denumite linii asemănătoare. Ambele linii sunt în circulație la oameni, afectând în mod disproporționat copiii.  Virusurile gripale de  tip B contribuie la epidemiile sezoniere alături de  virusurile de   tip A, dar nu au fost niciodată asociate cu o pandemie.

În vreme ce gripa provocată de virusurile de tip A și B este sezonieră și poate avea simptome mai severe, gripa provocată de virusul tip C nu provoacă simptome severe și nu este sezonieră – numărul de cazuri rămâne aproximativ același pe tot parcursul anului.

Virusurile gripale tip D afectează în primul rând bovinele și nu se știe dacă infectează sau provoacă boli la oameni

Transmiterea gripei

La om, virusurile gripale sunt transmise în principal prin picăturile de salivă produse din tuse și strănut. Are loc și transmiterea prin aerosoli și obiecte intermediare și suprafețele contaminate de virus.

Gripa sezonieră se răspândește cu ușurință, cu transmitere rapidă în zonele aglomerate, inclusiv școli și zone rezidențiale. Când o persoană infectată tușește sau strănută, picăturile care conțin virusuri (picături infecțioase) sunt dispersate în aer și se pot răspândi până la un metru , infectând persoanele aflate în imediata apropiere, care inspiră aceste picături. Virusul poate fi răspândit și de mâinile contaminate cu virusuri gripale. Pentru a preveni transmiterea, oamenii ar trebui să-și acopere gura și nasul cu un șervețel atunci când tusesc și să se spele regulat pe mâini.

Perioada de incubație pentru gripă, este de aproximativ 2 zile, dar poate varia de la una la patru zile.

În timpul epidemilor sezoniere, se estimează că aproximativ 80% dintre persoanele cu tuse sau dureri în gât au gripă. Aproximativ 30-40% dintre persoanele spitalizate pentru gripă dezvoltă pneumonie și aproximativ 5% din toate cazurile severe de pneumonie din spitale sunt cauzate de virusurile gripale care sunt, de asemenea, cea mai frecventă cauză de SDRA la adulți. La copii, gripa este una dintre cele mai frecvente două cauze ale SDRA, cealaltă fiind virusul sincitial respirator. Aproximativ 3–5% dintre copii în fiecare an dezvoltă otită medie din cauza gripei. Adulții care dezvoltă insuficiență de organ din cauza gripei au rate mai mari de mortalitate.

Care sunt categoriile cele mai afectate de gripă

La persoanele sănătoase, infecția gripală este de obicei autolimitată și rareori fatală. Simptomele durează de obicei 2-8 zile, dar  oboseala și starea de slăbiciune pot dura chiar și câteva săptămâni după recuperare. Complicațiile și mortalitatea apar în principal la populațiile cu risc ridicat și la persoanele spitalizate.

Afectarea severă și mortalitatea sunt,  de obicei, atribuite pneumoniei, care apare ca o complicație a infecției virale primare sau în urma unei  infecții bacteriene secundare.

 La rândul ei, pneumonia poate evolua spre Sindromul de Detresă Repiratorie Acută.  

Alte complicații respiratorii ce pot apărea în urma gripei includ sinuzita, bronșita, bronșiolita, acumularea în exces de lichid în plămâni și exacerbarea bronșitei cronice și a astmului. Complicațiile care afectează sistemul cardiovascular sunt rare și includ pericardita, miocardita fulminantă cu bătăi rapide, lente sau neregulate ale inimii și exacerbarea bolilor cardiovasculare preexistente.

Inflamația sau umflarea mușchilor, însoțită de descompunerea țesutului muscular, apare rar, de obicei la copii, care pot prezenta sensibilitate extremă și dureri musculare la nivelul picioarelor și reticență de a merge timp de 2-3 zile.

Complicațiile neurologice au fost asociate cu gripa în rare ocazii, inclusiv meningita aseptică, encefalita, encefalomielita diseminată, mielita transversală și sindromul Guillain-Barré. În plus, pot apărea convulsii febrile și sindromul Reye, cel mai frecvent la copii. Encefalopatia asociată gripei poate apărea direct din infecția virală a sistemului nervos central și se prezintă cu debut brusc de febră și convulsii, urmată de progresie rapidă spre comă. O formă atipică de encefalită numită encefalită letargică, caracterizată prin dureri de cap, somnolență și comă, poate să apară rar după infecție. La supraviețuitorii encefalopatiei asociate gripei pot apărea defecte neurologice.

Infecția urechii medii și crupa pot apărea, cel mai frecvent, la copii. Infecția secundară cu S. aureus a fost observată, în primul rând la copii, provocând sindromul de șoc toxic după gripă, cu hipotensiune arterială, febră și înroșire și descuamare a pielii.

Gripa poate afecta femeile  însărcinate, determinând un risc crescut de naștere prematură, subdezvoltare și un risc de deces al copilului cu puțin timp înainte sau după naștere.

Rareori în cazurile severe, în primul rând la copii, sistemul imunitar poate să supraproducă în mod dramatic globule albe care eliberează citokine, provocând inflamație severă.

Persoanele care au cel puțin 65 de ani și un sistem imunitar slăbit din cauza îmbătrânirii sau a unei boli cronice, reprezintă un grup cu risc crescut de a dezvolta complicații, la fel ca și copiii cu vârsta mai mică de un an și copiii care nu au a fost imunizați prin expunerea anterioară la virusuri gripale. Femeile însărcinate prezintă, de asemenea, un risc ridicat, care crește cu fiecare trimestru de sarcină și durează până la două săptămâni după naștere.

Obezitatea, în special un indice de masă corporală mai mare de 35-40, este asociată cu cantități mai mari de replicare virală, severitate crescută a infecției bacteriene secundare și eficacitate redusă a vaccinării.

Persoanele care au afecțiuni subiacente de sănătate sunt considerate, de asemenea, o categorie de risc, inclusiv cei care au probleme cardiace congenitale, afecțiuni pumonare cronice (de exemplu astm) sau alte boli cronice (de rinichi, ficat, sânge), tulburări neurologice sau metabolice (de exemplu, diabet),

O categorie particulară cu risc mare sunt persoanele  imunocompromise din cauza chimioterapiei, aspleniei, tratamentului prelungit cu steroizi, disfuncției splenice sau infecției cu HIV.

Simptomele gripei

Principalele simptome ale gripei pot include:

  • Febră.
  • Frisoane.
  • Dureri musculare
  • Tuse.
  • Durere de cap.
  • Durere în gât
  • Congestie nazală, curgerea nasului
  • Oboseală sau senzație de epuizare.
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Diaree sau vărsături

”Organele țintă cele mai afectate în cazul unei viroze sunt gâtul și nasul,iar în cazul gripei pe lange cele două mai poate afecta și plămânii, determinând complicații severe cum ar fi  pneumonia sau bronșită cronică.”, subliniază dr. Todireasa.

Gripa sezonieră se caracterizează printr-un debut brusc cu febră, tuse (de obicei uscată), dureri de cap, dureri musculare și articulare, stare de rău severă dureri în gât și secreție nazală apoasă, abundentă. Tusea poate fi severă și poate dura 2 sau mai multe săptămâni. Pot să apară și simptome gastrointestinale, inclusiv greață, vărsături, diaree și gastroenterită, în special la copii.

Majoritatea oamenilor se recuperează în decurs de o săptămână,  fără a necesita îngrijiri medicale speciale.

Infecțiile simptomatice sunt, de obicei, ușoare și limitate la tractul respirator superior, dar progresia spre pneumonie este relativ frecventă.

Pneumonia poate fi cauzată de infecția virală primară sau de o infecție bacteriană secundară. Pneumonia primară se caracterizează prin:

  • progresia rapidă a febrei
  • tuse
  • respirație dificilă
  • niveluri scăzute de oxigen în sânge, care pot determina cianozarea pielii

Pneumonia apare frecvent la persoanele care au o boală cardiovasculară subiacentă.

Aproximativ o treime din cazurile de pneumonie primară sunt urmate de pneumonie secundară, care este cel mai frecvent cauzată de bacteriile Streptococcus pneumoniae și Staphylococcus aureus.

Gripa variază de la forme ușoare la severe și poate determina chiar deces. Spitalizarea și decesul apar, în principal, în rândul grupurilor cu risc ridicat. La nivel mondial, se estimează că epidemiile anuale de gripă au ca rezultat aproximativ 3 până la 5 milioane de cazuri de boli respiratorii severe și aproximativ 290 000 până la 650 000 de decese. Cercetările estimează că în țările în curs de dezvoltare 99% dintre decesele copiilor sub 5 ani cu infecții ale tractului respirator inferior sunt legate de gripă. 

Complicațiile  gripei

Virusul gripal în sine poate provoca complicații sau poate slăbi sistemul imunitar, ceea ce permite bacteriilor să infecteze diferite părți ale corpului (infecție secundară).

Principalele   complicații și infecții secundare includ:

  • Infecții ale urechii (otite)
  • Infecții ale sinusurilor
  • Infecție pulmonară severă (pneumonie). Sindromul de detresă respiratorie acută Pierderea sarcinii (avort spontan).
  • Defecte ale tubului neural la fătul în curs de dezvoltare
  • Meningita
  • Encefalita
  • Agravarea problemelor de sănătate preexistente, cum ar fi astmul și bolile cardiovasculare

Gripa la copii

La copii, virusul gripal se transmite cu ușurință în colectivitate, prin strănut sau tuse, de pe diferite suprafețe contaminate sau prin contactul direct prin atingere cu o persoană infectată.
Perioada de contagiozitate maximă în cazul gripei este cu 24 de ore înainte de apariția simptomelor și atâta timp cât simptomele sunt foarte active. Riscul de a infecta alte persoane se încheie adesea în ziua 5-7 a bolii. Deoarece gripa se poate răspândi înainte de apariția simptomelor, este ușor pentru un copil să contacteze un virus gripal de la alți copii care au deja boala, dar nu manifestă încă simptome.
Un copil este mai expus riscului de a face gripă dacă:

  • Se află în colectivitate,  în preajma persoanelor infectate cu gripă
  • Nu  este vaccinat antigripal
  • Nu se spală  pe mâini după ce a atins diverse suprafețe, potențial infectate
  • Copiii mici și cei cu anumite afecțiuni preexistente sunt expuși unui risc crescut de spitalizare, de infecție gripală severă sau de complicații.

Principalele simptome ale gripei la copii includ:

  • Febră, care poate depăși 39 °C, ajungând chiar la 40,5°C
  • Dureri de corp, care pot fi severe
  • Durere de cap
  • Durere în gât
  • Tuse care se înrăutățește
  • Oboseală
  • Nas înfundat și curgerea nasului

În unele cazuri, copilul poate avea și simptome precum:

  • Greaţă
  • Vărsături
  • Diaree

În cazul gripei la copii, este necesar consultul medical, eventual spitalizare dacă apar simptome precum:

  • Respirație rapidă sau dificultăți de respirație
  • Buze sau tegumente albăstrui
  • Retragerea coastelor cu fiecare respirație
  • Dureri în piept
  • Dureri musculare severe (copilul refuză să meargă)
  • Deshidratare (scăderea cantității de urină, gură uscată, plâns fără lacrimi)
  • Convulsii
  • Febră peste 40 grade, care nu răspunde la medicamente antitermice
  • La copiii mai mici de 12 săptămâni, orice tip de febră care depășește 38 grade Celsius
  • Febră sau tuse care se ameliorează, dar apoi revin sau se agravează
  • Înrăutățirea stării medicale cronice
  • Stare de epuizare, confuzie, somnolență continuă, nonresponsivitate

„La urgențe trebuie să vină copiii care au trei simptome importante: Deshidratare, adică ies mai multe lichide decât intră ei, desaturare – adică sunt vineți la buze, la limbă, la față – și cei care se simt extrem de rău, deci dureri mari de cap, de mușchi, de oase.”, arată dr. Mihai Craiu, într-un interviu de pe hotnews.ro

Majoritatea copiilor se recuperează de gripă în decurs de o săptămână, dar pot continua să se simtă obosiți timp de 3 până la 4 săptămâni după boală.

Tratamentul depinde de simptomele copilului, de vârsta și de starea generală de sănătate. Scopul tratamentului este de a ajuta la prevenirea sau ameliorarea simptomelor.

Tratamentul poate include medicamente precum:

  • Acetaminofen (paracetamol): ajută la reducerea durerilor corporale și a febrei.
  • Nurofen: pentru scăderea febrei  și inflamației
  • Medicamente antivirale: pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la scurtarea duratei bolii, reducând riscul de a dezvolta o infecție a urechii din cauza gripei. De asemenea, reduce riscul complicațiilor și al spitalizării. Administrarea antiviralelor este cea mai utilă dacă se face în decurs de 2 zile de la debutul simptomelor.

Antibioticele nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale, așa că nu sunt prescrise. Ele pot fi utilizate, totuși, în cazul în care copilul dezvoltă pneumonie bacteriană. În caz contrar, tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor. Odihna și hidratarea adecvată sunt foarte importante, contribuind la accelerarea vindecării.

Atenție: nu se dă niciodată aspirină la copiii cu gripă, pentru că poate determina declanșarea sindromului Reye (o formă severă de encefalopatie).

Copiii care au alte afecțiuni respiratorii precum astmul, prezintă un risc mai mare de complicații ca urmare  a gripei. Copiii cu gripă au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta infecții ale urechii.

Cel mai bun mod de a preveni gripa este vaccinarea anuală împotriva gripei. În fiecare an, un nou vaccin antigripal este disponibil înainte de începerea sezonului gripal. Vaccinul antigripal este administrat cel mai adesea sub formă de injecție intramusculară.  Pentru bebeluși și copiii mici, se administrează sub formă de injecție în mușchiul coapsei. La copiii mai mari, se administrează sub formă de injecție în mușchiul brațului superior. Vaccinul poate fi disponibil și sub formă de spray nazal pentru copiii sănătoși cu vârsta peste 2 ani.

Vaccinul este recomandat pentru toți copiii începând de la 6 luni. Dar, pentru unii copii, este mai importantă vaccinarea împotriva gripei, deoarece au un risc crescut de a dezvolta complicații de la gripă. Vaccinul antigripal ar trebui  administrat oricărui copil care prezintă:

  • o afecțiune cardiacă sau pulmonară cronică
  • tulburare endocrină, cum ar fi diabetul
  • afecțiune renală sau hepatică
  • sistemul imunitar slăbit din cauza HIV/SIDA, administrării de steroizi pe termen lung sau altor medicamente care suprimă imunitatea
  • o afecțiune a sângelui, cum ar fi anemia falciformă

Alte măsuri de prevenție a gripei la copii:

  • Limitarea contactului copilului cu persoane infectate
  • Spălarea regulată a mâinilor
  • Respectarea  măsurilor igienice (învățarea copilului să-și acopere nasul și gura când tușește sau strănută)
  • Curățarea suprafețelor din casă pe care ceilalți le pot atinge.

Tratament pentru gripă

Diagnosticarea gripei se face pe baza simptomelor clinice, dar, uneori, poate fi necesară diferențierea de alte tipuri de afecțiuni provocate de virusuri respiratorii precum rinovirusul, virusul sincițial respirator,  virusurile paragripale și adenovirusul, care dau manifestări similare gripei. În astfel de cazuri medicul poate recomanda colectarea unor probe de secreții nazale și nazofaringiene și aplicarea unui test de diagnostic de laborator, pentru a stabili un diagnostic definitiv. Testarea poate include teste de anticorpi sau antigen sau reacție în lanț a polimerazei (PCR) pentru a identifica acidul nucleic viral.

Tratamentul gripei este predominant simptomatic.

”Pentru a ameliora simptomatologia gripei este indicat să luați tratament cu rol de a întări sistemul imunitar pe baza de vit amina C și Zn, să luați antitermice pentru a combate febra, antiemetice dacă există senzație de greață sau vărsături ,decongestionante nazale g cazul în care nasul este înfundat, antihistaminice în cazul în care persoană are și un teren alergic cu rol de a ameliora tusea iritativa și strănutul, iar în cazul în care tusea este semiproductiva sau productivă se iau mucolitice pentru a fluidifica secrețiile și a le elimina.”, arată dr.Todireasa

În cazurile de boală ușoară sau moderată, tratamentul este unul de susținere și include medicamente împotriva febrei, cum ar fi acetaminofenul  (paracetamolul) și ibuprofenul, odihnă, un aport adecvat de lichide pentru a evita deshidratarea. Se recomandă evitarea consumului de alcool și tutun.

Siropurile pentru tuse și spray-urile pentru gât pot fi benefice. Utilizarea spray-ului sau a decongestionanților orali, cum ar fi fenilefrina sau pseudoefedrina, poate ajuta în cazul nasului înfundat și secrețiilor nazale abundente. Anumite supresoare ale tusei, precum dextrometorfanul, pot ajuta la calmarea tusei sâcâitoare, în vreme ce utilizarea expectorantelor precum guaifenesina facilitează eliminarea mucusului din plămâni.

Corticosteroizii nu sunt recomandați, cu excepția cazului în care se tratează șocul septic sau o afecțiune medicală subiacentă, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică sau exacerbarea astmului.  Dacă apare o infecție bacteriană secundară, poate fi necesar tratamentul cu antibiotice.

Tratamentul pacienților care nu sunt dintr-un grup cu risc ridicat este simptomatic și se realizează acasă, fiind recomandată o perioadă de izolare la domiciliu, pentru a minimiza riscul de a infecta alte persoane din comunitate.

Pacienții din grupele de risc trebuie să se monitorizeze pentru a detecta dacă starea lor se deteriorează și să solicite asistență medicală. În cazul acestora poate fi recomandat un tratament cu antivirale, precum oseltamivir, în plus față de tratamentul simptomatic.

Pacienții cu boală clinică severă sau progresivă, precum sindroame clinice de pneumonie, sepsis sau exacerbare a bolilor cronice de bază trebuie tratați cu medicamente antivirale cât mai curând posibil.’

Prevenția gripei prin vaccinare

 Vaccinarea anuală poate ajuta la asigurarea protecției împotriva gripei. Virusurile gripale, în special virusurile de tip A, evoluează rapid, astfel încât vaccinurile antigripale sunt actualizate în mod regulat pentru a se potrivi cu tulpinile gripale aflate în circulație. Vaccinurile utilizate în prezent oferă protecție împotriva subtipurilor H1N1 și H3N2 și a unuia sau două subtipuri de virus gripal B.

gripa

In randul adultilor sanatosi, vaccinul antigripal ofera protectie, chiar si atunci cand virusurile circulante nu se potrivesc exact cu virusurile administrate prin vaccin. Cu toate acestea, în rândul vârstnicilor, vaccinarea antigripală poate fi mai puțin eficientă în prevenirea bolilor, dar reduce severitatea bolii și incidența complicațiilor și a deceselor.

Pacienții trebuie să caute asistență medicală de urgență dacă simptome precum:         

  • Dificultăți de respirație și cianozarea unghiilor, buzelor, tegumentului
  • Dureri în piept
  • Amețeli
  • Convulsii
  • Înrăutățirea condițiilor medicale existente
  • Slăbiciune severă sau dureri musculare puternice

OMS recomandă vaccinarea anuală pentru:

  • femeile însărcinate în orice stadiu al sarcinii
  • copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani
  • persoane în vârstă (cu vârsta peste 65 de ani)
  • persoane cu afecțiuni medicale cronice
  • lucrători in domeniul sănătății.

Profilaxia pre-expunere sau post-expunere cu antivirale este posibilă, dar depinde de mai mulți factori, de exemplu caracteristici individuale, tipul de expunere și riscul asociat cu expunerea. Pe lângă vaccinare și tratament antiviral, este necesară respectarea unor măsuri de protecție personală precum:

  • Spălarea regulată a mâinilor cu uscare lor adecvată
  • Respectarea măsurilor de igienă: acoperirea gurii și a nasului la tuse sau strănut, folosirea corectă a șervețelor și aruncarea imediat după utilizare
  • Autoizolare precoce a persoanelor care se simt rău, sunt febrile și au alte simptome de gripă Evitarea contactului cu persoanele bolnave Evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii

Gripa: tratamente antivirale

Pe lângă tratamentul simptomatic, pot fi recomandate și antivirale, mai ales în cazul pacienților care fac parte din categoriile de risc.

Inhibitorii de neuraminidază cum este  oseltamivir (Tamiflu) trebuie prescriși cât mai curând posibil, ideal, în 48 de ore de la debutul simptomelor pentru a maximiza beneficiile terapeutice. Tratamentul antiviral este, de asemenea, recomandat dacă o persoană este spitalizată cu suspiciune de gripă, chiar înainte de a primi rezultatele testelor, mai ales dacă simptomele se agravează

Tratamentul este recomandat pentru minim 5 zile, dar poate fi prelungit până când există o ameliorare clinică satisfăcătoare.

Majoritatea medicamentelor antivirale împotriva gripei se împart în două categorii:

  • inhibitori de neuraminidază   
  • inhibitori M2

Baloxavir marboxil este o excepție,  acesta vizând activitatea ARN polimerazei virale și putând fi utilizat ca alternativă la inhibitorii NA și M2 pentru virusurile gripale tip A și B.

Inhibitorii de neuraminidază includ oseltamivir, care este consumat oral sub formă de promedicament și transformat în forma sa activă în ficat, și zanamivir, care este o pulbere care este inhalată nazal. Oseltamivirul și zanamivirul sunt eficiente pentru profilaxia ante- și post-expunere, iar cercetarea generală indică faptul că aceștia sunt eficienți în reducerea ratei complicațiilor, spitalizării și mortalității și a duratei bolii. Cu cât sunt administrați mai devreme, cu atât rezultatul este mai bun, dar și administrarea târzie poate fi benefică în cazurile severe. Alți inhibitori de neuraminidază includ laninamivir  și peramivir, acesta din urmă putând fi utilizat ca alternativă la oseltamivir pentru persoanele care nu îl pot tolera sau absorbi.

Amantadina și rimantadina sunt medicamente administrate pe cale orală care blochează canalul ionic M2 al virusului gripal, prevenind activarea virală. Aceste medicamente au efect numai împotriva virusului gripal A,  dar nu mai sunt recomandate pentru utilizare din cauza apariției rezistenței virusului pe scară largă.

Rezistența la oseltamivir este de obicei raportată în cazul tulpinii H1N1, dar a fost raportată mai rar în cazul tulpinilor H3N2 și virusului gripal tip B. Din acest motiv, oseltamivirul este recomandat ca prim medicament de elecție pentru persoanele imunocompetente, în timp ce pentru cei imunocompromiși, oseltamivirul este recomandat împotriva H3N2 și virusului gripal B și zanamivir împotriva H1N1.
Principalele medicamente antivirale pentru gripă recomandate actualmente includ:

  • Oseltamivir fosfat (Tamiflu®), administrat pe cale orală sub formă de pastilă sau soluție.
  • Zanamivir (Relenza®), inhalat pe gură cu ajutorul unui inhalator. Zanamivir nu este recomandat persoanelor cu probleme de respirație, cum ar fi astmul sau BPOC.
  • Peramivir (Rapivap®)  se administrează intravenos,  fiind necesară, de obicei, o singură doză de peramivir.
  • Baloxavir marboxil (Xofluza®) se administrează, de asemenea, o singură doză, pe cale orală sub formă de pastilă sau lichid. Baloxavirul nu este recomandat la femeile însărcinate sau care alăptează.

Tamiflu pentru gripă

Tamiflu este un medicament antiviral care se utilizează pentru tratarea sau prevenirea gripei, având ca substanță activă oseltamivirul.

Acest medicament se folosește:

 • pentru tratarea gripei:  se poate utiliza la adulți și copii care au simptome de gripă, când virusul gripal circulă în comunitate;

• pentru prevenirea gripei, se poate utiliza la adulți și copii cu vârsta peste 1 an care au intrat în contact cu cineva care are gripă, când virusul gripal circulă în comunitate.

În cazuri excepționale, Tamiflu se poate utiliza și ca tratament preventiv, de exemplu când vaccinul împotriva gripei sezoniere nu oferă suficientă protecție și când există o pandemie de gripă. Tamiflu nu poate înlocui vaccinarea antigripală, iar administrarea sa trebuie să țină cont de recomandările oficiale.

Tamiflu este disponibil sub formă de capsule și sub formă de pulbere din care se prepară un lichid care se bea .

Pentru tratarea gripei, tratamentul cu Tamiflu trebuie început în decurs de două zile de la apariția simptomelor. Doza obișnuită pentru adulții și copiii cu o greutate mai mare de 40 kg este de 75 mg și se administrează de două ori pe zi timp de 5 zile. La adulții cu un sistem imunitar slăbit, tratamentul durează 10 zile.

Pentru prevenirea gripei, tratamentul cu Tamiflu trebuie început în decurs de două zile de la contactul cu persoana care are gripă. Doza obișnuită pentru adulții și copiii cu o greutate mai mare de 40 kg este de 75 mg și se administrează o dată pe zi timp de cel puțin 10 zile după contactul cu persoana care are gripă. Când se utilizează în timpul epidemiei de gripă, Tamiflu se administrează timp de cel mult 6 săptămâni.

Gripa și antibioticele

Așa cum am menționat deja, gripa este o infecție virală, deci antibioticele nu au efect în cazul acestei afecțiuni. Se recomandă administrarea de antibiotice doar în cazul în care apare o suprainfecție bacteriană, de exemplu pneumonie bacteriană, sinuzită, otită. În aceste cazuri, este necesar un exsudat faringian pentru a stabili  tipul de bacterie prezentă și o antibiogramă pentru a determina sensibilitatea bacteriei la diferite antibiotice.

Cultura din exsudatul faringian este o analiză simplă, dar eficientă pentru a determina dacă avem într-adevăr o infecție streptococică și doar în acest caz este nevoie de administrarea antibioticului. Odată inițiat tratamentul cu antibiotice, acesta trebuie continuat pe perioada stabilită de medic, fără întreruperi. Dacă administrarea tratamentului nu este efectuată corect, acesta va fi ineficient, iar bacteria poate deveni rezistentă la tipul respectiv de antibiotic.Rezistența la antibiotic poate să apară și dacă luăm antibiotice fără recomandare medicală și fără s ă cunoaștem la ce este sensibil un anumit tip de bacterie.

Tratament naturist pentru gripă

Pe lângă tratamentele simptomatice și eventualele antivirale, simptomele gripei pot fi ameliorate și prin utilizarea unor remedii  naturale. Acestea nu vindecă gripa, dar pot ajuta la diminuarea durerilor, ușurarea respirației, hidratarea adecvată, calmarea stării de greață sau un aport energetic suplimentar.

Cele mai cunoscute remedii la domiciliu în cazul gripei sunt:

  • Diferite tipuri de ceaiuri, precum  ceaiul de mușețel, de tei, de ghimbir,  ceaiul verde, precum și ceaiuri care ajută respirația, ca ceaiul de mentă sau eucalipt
  • Mierea, care posedă o varietate de proprietăți antimicrobiene și poate fi adăugată în ceaiurile cu lămâie pentru a ușura durerea în gât (mierea nu trebuie dată copiilor mai mici de 1 an)

”Mierea conține vitamine, minerale, dar și enzime active, proteine și carbohidrați, care îi garantează proprietăți antiinflamatorii, antibacteriene și antialergice. Ca și în cazul ceaiului verde, trebuie văzută ca un mod de fortifiere a organismului și de prevenire a unor afecțiuni.” , subliniază dr. Oana Cuzino pe doc.ro

  • Usturoiul conține alicină, care are proprietăți antimicrobiene și poate ajuta la reducerea simptomelor de răceală și gripă
  • Echinaceea care conține flavonoide, cu multiple efecte pozitive asupra organismului, inclusiv stimularea sistemului imunitar și reducerea inflamației
  • Lămâia ca sursă de vitamina C poate fi foarte utilă pentru fluidizarea mucusului și stimularea sistemului imunitar. Este recomandat ca în timpul gripei să se consume mari cantități de vitamina C, din fructe și legume, dar și din suplimente.
  • Gargara cu apă sărată poate ajuta la eliminarea mucusului, poate ușura durerea de gât și congestia nazală.

Surse:

  • https://www.sfatulmedicului.ro/Gripa/simptome-care-trebuie-sa-te-trimita-la-medic-in-caz-de-raceala-sau-gripa_18116
  • https://www.medic.chat/afectiuni/gripa/
  • https://www.doc.ro/sanatate/remedii-naturiste-raceala
  • https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/raceala-si-gripa-id-1043-cmsid-51
  • https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-26005165-cele-trei-semne-gripa-copii-care-trebuie-fie-atenti-parintii-mearga-urgenta-spune-medicul-mihai-craiu.htm
  • https://www.catena.ro/gripa-a-la-copii-transmitere-simptome-si-tratament
  • https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal)
  • https://www.cdc.gov/flu/symptoms/symptoms.htm
  • https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/symptoms-causes/syc-20351719
  • https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4335-influenza-flu
  • https://kidshealth.org/en/parents/flu.html
  • https://en.wikipedia.org/wiki/Influenza
  • https://www.sfatulmedicului.ro/Gripa/11-remedii-pentru-raceala-si-gripa-pe-care-le-poti-face-acasa_16729
  • https://www.ema.europa.eu/en/documents/overview/tamiflu-epar-medicine-overview_ro.pdf