Legătura dintre mâncarea procesată și sănătatea respirației

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Este un fapt binecunoscut că mâncarea procesată poate avea diverse efecte negative asupra organismului, dar știai că poate afecta și respirația? Studii recente au demonstrat că există o legătură între consumul de alimente ultraprocesate și prevalența astmului bronșic sau a altor probleme respiratorii. S-au stabilit corelații semnificative între dietele nesănătoase, în special dieta occidentală, bazată pe alimente înalt procesate, apariția alergiilor alimentare și patogenia și controlul astmului. Mulți asociază mâncarea procesată cu produsele de patiserie, semipreparatele și chipsurile, dar lista alimentelor procesate este mai vastă, iar efectele lor asupra sănătății sunt insuficient cunoscute. În articolul  de față vom trece în revistă câteva dintre  aceste efecte, subliniind mai ales rolul nociv pe care mâncarea procesată îl are asupra respirației, inclusiv în cazul unor afecțiuni precum astmul bronșic sau infecția COVID.

Ce este mâncarea procesată

Alimentele procesate sunt alimente preparate comercial pentru a optimiza ușurința consumului. Mâncarea procesată este, de obicei, gata de consum,  fără o pregătire suplimentară. Metodele de procesare includ, dar nu se limitează la:

  • Conservarea
  • Pasteurizarea
  • Refrigerarea și congelarea
  • Procesarea aseptică
  • Deshidatarea
  • Procesarea termică
  • Afumarea
  • Extragerea și filtrarea uleiurilor

Pe lângă faptul că sunt ușor de consumat, produsele procesate sau convenționale au o durată de valabilitate lungă, diversitate mare și pot crea chiar dependențe alimentare, ca în cazul ciocolatei, anumitor brânzeturi sau chipsurilor.  Tot mâncare procesată sunt și multe produse calde, vândute în supermarketuri, gata de consum, o serie de produse refrigerate sau congelate care necesită o pregătire minimă, de obicei doar încălzire; produse la temperatura camerei, pe care le poți găsi la raft, inclusiv pâinea, biscuiții, dulciurile obișnuite.

Multe alimente procesate au primit critici din cauza conținutul nutrițional sărac și ingredientelor nesănătoase care sunt printre factorii favorizanți pentru o serie de afecțiuni, precum obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare.

Pentru a putea fi consumate, alimentele sunt, de obicei, prelucrate, fie că vorbim de prelucrare primară (cum ar fi măcinarea cerealelor, decojirea, dezosarea, râșnirea, mărunțirea, etc), fie secundară (cum ar fi coacerea pâinii, fierberea, fermentarea, etc). Atunci când vorbim de alimente înalt procesate, ne referim la o prelucrare terțiară a alimentelor, pentru producția comercială, ceea ce se numește, de fapt, mâncarea procesată. Noile tehnologii au permis progrese în procesarea alimentară, prin introducerea unor metode precum uscarea prin pulverizare, evaporare, concentrarea sucurilor, uscarea la rece, introducerea de îndulcitori artificiali, agenți de colorare și conservanți, apariția supelor uscate instantanee, fructelor deshidratate, băuturilor îndulcite carbogazoase, semipreparatelor. O serie de dotări, precum cuptoarele cu microunde, blenderele și alte echipamente pentru gătit comod au dat și mai mult avânt procesării alimentare.

Cu toate că auzim frecvent despre cât de nocive sunt alimentele procesate, aceasta este doar o generalizare. În realitate, există alimente procesate ”bune” și mai puțin bune. Printre beneficiile procesării pot fi menționate:

  • Îndepărtarea toxinelor, creșterea siguranței alimentare prin împiedicarea deteriorării și a microorganismelor patogene
  • Conservarea pe termen lung
  • Facilitarea comercializării și distribuției, mai ales pe distanțe lungi
  • Creșterea consistenței alimentelor, îmbunătățirea nutriției generale, inclusiv în zonele dezavantajate
  • Reducerea incidenței bolilor care pot fi transmise prin alimente proaspete, care nu sunt păstrate corespunzător și pot fi infestate cu microorganisme patogene (de exemplu Salmonella)
  • Diminuarea timpului necesar pentru gătit și posibilitatea de a dedica acest timp unor activități urgente
  • Prelucrarea alimentară permite eliminarea unor alergeni, adăugarea de nutrienți (fortificare sau îmbogățire)

Principalele dezavantaje ale alimentelor procesate sunt:

  • Reducerea densității nutiționale, pierderea unor substanțe nutritive în urma procesării (de exemplu, căldura distruge vitamina C, astfel încât conservele de fructe vor conține mai puțină vitamina C decât fructele proaspete; mâncarea procesată conține mai puține fibre, vitamine și minerale, cum este cazul cerealelor rafinate, care cresc riscul de hipercolesterolemie, diabet și obezitate)
  • Prelucrarea excesivă a alimentelor afectează flora bacteriană din intestin, ceea ce dăunează sănătății întregului organism
  • Alimentele procesate au o cantitate mai mare din anumite substanțe care, în exces, pot fi dăunătoare pentru organism. Astfel, ele au un conținut crescut de sare, pentru a preveni deteriorarea și pentru a fi mai atractive din punct de vedere al gustului. De exemplu, un studiu a arătat că americanii consumă în jur de 3500 mg de sodiu pe zi, ceea ce este mai mare decât limita recomandată de 2300 mg pe zi pentru persoanele sănătoase și mai mult decât dublu față de limita de 1500 mg/zi recomandată pentru bolnavii de inimă
  • Mâncarea procesată conține adesea grăsimi trans, cel mai nesănătos tip de grăsime, care crește riscul de colesterol ridicat, boli de inimă și accident vascular cerebral.
  • Anumiți aditivi alimentari din mâncarea procesată au diferite riscuri pentru persoanele cu afecțiuni medicale, precum diabetul, mai ales în cazul adăugării unor îndulcitori. Aceștia cresc riscul de boli de inimă, obezitate, diabet de tip 2
  • Echipamentele utilizate pentru procesare introduc o serie de riscuri de contaminare, inclusiv cu materiale necomestibile (metal, plastic), care pot ajunge la consumator și pot fi ingerate.
  • Alimentele procesate tind să aducă un surplus de calorii, sunt mai alergenice decât alimentele integraleiar unii aditivi pot fi nocivi pentru anumite persoane (inclusiv sulfiți, coloranți, arome artificiale, azotat de sodiu, olestra, glutamat monosodic, îndulcitori, acid salicilic, cofeină, etc)

” Alimentele rafinate în scimb, nu conțin fibre, vitamine sau minerale, carbohidrații putându-se absorbi nestingherit, crescând astfel semnificativ glicemia. Pâinea albă, pastele și produsele de patiserie sunt cele mai dăunătoare din acest aspect.”, arată farmacist Cristina Kisded, pe blog.sfatfarma.ro

Lista alimentelor procesate

Sunt multiple avertismente legate de daunele pe care le poate produce mâncarea procesată și, deși poate părea exagerat, multiple studii demonstrează aceste efecte nocive.

„Se știe de mult timp că consumul de alimente ultraprocesate, în mod regulat, crește riscul apariției mai multor boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare, anumite tipuri de cancer, obezitate și diabet zaharat de tip 2. Calitatea slabă a nutrienților alimentelor ultraprocesate; niveluri ridicate de sodiu, zahăr și grăsimi saturate; și conținutul scăzut de fibre sunt o rețetă pentru sănătatea precară, fizic și cognitiv”, spune Samantha Heller, clinician senior, nutriționist la NYU Langone Health din New York.

Conform sistemului NOVA de clasificare a alimentelor, utilizat și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Natiunilor Unite (FAO), alimentele se împart în:

  • Neprocesate sau naturale: alimente care provin direct de la plante sau animale și nu sunt modificate deloc. Părțile comestibile ale plantelor și animalelor și ciupercile, algele și apa sunt alimente neprocesate.
  • Procesate minim: alimente naturale care au fost ușor procesate pentru a curăța sau îndepărta unele părți nedorite sau necomestibile, dar nu includ ingrediente adăugate precum ulei, zahăr, sare sau grăsime. Dintre alimentele minim procesate putem menționa: fructele si legumele spalate si ambalate, salatele ambalate, nucile si boabele coapte, etc. Alimentele minim procesate suportă unele procese de îndepărtare a părților necomestibile prin rupere, zdrobire, măcinare, precum și procese de refrigerare, răcire, congelare, pasteurizare, fermentare, uscare și ambalare în vid. Aceste procese vor păstra alimentele naturale, îmbunătățind depozitarea, siguranța și făcându-le mai plăcute pentru consum.
  • Procesate: alimente care sunt fabricate cu adaos de uleiuri, zaharuri, săruri și grăsimi – dar sunt derivate din alimente naturale sau minim procesate și sunt recunoscute ca aceste alimente.
  • Ultra-procesate: alimente industriale realizate aproape în întregime din substanțe extrase din alimente precum uleiuri, grăsimi, zaharuri, amidon și proteine, sau sintetizate în laboratoare și fabrici cu puține ingrediente care provin direct din alimente naturale de origine vegetală sau animală.

Dintre acestea, cele mai dăunătoare sunt alimentele ultraprocesate. Alimentele ultraprocesate sunt de obicei produse preambalate și conțin adesea mult sodiu, zaharuri adăugate și grăsimi saturate, amidon și izolate proteice. Aceste produse alimentare sunt supuse hidrogenării, hidrolizei sau altor modificări chimice, prin adaos de coloranți, arome și emulsii.

mâncarea procesată

Majoritatea alimentelor din comerț sunt procesate într-un grad mai mare sau mai mic, dintre ele făcând parte:

– conservele, cum ar fi roșii, fasole, mazăre, pește

– fructele și legumele congelate, semipreparate congelate, carnea și peștele congelate

– fructe deshidratate, ambalate

– mâncarea pentru bebeluși la borcan, iaurturile

– alimente procesate prin adăugare de conservanți

– alimentele instant (sub formă de prafuri sau creme)

– semipreparatele, sosurile, dressingurile sau gelatina

– alimente ce pot fi consumate fără preparare, precum cerealele pentru micul dejun, biscuiții, gemurile, iaurtul, înghețata, prăjiturile,mezelurile, diferite tipuri de brânzeturi (cașcaval, brânză topită), sucurile dulci, carbogazoase

O listă de alimente cu un grad mare de procesare poate include:

  • Supele instant și alte alimente cu preparare instantă
  • Alimentele conservate cu multe grăsimi sau sare
  • Cerealele rafinate
  • Semipreparatele, în special de tip nuggets, burgeri, dar și cârnați, crenwurst; semipreparatele congelate cu mult sodiu
  • Painea rafinată ambalată, cu diferite arome, pastele rafinate, biscuiții, produsele de patiserie, prăjituri
  • Batoanele energetice
  • Diferite tipuri de margarină sau de unt
  • Mezeluri (salamuri, șuncă)
  • Maioneză, ketchup, diferite tipuri de sosuri gata preparate
  • Zahărul rafinat și produsele cu îndulcitori supraadăugați
  • Conservele de pește
  • Sucurile dulci, carbogazoase sau nu
  • Pizza prefabricată și alte produse prefabricate
  • Bomboanele tip dropsuri, jeleuri

Cele mai nocive ingrediente din alimentele procesate includ:

  • Îndulcitorii artificiali, precum aspartamul (E951), dar și siropul de porumb, cu adaos de fructoză
  • Grăsimile trans sintetice
  • Aromele artificiale (de exemplu, diacetilul care dă aroma de unt din floricelele de la supermarket)
  • Glutamatul monosodic
  • Coloranții artificiali (de exemplu red#40, albastru#20, galben#5)
  • Conservanții, precum benzoatul de sodiu, benzoatul de potasiu
  • Aditivii, precum bromatul de potasiu, coloranții artificiali, antioxidanții sintetici, unii agenți antiaglomeranți

Așa cum menționam mai sus, nu toate produsele procesate sunt nocive, unele pot fi foarte sănătoase și consumate în siguranță, de exemplu:

  • Laptele degresat, cu conținut redus de grăsime
  • Cerealele integrale, fortificate cu vitamine și minerale
  • Fructele și legumele congelate, fără adaos de zaharuri sau siropuri
  • Unele sucuri naturale, fortificate cu vitamine
  • Pâinea din făină integrală
  • Fructele uscate și fructele oleaginoase coapte
  • Pestele congelat sau anumite tipuri de conserve, în special de ton sau somon

Cum influențează mâncarea procesată respirația

Studii recente au demonstrat că alimentele ultraprocesate pot determina diferite tipuri de alergii și intoleranțe, ceea ce poate influența negativ respirația, amplificând efectele anumitor afecțiuni respiratorii.

Astmul, de exemplu, o boală inflamatorie cronică caracterizată prin respirație șuierătoare, dispnee și tuse determinată de obstrucția căilor respiratorii, afectează milioane de persoane din întreaga lume. Astmul alergic este foarte frecvent, iar schimbările de mediu reprezintă un factor cheie în creșterea alergiilor  Se estimează că alergiile alimentare afectează peste10% din populație, cel puțin în SUA, iar frecvența lor este în creștere, în relație directă cu adoptarea dietei occidentale. Acest tip de dietă presupune consumul de alimente foarte procesate, carbohidrați foarte rafinați, conținut ridicat de grăsimi, în special grăsimi foarte saturate, carne foarte procesată și consum excesiv de sare. Acest model alimentar este de obicei hipercaloric și este asociat cu un nivel scăzut de activitate fizică și sedentarism, ceea ce duce la obezitate. Produsele ultra-procesate sunt fabricate și promovate ca fiind atractive, foarte gustoase, ușor de consumat oriunde și în orice ocazie. Datorită eforturilor de marketing intense, s-a ajuns la consumul excesiv al acestor alimente. Dar studiile arată că, în timp,  alimentele ultraprocesate ar putea reprezenta un risc pentru populația generală, influențând patogeneza anumitor boli. Mâncarea procesată excesiv are destul de puțin de-a face cu produsele hrănitoare pe care le căutăm: conține un procent mic de alimente întregi, dar are un conținut ridicat de sare, zahăr, grăsimi, fiind în același timp sărăcită în proteine, fibre sau compuși bioactivi.

Tiparele alimentare și perioada de expunere (prenaștere, copilărie, adult) joacă un rol în patogenia și progresia astmului.

  • Astfel, în perioada prenatală, un aport scăzut al mamei de vitamine E și D, zinc, fructe și legume și o dietă bazată predominant pe mâncarea procesată este corelat cu apariția astmului în copilăria timpurie.
  • La copii, consumul excesiv de alimente ultraprocesate, de exemplu sub forma produselor de fast-food sau consumul de carne procesată (burgeri, hot-dog, nuggets), de alimente prefabricate (precum pizza prefabricată) s-a dovedit a fi asociat cu dezvoltarea astmului mai târziu, în viața adultă. Vitaminele A, D și E, zincul, fructele, legumele au efecte protectoare împotriva evoluției astmului.
  • La vârsta adultă, consumul de fast-food și mâncarea procesată excesiv, tipică dietei occidentale, influențează negativ evoluția astmului.

Un studiu retrospectiv amplu, care a implicat 109104 adolescenți brazilieni, a găsit o asociere pozitivă între consumul alimentelor ultraprocesate și astm.Consumul săptămânal de biscuiți sărați sau dulci, gustări la pachet, cărnuri ultraprocesate, dulciuri sau bomboane și băuturi răcoritoare a fost corelat cu pozitiv cu wheezing-ul și alte simptome ale astmului la tinerii participanți la studiu.

Un alt studiu, efectuat pe 971 de participanți adulți, a raportat agravarea simptomelor de astm corelate cu consumul de carne procesată.

Concluziile unor studii de lungă durată asociază consumul de carne procesată în cantități mari (mai mult de patru porții/săptămână) cu simptome crescute de astm, comparativ cu un consum redus (mai puțin de o porție/săptămână). S-a docedit că S-a constatat că un consum mai mare de alimente ultraprocesate dublează prevalența bronșitei și episoadelor de wheezing recurent.

Conform Maedica A Journal of Clinical Medicine, mâncarea procesată excesiv poate fi promotoare a unui mediu proinflamator. Astmul este o boală inflamatorie cronică, caracterizată prin obstrucția reversibilă a fluxului de aer, însoțită de respirație șuierătoare, tuse și dispnee. Pe lângă factorii genetici sau de mediu, din ce în ce mai mulți factori dietetici sunt incriminați ca având o contribuție importantă la progresia astmului.

Dieta occidentală, caracterizată printr-un consum de carbohidrați foarte rafinați și grăsimi saturate, agravează astmul, tocmai pentru că favorizează inflamația cronică în organism. Un studiu pe 46 de subiecți, timp de 14 săptămâni, cu o intervenție nutrițională bazată pe alimente antioxidante a scăzut markerii inflamatori semnificativi clinic din astm (IL6, proteina C reactivă, TNF-alfa) precum și exacerbările astmului bronșic.

O altă legătură între mâncarea procesată și bolile respiratorii este la nivel imunitar. O dietă echilibrată este asociată cu menținerea unui microbiom intestinal sănătos, care este un factor important ce reglează sistemul imunitar. Persoanele dependente în mare măsură de o dietă bogată în alimente ultraprocesate suferă adesea de deficiențe de minerale și vitamine ce afectează sistemul imunitar, astfel că sunt foarte susceptibile la infecții. În plus, alimentele ultraprocesate sunt asociate cu un risc crescut de boli inflamatorii intestinale, boli cardiovasculare și cancer.

În timpul pandemiei, unele studii au constatat o relație puternică între consumul de alimente ultraprocesate și riscul crescut de COVID-19.

Consumul de alimente ultraprocesate determină niveluri crescute de zaharuri și grăsimi trans, care stimulează efectele proinflamatorii. Această condiție poate afecta negativ sinteza și funcția celulelor imune.

În plus, alimentele ultraprocesate conțin o cantitate mare de grăsimi saturate și insuficiente fibre, ceea ce ar putea duce la activarea cronică a sistemului imunitar înnăscut și la suprimarea sistemului imunitar adaptativ. Aditivii chimici din mâncarea procesată excesiv afectează, de asemenea, sănătatea umană.

Potrivit unui studiu recent, persoanele care consumă cantități mai mari de fructe și legume, precum și o dietă sănătoasă pe bază de plante, prezintă un risc mai scăzut de COVID-19. Această observație indică o potențială legătură între dietă și infecția COVID-19.

Printre alimentele complet nerecomandate în cazul bolilor pulmonare pot fi menționate:

  • Cărnurile procesate
  • Alcoolul, în special din cauza sulfiților în exces care pot înrăutăți simptomele de astm, dar și a etanolului, care afectează celulele pulmonare. Consumul moderat de alcool (maxim două pahare pe zi de vin) nu are efecte nocive, poate fi chiar benefic pentru sănătate
  • Băuturile cu conținut adăugat de zahăr, care pot agrava unele simptome de bronșită sau astm
  • Sarea în exces este contraindicată persoanelor cu boli cardiorespiratorii, putând dăuna bolnavilor cu BPOC sau astm

”Oamenii de știință atrag atenția asupra faptului că alimentele, în special cărnurile procesate, ar putea deteriora funcția pulmonară. Aceștia sunt de părere că nitriții utilizați în procesarea și conservarea cărnurilor și produselor pe bază de carne ar putea declanșa inflamație la nivelul plămânilor. Șunca, salamurile și cremwurstii, precum și celelalte forme de carne procesată, intră în această categorie alimentară de evitat.”, arată dr. Oana Cuzino pe site-ul doc.ro

Dieta fără alimente procesate: avantaje pentru respirație și pentru întregul organism

Nutriționiștii recomandă, din ce în ce mai mult, modele alimentare sănătoase, mai degrabă decât diferite alimente sau nutrienți. Au fost efectuate cercetări științifice importante ce au furnizat dovezi științifice concrete pentru modelele alimentare cu influență pozitivă asupra bolilor aparatului respirator, exacerbărilor astmatice sau respirației șuierătoare, conducând la recomandări clare pentru pacienții cu astm bronșic. Astfel, specialiștii recomandă:

– Consum crescut de fructe și legume

– Adoptarea unei diete mediteraneene, care este bogată în pește, ulei de măsline, nuci, fructe și legume, adaptată nevoilor calorice ale fiecărui individ, are beneficii dovedite în astm

– eliminarea alimentelor ultraprocesate, în special a celor mai nocive, precum carnea procesată (mai ales mezeluri, burgeri), alimentele instant, dulciurile ultraprocesate (biscuiți, prăjituri, produse de patiserie, bomboane)

În plus, sunt necesare și alte schimbări ale stilului de viață, astfel:

– La pacienţii obezi, cu astm bronşic, o scădere în greutate de 5-10% ar putea îmbunătăţi semnificativ controlul astmului

– Exercițiile fizice în astmul bronșic vor aduce beneficii suplimentare controlului bolii

Terapia nutrițională medicală prospectivă în astm trebuie să ia în considerare:

– abordarea factorilor declanșatori alimentari (alergeni, substanțe proinflamatorii)

– corectarea nivelului de aport energetic si ajustarea deficiențelor nutriționale

– limitarea ingestiei de alimente grase și încurajarea controlului porțiilor

– evitarea proteinelor alergene din alimente

– evitarea sulfiților, tartrazinei, care sunt utilizate în alimentele procesate și ar putea deveni declanșatoare de exacerbări astmului.

Dieta mediteraneană bogată în ulei de măsline, pește, fructe, legume și nuci, împreună cu un conținut ridicat de fibre este recunoscută a fi o dietă cu multe beneficii pentru sănătate.

O serie de recomandări trebuie luate în considerare, pentru a evita riscurile la care sunt supuse persoanele ce consumă predominant o dietă occidentală:

  • încercați să limitați sau să evitați alimentele ultraprocesate, care sunt asociate cu numeroase probleme de sănătate și cu un potențial crescut de moarte prematură.
  • acordați atenție etichetelor alimentelor și, atunci când este posibil, optați pentru alimente întregi, proaspete.
  • cumpărați alimente procesate cu mai puțin zahăr, sare și grăsimi; acest lucru vă va ajuta să evitați unele ingrediente care sunt responsabile pentru probleme de sănătate
  • consumați alimente procesate cu ingrediente mai bune: alegeți, de exemplu, paste integrale sau cereale de grâu mărunțite în loc de paste „obișnuite” și cereale rafinate sau cereale cu zahăr
  • aprovizionați-vă cu produse de bază mai sănătoase: țineți la îndemână produse precum fasole conservată sau uscată cu conținut scăzut de sodiu sau fără sodiu, cereale integrale precum quinoa sau orez brun, unt de arahide sau unt de migdale cu conținut scăzut sau fără zahăr și cu conținut scăzut de sodiu sau unt de migdale legume congelate. Acest lucru  vă permite să gătiți rapid o masă mai sănătoasă.
  • gătiți mai multe mese acasă: pregătirea propriilor mese din alimente întregi vă permite să controlați cantitatea de zaharuri, grăsimi și săruri adăugate
  • pregătiți-vă propriile gustări: în loc să cumpărați diverse dulciuri, bazate pe amestecuri de zahăr, alegeți ingrediente sănătoase, precum fructele uscate, nucile, cerealele integrale

Ideale pentru sănătatea plămânilor sunt o serie de alimente neprocesate sau minim procesate, precum:

  • Alimente bogate în fibre (mazăre verde, linte, fasole neagră) au efecte benefice pentru întregul organism, inclusiv pentru plămâni
  • Fructele de pădure, bogate în antioxidanți, sunt foarte bune pentru protecția împotriva infecțiilor și stimularea sistemului imunitar. Conținutul ridicat de flavonoizi încetinește declinul pulmonar și protejează plămânii, pe măsură ce înaintezi în vârstă.
  • Cereale integrale (grâul integral, orezul brun, quinoa, orzul), fie consumate ca atare, fie sub formă de pâine integrală, paste integrale, fulgi, sunt bogate în fibre, au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, benefice pentru plămâni
  • Legumele cu frunze verzi, precum spanacul, broccoli, varza kale, dar și varza obișnuită, salata, morcovii, au efecte protectoare față de țesutul pulmonar. Se pare că legumele cu frunze verzi conțin antioxidanți puternici, care protejează împotriva dezvoltării celulelor canceroase.

Pe lângă acestea, produsele lactate degresate, iaurturile, roșiile, care sunt o sursă bogată de licopen, numeroase fructe (mere, pere, caise), sucurile naturale fortificate cu vitamine,  pot avea efecte benefice în menținerea sănătății plămânilor. Unele alimente prelucrate minim (de exemplu fructele și legumele pretăiate) sau conservele de fructe, în apă sau în suc propriu, pot fi incluse, de asemenea, în dietă, atunci când nu sunt disponibile variantele complet neprocesate.

Surse: