5 semne că te confrunți cu o infecție respiratorie acută

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


O infecție respiratorie acută prezintă o multitudine de simptome, unele specifice, altele mai generale, cum sunt oboseala sau cefaleea. Semnele si simptomele unei infecții respiratorii diferă în funcție de localizarea acesteia. Putem distinge două clase de infecții respiratorii acute:

  • infecții respiratorii ale căilor aeriene superioare
  • infecții respiratorii ale căilor aeriene inferioare și plămânilor, care au, de regulă, simptome mai severe

Conform dr. Răzvan Malacu, în cadrul unui articol din revista Galenus, o enumerare succintă a principalelor infecții respiratorii include:

  • rinofaringita și faringita acută
  • tonsilita
  • faringoamigdalita
  • adenoiditele
  • sinuzitele
  • laringita
  • epiglotita
  • laringotraheobronşita acută, laringita spasmodică și laringita subglotică
  • traheite și traheobronșite acute virale
  • bronșita și bronșiolita acută
  • pneumoniile
  • abcesul pulmonar

De asemenea, bronșiectaziile,  atelectaziile pulmonare, pleureziile, pneumotoraxul sunt asociate cu infecții, iar afecțiunile cronice, precum emfizemul pulmonar, BPOC sau chiar astmul pot fi asociate cu episoade acute de infecție respiratorie.

În articolul de față, vom trece în revistă principalele semne și simptome ce apar  în caz de infecție respiratorie acută, insistând pe cele cinci semne specifice, care caracterizează majoritatea acestor infecții.

Ce este o infecție respiratorie acută

O infecție respiratorie acută este o afecțiune infecțioasă care implică tractul respirator, interferând cu respirația normală.

O infecție respiratorie poate afecta sistemul respirator superior, sistemul respirator inferior sau ambele. Căile respiratoare superioare încep cu cavitatea nazală și sinusurile, ajungând până la laringe și corzile vocale, în vreme ce căile respiratorii inferioare cuprind traheea, bronhiile și bronhiolele, ajungând până la plămâni. O infecție respiratorie acută poate afecta și parenchimul pulmonar, luând forma pneumoniilor.  În general, infecțiile căilor respiratorii inferioare, cum ar fi pneumonia, tind să fie mult mai severe decât infecțiile căilor respiratorii superioare, cum ar fi răceala obișnuită.

”Cele două forme de infecții sunt cele virale (care se transmit de la persoană la persoană) și bacteriene (suprainfecții bacteriene care apar pe fondul unei infecții virale). În 90% din cazuri, infecții se transmit pe cale virală, caz în care nu se justifică administrarea antibioticului, iar 10% dintre infecții sunt bacteriene.”, precizează dr. Liana Kudor pe centruldepediatrie.ro

Infecțiile respiratorii pot afecta orice persoană, darsunt mai periculoase în cazul copiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu comorbidități sau cu sistemul imunitar compromis.

Cele mai uzuale infecții acute ale căilor respiratorii superioare includ răceala comună, sinuzita, faringita, laringita, mai rar epiglotita.

Infecțiile comune ale căilor respiratorii inferioare sunt bronșita, bronșiolita, care afecteaază mai ales copiii mici și pneumonia.
Infecțiile căilor respiratorii superioare durează, de obicei, una până la două săptămâni. De cele mai multe ori, se vindecă singure, putând fi administrate antiinflamatoare ușoare și alte medicamente pentru durere, eliberate fără prescripție medicală vă pot ajuta să vă simțiți mai bine.

O infecție respiratorie acută este, de regulă, contagioasă, transmițându-se de la o persoană la alta pe cale aerogenă (prin picături de salivă în timpul tusei sau strănutului) sau prin contactul direct cu persoana bolnavă. Tocmai de aceea, prevenția ocupă un loc important în protecția împotriva acestui tip de infecții.

Care sunt cauzele infecțiilor respiratorii

Așa cum am specificat deja, o infecție respiratorie acută este determinată de un agent patogen, viral sau bacterian. Cel mai comun mod de a cotracta o astfel de infecție este contacul cu o persoana purtătoare a agentului microbian.

Infecțiile resporatorii pot fi de natură virală sau bacteriană. Dintre virusuri, cele mai frecvente sunt:

  • virusul gripal
  • virusul respirator sincițial (RSV)
  • rinovirusul
  • adenovirusul
  • coxsackievirus
  • virusurile paragripale
  • metapneumovirusul uman

Dintre bacterii pot fi menționate:

  • streptcocul beta-hemolitic grup A
  • streptococi beta-hemolitici de grup C
  • Haemophilus influenzae
  • Mycoplasma pneumoniae
  • Chlamydia pneumoniae
  • Bordetella pertussis

Rareori, infecțiile pulmonare pot fi cauzate de ciuperci precum Pneumocystis jirovecii, Aspergillus sau Histoplasma capsulatum. O infecție fungică a plămânilor este mai frecventă la persoanele care sunt imunosupresive, fie din cauza anumitor tipuri de cancer sau HIV, fie din cauza tratamentului cu medicamente imunosupresoare.

”Printre cei mai importanți factori favorizanți ai apariției infecțiilor se numără slăbirea sistemului imunitar, ce reprezintă un lanț complex de reacții de apărare al întregului organism, depășirea unui prag critic de contagiozitate cu declanșarea epidemiilor și pandemiilor.”, arată dr. Răzvan Malacu în cadrul articolului de pe revistagalenus.ro

Printre factorii care pot crește riscul unei infecții respiratorii acute pot fi menționați:

  • Fumatul
  • Un sistem imunitar slăbit
  • Vârsta (copiii si seniorii sunt cei mai în risc să dezvolte o infecție respiratorie acută mai severă)
  • Poluanții atmosferici
  • Praful
  • Refluxul gastroesofagian
  • Gaze nocive, diverse substanțe chimice

Unele infecții respiratorii, cum ar fi răceala, se pot transforma în afecțiuni respiratorii acute mai grave, cum ar fi pneumonia.

infecție respiratorie acută

”Cei mai des întâlniți factori favorizanți pentru apariția infecțiilor căilor respiratorii sunt epuizarea fizică, stresul, bolile alergice, fumatul, poluarea, călătoriile, contactul cu persoane bolnave. Totodată, alte cauze sunt reprezentate de deformările anatomice (dismorfism cranio-facial, traumatisme ale căilor respiratorii, polipoza nazală) și de statusul de purtător.”, specifică dr. Liana Kudor.

Alți factori agravanți ai infecțiilor respiratorii sunt reprezentați de bolile cronice ale sistemului respirator (BPOC, astm), precum și de afecțiuni ale altor sisteme și organe interconectate, precum boli de inimă, afecțiuni neurologice sau imunologice,  anumite predispoziții genetice.
Infecțiile respiratorii au adesea modele sezoniere puternice, persoanele fiind mai afectate în anotimpurile reci, la sfârșitul toamnei și iarna.  fiind mai afectate în timpul iernii. Virusurile care provoacă infecții respiratorii sunt influențate de condițiile de mediu precum umiditatea relativă și temperatura.Dintre virusurile care provoacă infecții respiratorii la oameni, majoritatea au variații sezoniere în prevalență. Virusul gripal, virusul respirator sincițial și coronavirusurile umane sunt mai răspândite în timpul iernii. Rinovirusurile (care provoacă răceala) apar mai ales primăvara și toamna, iar virusurile paragripale umane au vârfuri variabile în funcție de tulpina specifică. Enterovirusurile, cu excepția rinovirusurilor, tind să atingă vârful vara.

5 semne princiale ale unei infecții respiratorii acute

O infecție respiratorie acută poate avea o multitudine de simptome, în funcție de regiunea afectată, de severitatea ei sau de natura agentului patogen determinant. Unele simptome sunt nespecifice, putând să apară și în cadrul altor afecțiuni. Altele sunt caracteristice majorității infecțiilor aparatului respirator.

”La început apar manifestări clinice nespecifice: agitație, indispoziție, apetit diminuat, strănut, frison, iar ulterior apar simptome de localizare a infecției.

Simptome: specifice (rinoree, dureri faciale, secreții conjunctivale, otalgie, senzația de „gură uscată”, disfonie, tuse) și generale (astenie, adinamie, febră, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree etc.).”, spune dr. Kudor.

Sunt mai multe simptome comune infecțiilor respiratorii acute, dar 5 dintre ele pot fi considerate definitorii atât pentru infecțiile căilor respiratorii superioare, cât și ale tractului respirator inferior:

  • Oboseala și lipsa de energie

Starea de epuizare, somnolență, apatie, însoțită adesea de lipsa poftei de mâncare reprezintă simptome des întâlnite în infecțiile acute. Acestea sunt simptome nespecifice, care pot apărea și în alte boli, dar, dacă sunt însoțite și de alte semne tipice aparatului respirator, semnalează cel mai probabil instalarea unei infecții respiratorii acute. Acest simptom se ameliorează pe măsură ce bolnavul se vindecă. Dacă durează o perioadă mai mare de trei săptămâni, este necesar un consult medical amănunțit, pentru că este posibil să existe o cauză cronică a oboselii.

  • Congestia nazală sau toracică

Congestia nazală, precum și secrețiile nazale abundente apar la multe dintre infecțiile respiratorii acute.  Curgerea nasului este unul dintre cele mai cunoscute și frecvente simptome ale infecțiilor căilor respiratorii superioare. Durerea în piept, senzația de presiune și disconfortul sunt toate semne ale unei infecții respiratorii acute. Poate fi vorba de o bronșită sau de la o infecție mai gravă, care poate pune viața în pericol, cum ar fi gripa sau pneumonia.

  • Strănutul și tusea

O infecție respiratorie acută a căilor aeriene superioare poate fi frecvent însoțită de strănut, alături de congestie nazală și durere în gât. În cazul unor infecții respiratorii mai grave, poate apărea tusea. Aceasta poate lua diferite forme, în funcție de stadiul bolii și tipul de infecție. Astfel, tusea seacă (neproductivă, uscată) este determinată de iritarea căilor respiratorii superioare. O tuse seacă poate persista după o gripă sau poate fi de natură alergică. Răceala obișnuită și alte infecții virale ale tractului respirator superior pot fi însoțite, de asemenea, de o tuse seacă. Tusea productivă (flegmatică sau umedă) este determinată, de obicei, de acumularea de mucus la nivelul traheei, bronhiilor sau plămânilor. Tusea productivă apare în caz de pneumonie, bronșită, bronșiolită, sinuzită. În cazul tusei convulsive, avem de a face cu un tip particular de tuse, sub forma unor accese (chinte) violente, rapide, care se termina cu inspirație cu un sunet înalt, gros, de unde și denumirea de tuse măgărească.

  • Febra

Febra ușoară sau moderată însoțește majoritatea infecțiilor respiratorii, iar atunci când crește poate fi semn al unei afecțiuni mai grave (bronșiolită, laringită, pneumonie) sau al apariției unor complicații. Un semnal de avertizare al unei infecții respiratorii grave este febra care depășește 39,5 grade Celsius, care poate determina manifestări severe precum delir sau convulsii.

  • Dificultățile de respirație

Anumite infecții respiratorii imită adesea o răceală comună la început. Dar aceste simptome pot evolua rapid în complicații mai severe, în special pentru persoanele cu risc. Dificultățile respiratorii pot apărea chiar în infecțiile respiratorii ușoare, din cauza congestiei nazale și acumulării de mucus. Infecțiile respiratorii pot interfera cu respirația, făcându-o rapidă, superficială sau dând senzația de lipsă de aer. Aceste complicații cresc riscul de insuficiență respiratorie, o afecțiune care rezultă din nivelurile ridicate de dioxid de carbon din sânge.

Alte simptome în caz de infecție respiratorie acută

Pe lângă simptomele precizate mai sus, există și alte manifestări specifice diferitelor tipuri de infecții respiratorii acute. Durerile de cap, durerile musculare, secreția nazală abundentă, strănutul, durerile în gât pot însoți, de asemenea, infecțiile respiratorii. Iată care sunt semnele și simptomele ce pot însoți o infecție respiratorie acută, în funcție de tipul acesteia:

În cazul faringitei acute, faringoamidalitei, tonsilitei, simptomele includ:

  • Durere faringiana și tulburări de deglutiție
  • Tuse seacă
  • Febră moderată
  • Adenopatii regionale
  • Frisoane

”La acest tablou se pot asocia semne determinate de afectarea căilor respiratorii superioare (rinită, conjunctivită). Simptomele generale, în special disfagia, se pot intensifica până la imposibilitatea de alimentare… În cazul rinofaringitei acute (de etiologie virală), primele semne sunt reprezentate de strănut, obstrucție nazală și rinoree.”, arată dr. Răzvan Malacu

În cazul sinuzitei acute, simptomele principale includ:

  • Obstrucție nazală
  • Rinoree mucopurulentă
  • Durere facială
  • Febră, care poate fi destul de ridicată (39-40 grade Celsius)

Tusea poate să apară mai ales ca un semn de agravare/cronicizare a sinuzitei.

În afecțiunile laringelui (laringită, laringotraheită), pe lângă cele 5 semne prezentate mai sus, pot apărea și alte simptome precum:

  • Rinită
  • Conjunctivită
  • Răgușeală

Dispneea inspiratorie intensă și stridorul asociate tusei însoțesc frecvent laringita spasmodică. O laringită prelungită poate fi efectul afectării bronșice, care poate duce la evoluția bolii pe parcursul a 7-10 zile.

În traheite și traheobronșite, principalul simptom este tusea paroxistică, la care se adaugă senzația de presiune în piept și durere, mai ales în timpul inspirației. Printre simptomele nespecifice pot fi menționate:

  • Febra
  • Cefaleea
  • Starea generală de rău
  • Mialgiile
  • Anorexia

”Bolnavul acuză adesea jena retrosternală și, după câteva zile de tuse, musculatura abdominală și cea a peretelui toracelui pot deveni dureroase. Această durere musculară poare fi agravată de mișcările respiratorii și astfel poate fi simulată o pleurită.”, precizează dr. Malacu.

În bronșiolita acută, care apare mai ales la copiii mici, pe lângă tuse, febră moderată și dificultăți de respirație, poate apărea wheezing-ul și respirația accelerată.

Simptomele principale ale pneumoniei sunt cele prezentate mai sus, dar se adaugă afectări grave, precum leziunile pulmonare, care determină modificări radiologice și semne clinice diverse. Pneumonia virală seamănă, inițial, cu o răceală obișnuită sau cu o gripă incluzând rinită, febră moderată, tuse. Pneumoniile bacteriene determină inflamarea parenchimului pulmonar, apărând mai ales ca o complicație bacteriană a unei infecții respiratorii acute de origine virală.

infecție respiratorie acută

În ceea ce privește deosebirea dintre o infecție respiratorie acută ușoară, cum este răceala și gripă sau pneumonie, aceasta constă atât în durată cât și în severitatea simptomelor. Deși la prima vedere au manifestări asemănătoare, simptomele răcelii sunt mai puțin grave și se ameliorează de la sine în câteva zile. Răceala este provocată de rinovirusuri și afectează, de obicei, căile respiratorii superioare. Principalele ei simptome includ:

  • Senzație de usturime și jenă la nivelul faringelui
  • Rinoree, nas înfundat
  • Strănut
  • Stare generală de disconfort

Și gripa este o viroză respiratorie, dar manifestările ei sunt mai ample și poate implica plămânii, determinând o stare generală alterată, tuse, cefalee, febră ridicată (peste 39 grade Celsius). Gripa are un debut brusc, fiind precedată de o stare de oboseală extremă, apatie, precum și de frisoane, dureri musculare și de cap, chiar greață și vărsături. În ceea ce privește durata, spre deosebire de răceala obișnuită care ține cel mult o săptămână, o gripă severă poate dura chiar și câteva săptămâni, Complicațiile unei astfel de infecții respiratorii acute pot fi grave, precum leziunile pulmonare permanente, detresa respiratorie și chiar decesul.

Diagnosticul și tratamentul infecțiilor respiratorii acute

Pentru a diagnostica o infecție respiratorie acută, medicul va realiza, în primul rând, examenul fizic, întrebând și de istoricul simptomelor. Poate solicita, de asemenea, o serie de analize și teste, pentru a determina cât de gravă este infecția.

Dacă sunt semne de afectare pulmonară, medicul poate cere:

  • Examinare imagistică, de exemplu radiografie toracică sau tomografie computerizată
  • Testarea funcției pulmonare prin spirometrie
  • Măsurarea nivelului de oxigen din sânge prin pulsoximetrie
  • Prelevarea unei mostre de mucus sau secreții nazale pentru teste suplimentare
  • Exudat faringian
  • Hemoleucogramă completă
  • Hemocultură

Testarea funcției pulmonare permite evaluarea căilor respiratorii, a capacității pulmonare, precum și a unor repere specifice pentru a diagnostica o serie de infecții ale tractului respirator.

În ceea ce privește tratamentul infecțiilor respiratorii acute, acesta diferă în funcție de agentul patogen, localizarea infecției, severitatea ei.

O infecție respiratorie acută ușoară se rezolvă, de regulă, în câteva zile, fără măsuri curative speciale. Persoana bolnavă trebuie să se odihnească într-un mediu adecvat, să se hidrateze (în special cu ceaiuri calde și supe), să aibă o alimentație ușoară.

Pot fi aplicate intervenții simptomatice, precum:

  • Igiena nazală pentru a îndepărta mucusul abundent, care blochează respirația. La copii se poate folosi o pompiță mică de cauciuc, un aspirator nazal sau ”batista bebelușului”. Se pot face inhalații, inclusiv cu efedrină, pot fi folosite decongestionante nazale.  Se pot folosi, de asemenea, la recomandarea medicului, medicamente care determină fluidizarea secrețiilor nazale
  • Antitermice și aplicare de comprese reci în cazul febrei crescute
  • Gargară cu ser fiziologic, infuzie de mușețel, dezinfectante faringiene pentru durerile în gât
  • Antiinflamatoare, analgezice pentru gestionarea diferitelor tipuri de durere (durere de cap, musculară, dureri în piept, etc.)

În cazul infecțiilor acute de natură bacteriană și suprainfecțiilor bacteriene medicul va recomanda administrarea de antibiotic.

Este important de reținut că antibioticele nu sunt eficiente în cazul răcelilor, gripei și virozelor respiratorii, decât în cazul în care este vorba și de o infecție bacteriană asociată acestora. Altfel, acest tip de tratament aduce mai multe efecte secundare negative decât beneficii. Infecțiile respiratorii au debut asemănător răcelii și gripei, dar putem discuta cu certitudine despre acestea atunci când apare și o suprainfecție bacteriană a țesuturilor afectate de etapa virală. Doar în acest caz este utilă administrarea antibioticelor.”, subliniază dr. Malacu.

În cazul pneumoniilor bacteriene, principalul antibiotic recomandat este penicilina, dar pot fi utilizate, de asemenea, eritromicina și cefalosporinele.

În unele cazuri, precum adenoiditele, abcesul periamigdalian, anumite sinuzite poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea vegetațiilor adenoide sau pentru drenarea secrețiilor infectate.

În cazul unei infecții respiratorii mai grave,tratamentul poate include:

  • Corticosteroizi, administrați mai ales în cazul laringitelor, bronșiolitelor acute severe sau în schema de tratament a diferitelor tipuri de pneumonie, inclusiv cea determinată de COVID-19
  • Bronhodilatatoare, care sunt recomandate, de regulă, pentru afecțiuni cronice, dar pot fi necesare în cazul unor exacerbări din cauze infecțioase acute ale astmului bronșic sau BPOC

”În cazurile grave de insuficiență respiratorie acută cu apariția crizelor de apnee se impune terapie intensivă complexă cu intubație și ventilație mecanică.”, precizează dr. Malacu.

Metodele de prevenție sunt foarte importante în cazul infecțiilor respiratorii acute, acestea incluzând:

  • Evitarea contactului cu persoanele bolnave, precum și a locurilor aglomerate, unde infecțiile se pot transmite mai ușor
  • Igiena riguroasă a mâinilor, spălatul regulat și corect și evitarea atingerii feței sau gurii cu mâinile nespălate
  • Vaccinarea preventivă anuală împotriva gripei și altor infecții respiratorii
  • Izolarea pe perioada când bolnavul este contagios, atât pentru protecția celor din jur cât și pentru prevenirea unor suprainfecții bacteriene
  • Evitarea factorilor de risc, precum fumatul, poluarea, frigul
  • Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include mișcare regulată, alimentație echilibrată, odihnă, precum și îmbogățirea aportului de vitamine, în vederea fortificării sistemului imunitar

În cazul în care o infecție respiratorie acută durează mai mult de trei săptămâni sau dacă apar anumite simptome de agravare, este necesar să se caute ajutor medical. Simptomele cele mai frecvente ale complicațiilor unor infecții respiratorii pot include:

  • Dificultăți respiratorii marcante
  • Febră ridicată, care nu scade după administrarea de antitermice (mai mare de 38,5 grade celsius la sugari și peste 39,5 grade celsius la adulți)
  • Stare de oboseală, apatie, dureri severe de cap, vărsături, gât înțepenit, dificultatea de a suporta lumina
  • Confuzie, halucinații, delir, convulsii determinate de febră                            

Surse: