Oboseală și respiraţie grea? Cauze, investigaţii şi tratament

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Atunci când suferi de oboseală și respirație grea, cauzele pot fi multiple. Bolile pulmonare, afecțiunile cardiace, obezitatea, cancerul,  anumite boli neurologice și chiar anxietatea sau depresia pot determina astfel de simptome. Iată de ce un diagnostic diferențiat este absolut necesar pentru a putea stabili gravitatea, stadiul bolii și tratamentul adecvat.  Articolul de față reprezintă o trecere succintă în revistă a cauzelor care pot determina oboseală și respirație grea, precum și a principalelor metode de diagnostic și tratament.

Principalele cauze pentru oboseală și respirație grea

Oboseala și dispneea sunt acuze nespecifice, care pot caracteriza multiple afecțiuni.  Mai mult decât atât, oboseala poate fi câteodată o consecință firească a oxigenării insuficiente determinate de problemele de respirație. Uneori, cauzele lor pot fi evidente, de exemplu la persoanele care suferă de boli pulmonare cronice sau de insuficiență cardiacă. Unele afecțiuni banale pot determina oboseală și respirație grea, de exemplu răceala obișnuită sau unele viroze.   În acest caz se asociază și alte simptome, care se rezolvă în timp relativ scurt,  cu un tratament adecvat. Alteori, oboseala și dispneea sunt simptome cronice, care se pot întinde pe durate de luni de zile.

”Dispneea cronică este dispneea care are o durata mai lungă de o luna de zile. Etiologia dispneei poate fi cardiacă, pulmonară, neurogena sau poate fi determinată de anemie, decondiționare fizică sau anxietate.”, specifică dr. Camelia Diaconu, medic primar boli interne, specialist cardiologie, în cadrul unui articol de pe revistagalenus.ro

 Diagnosticarea poate fi dificilă și sunt necesare investigații multiple pentru a depista cauzele ce duc la astfel de manifestări.

Iată care sunt cele mai probabile cauze pentru oboseală și respirație grea (lista nu este exhaustivă și pot exista afecțiuni mai puțin obișnuite însoțite de aceste simptome):

Infecții respiratorii

Fie că este vorba de o răceală, de gripă sau de pneumonie, infecțiile respiratorii pot determina simptome nespecifice precum oboseală și respirație grea, cu grade diferite de severitate, în funcție de boală. Oboseala apare pentru că sistemul imunitar cheltuiește rezervele de energie pentru a lupta împotriva bolii. Aceasta poate fi ușoară în cazul anumitor infecții virale, dar se poate transforma în epuizare în caz de pneumonie. Respirația îngreunată însoțește majoritatea infecțiilor respiratorii, de vreme ce sunt afectate căile aeriene și plămânii. Printre cauzele care duc la respirație grea pot fi enumerate:

  • Congestia nazală
  • Inflamarea sinusurilor
  • Acumulare de mucus și inflamarea bronhiilor
  • Acumulare de fluid și puroi la nivelul plămânilor

În cazul infecțiilor respiratorii, pe lângă oboseală și respirație grea apar și alte simptome, care completează tabloul clinic, permițând o diagnosticare mai exactă a bolii. Astfel, se pot înregistra:

  • Tuse
  • Febră
  • Frisoane
  • Dureri de cap
  • Dureri musculare
  • Presiune și durere în piept
  • Scăderea saturației de oxigen a sângelui, care poate apăarea în cazul infecțiilor respiratorii severe; aceasta este determinată de probleme respiratorii și are printre efecte o stare de epuizare și somnolență, din cauza aportului insuficient de oxigen către creier.

Afecțiuni pulmonare acute

Nu doar infecțiile, ci și alte probleme pulmonare pot determina oboseală și dificultăți de respirație, dar acestea sunt simptomele cele mai puțin periculoase în cazul respectivelor afecțiuni. Astfel, embolismul pulmonar, determinat de blocarea unei artere pulmonare,  din cauza unui cheag de sânge, este o condiție severă, amenințătoare de viață, care are printre simptome:

  • Dispnee, respirație șuierătoare
  • Tuse
  • Senzație de rău general, anxietate, epuizare
  • Dureri în piept
  • Transpirații reci
  • Tahicardie
  • Amețeală
  • Cianozarea pielii
  • Dureri în spatele gambei, inflamarea picioarelor (gamba poate fi caldă și roșie)
  • Pierderea cunoștinței

Boli pulmonare cronice

Boala Pulmonară Obstructivă Cronică reprezintă un termen-umbrelă, incluzând bronșita cronică și emfizemul pulmonar, una dintre cauzele cele mai frecvente ale dificultăților de respirație, care se asociază și cu oboseală, în special în caz de efort.

BPOC este determinată de îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor, limitarea cronică a fluxului respirator și scăderea capacității pulmonare. Simptomele BPOC includ:

  • Scurtarea respirației, însoțită de scăderea saturației de oxigen în sânge, ceea ce poate duce la cianozarea zonei periorale și a patului unghiei
  • Senzație de oboseală pronunțată în caz de efort, dar și în stare de repaus
  • Tuse uscată constant
  • Wheezing
  • Presiune, durere în piept
  • Expectorații mucopurulente
  • Tulburări ale ritmului cardiac
  • Edeme periferice

Cancerul pulmonar, mai ales în stadii avansate, are ca principal simptom dispneea, cauzele principale fiind metastazele pulmonare, îngustarea căilor respiratorii, acumulare de lichid în plămân,  embolia, pleureziile, pneumoniile, efectele radioterapiei,  alte tulburări respiratorii subiacente, dar și insuficiența cardiacă congestivă. Peste 90% dintre pacienții cu cancer pulmonar terminal se plâng de lipsă de aer și au nevoie de oxigenoterapie. Majoritatea pacienților acuză și o stare de oboseală extremă, slăbiciune, lipsă de energie. Acestor simptome li se asociază, de regulă:

  • Scăderea neintenționată în greutate, lipsa poftei de mâncare
  • Tuse cronică, seacă, uneori hemoptizie (tuse cu sânge)
  • Răgușeală
  • Durere la nivelul toracelui, dureri osoase
  • Dureri de cap

Majoritatea tipurilor de cancer se caracterizează prin stare de epuizare, iar, în ce privește dispneea, unele cancere pot prezenta acest simptom, mai ales ca urmare a metastazării la nivelul plămânilor.

Hipertensiunea pulmonară este un tip de hipertensiune arterială care afectează arterele din plămâni. Această afecțiune este cauzată de îngustarea sau rigidizarea arterelor pulmonare și poate duce la insuficiență cardiacă. Simptomele acestei afecțiuni încep adesea cu:

  • dureri în piept
  • dificultăți de respirație
  • intoleranță la efort
  • oboseală extremă

Hipertensiunea pulmonară este foarte periculoasă, pentru că în timp poate avea simptome similare unei embolii. Dificultatea respiratorie și starea de epuizare se agravează în timp, iar dacă apar și dureri în piept, stare de amețeală și confuzie sau pierderea conștienței este necesară asistență medicală de urgență

Insuficiență cardiacă

Una dintre cele mai frecvente cauze de oboseală și respirație grea este insuficiența cardiacă. Această afecțiune, numită și insuficiență cardiacă congestivă rezultă ca urmare a faptului că inima nu mai are capacitatea de a pompa suficient sânge pentru țesuturile și organele din corp. Ca urmare, are loc staza pulmonară și acumularea de lichid în plămâni (edemul pulmonar), ceea ce duce la apariția dispneei. Insuficianța cardiacă apare frecvent din cauza bolii  coronariene sau a hipertensiunii arteriale, care duc în timp la rigidizarea miocardului sau slăbirea fibrelor musculare din constituția acestuia. Ca urmare, funcția cardiacă este diminuată, putând apărea disfuncție sistolică (deficit de contracție) sau diastolică (deficit de relaxare a inimii).

oboseală și respirație grea

Simptomele insuficienței cardiace includ oboseală și respirație grea, mai ales în caz de efort. Alte simptome sunt:

  • Dereglări ale ritmului cardiac
  • Edeme la nivelul membrelor inferioare
  • Wheezing și tuse persistentă, acompaniată uneori de secreții mucosanguinolente
  • Acumulare de lichid  în cavitatea abdominală
  • Lipsa poftei de mâncare
  • Durere precordială atunci când insuficiența cardiacă duce la infarct miocardic acut

Hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială poate provoca oboseală și respirație grea în special în formele grave, când duce la insuficiență cardiacă. Hipertensiunea arterial constă în creșterea presiunii sângelui în artere, pe o perioadă mai lungă, ceea ce determină în timp deteriorarea pereților arteriali și apariția unor probleme cardiovasculare. Se consider că hipertensiunea arterială începe de la 140/90 mm Hg (tensiunea 14 cu 9).  Principalele simptome ale hipertensiunii arteriale includ:

  • Dispnee
  • Durere în piept
  • Durere de cap în zona occipitală
  • Amorțeală
  • Greață

Oboseala apare în cazul în care hipertensiunea arterială este asociată cu insuficiență cardiacă.

Anemie

Anemia este o afecțiune destul de frecventă ce poate fi asociată cu oboseală și respirație grea. Motivul este faptul că, în anemie, este afectată cantitatea de oxigen care ajunge la țesuturi și organe. Anemia se caracterizează prin scăderea numărului de globule roșii (hematii sau eritrocite) din sânge sau prin modificarea acestora, astfel încât nu mai pot transporta eficient oxigenul.

In mod normal, nivelul hemoglobinei din sange trebuie sa fie de 14-18 grame/decilitru pentru barbati si de 12-16 grame/decilitru pentru femei. Atunci cand cifrele scad sub 14, respectiv 12 grame, apare anemia.  Anemia poate avea multiple cauze, precum:

  • Deficiența de fier în organism, asociată cu scăderea seminficativă a hemoglobinei, proteina cheie din hematii implicată în transportul gazelor respiratorii (anemie feripriva)
  • Incapacitatea organismului de a fixa fierul și a sintetiza hemoglobina (anemia sideroblastică)
  • Incapacitatea măduvei osoase de a sintetiza hematii, atrofierea măduvei osoase și afectarea hematopoiezei (anemia aplastică)
  • Anumite defecte genetice care afectează capacitatea organismului de a produce hemoglobină (talasemia)
  • Anumite boli endocrine, diferite tipuri de cancer
  • Deficitul anumitor vitamine, cum sunt vitamina B12 sau acidul folic (anemia megaloblastică)
  • Distrugerea prematură a globulelor roșii (hemoliza), în cazul anemiei hemolitice
  • Hemoragiile din diverse cauze (menstruație abundentă, diferite leziuni, ulcer, neoplasme)
  • Afecțiuni renale
  • Alimentație deficitară, alcoolism care afectează absorbția vitaminelor și mineralelor necesare pentru sintetizarea globulelor roșii

Simptomele anemiei includ:

  • Stare de epuizare fizică
  • Paloarea pielii
  • Amețeală
  • Senzație de frig, frisoane
  • Dificultăți de respirație
  • Modificări ale ritmului cardiac
  • Dureri în piept
  • Stare de confuzie, leșin

Boli endocrine

Tulburările endocrine sunt determinate de afectarea glandelor endocrine care produc hormoni ce controlează o serie de procese esențiale din organism. Cele mai frecvente boli endocrine includ diabetul zaharat, hipo- și hipertiroidismul, tiroidita Hashimoto, boala Addison  (scăderea producției de cortizon și aldosteron), boala Graves (un tip particular de hipertiroidism), sindromul Cushing (exces de cortizon), acromegalia (producerea excesiva de hormon de creștere de către glanda pituitară). Oboseala este un simptom comun al bolilor endocrine, iar dificultățile de respirație, chiar dacă nu sunt un simptom specific, pot apărea în diabetul zaharat agravat sau însoțit de complicații, precum probleme cardiace sau vasculare, în bolile tiroidiene (excesul de hormoni tiroidieni provoacă anxietate și senzația de sufocare și nod în gât), în sindromul Cushing însoțit de obezitate, etc.

Boli autoimune

Bolile autoimune sunt determinate de faptul că sistemul imunitar atacă celule și structuri ale propriului organism. Acestea pot afecta multiple organe, iar senzația de oboseală și respirație grea poate apărea în cazul mai multor boli autoimune, precum scleroza multipla, lupusul eritematos sistemic, tiroiditele autoimune, sindromul Guillain- Barre, etc.

Exces ponderal

Obezitatea sau acumularea de grăsime corporal în exces este o boală cronică, adesea asociată și cu alte afecțiuni, precum diabet zaharat, hipertensiune, boală coronariană, accident vascular cerebral, anumite forme de cancer, etc. Obezitatea determină oboseală și respirație grea, atât în mod direct, din cauza excesului de kilograme pe care îl poartă bolnavul, precum și prin comorbiditățile asociate, în special prin afectarea inimii. Printre simptomele care apar frecvent la persoanele obeze pot fi menționate apneea de somn, hipertensiunea arterială și aritmiile.

Lipsa anumitor minerale și oligoelemente din corp

Deficitul cronic de calciu și magneziu pare a fi asociat cu spasmofilia, o afecțiune caracterizată prin spasme musculare, probleme respiratorii și astenie (stare de oboseală fizică și intelectuală, determinată mai ales de afectarea somnului). Scăderea cantității de fier din organism determină anemie, care, așa cum am văzut mai sus, se asociază cu stări de oboseală pronunțată și dificultăți de respirație. Și scăderea sodiului circulant (hiponatremia), determinată de administrarea anumitor medicamente, precum antidiureticele, poate avea ca efecte o oboseală extremă, ce poate ajunge până la comă.

”Corecția  nivelurilor sanguine ale acestor oligoelemente, prin administrarea produselor care conțîn aceste minerale, precum și prin revizuirea alimentației, poate ameliora simptomatologia in cele mai multe cazuri.”, arată dr. Aniela Dabija pe reginamaria.ro

Atac de panică

Tulburările anxioase, culminând cu atacurile de panică sunt întotdeauna asociate cu modificări ale respirației, mergând până la hiperventilație și senzație de lipsă de aer și de sufocare. Senzația de slăbiciune și epuizare în stările de anxietate extremă poate fi urmarea scăderii oxigenării sanguine. Atacul de panică are simptome ce pot mima un atac de cord, de aceea poate fi înfricoșător, deși, în realitate, nu pune viața în pericol. Principalele simptome ale atacului de panică includ:

  • Senzația de moarte iminentă
  • Dificultăți respiratorii, senzație de sufocare
  • Bătăi rapide ale inimii
  • Tremur
  • Amețeală
  • Senzație de epuizare și leșin
  • Durere în piept
  • Transpirație rece, frisoane
  • Amorțeală sau furnicături
  • Greață, crampe abdominal
  • Senzație de irealitate și detașare de propriul corp
oboseală și respirație grea

Depresie

Depresia este o tulburare afectivă marcantă care, pe lângă simptomele psihologice complexe, poate determina și o serie de simptome fizice, printre care oboseală extremă, lipsă de energie, probleme respiratorii, în special din cauza stării de anxietate asociate.

Investigații necesare pentru stabilirea unui diagnostic

Întrucât oboseala și dispneea pot aparea în multiple boli, pot fi necesare mai multe tipuri de analize și teste pentru determinarea cauzei acestor simptome nespecifice. Este adevărat că dispneea caracterizează în special bolile pulmonare și cele cardiace, dar poate apărea și în alte afecțiuni, astfel încât este nevoie uneori de un diagnostic diferențial mai amplu.

”Anamneza este foarte importantă pentru stabilirea diagnosticului de dispnee și ar trebuie să cerceteze modalitatea de debut, caracterul, durata, severitatea și periodicitatea dispneei. Examenul fizic – greutatea corporală, semnele vitale, puls-oximetria – oferă indicii importante pentru patologia subjacenta. După anamneză și examen obiectiv trebuie efectuate investigații paraclinice: puls-oximetrie, hemograma, echilibrul acido-bazic, radiografie toracică, electrocardiogramă, spirometrie. Alte investigații paraclinice mai avansate pentru elucidarea cauzei dispneei sunt ecocardiografia, tomografia computerizată toracică, studiul ventilației-perfuziei, teste de stress, bronhoscopia sau cateterismul cardiac drept.”, subliniază dr. Diaconu.

Examenul fizic și anamneza pot da, din start, anumite indicii, pentru a orienta pacientul către o anumită specialitate. Medicul pneumolog poate detecta prin auscultație pulmonară anumite sunete și zgomote caracteristice ce indică o afectare pulmonară, în vreme ce cardiologul poate stabili dacă este vorba de insuficiență cardiacă, una dintre cauzele frecvente ale stărilor de oboseală asociate cu dificultăți de respirație.

Principalele analize și investigații recomandate pentru a detecta cauzele stărilor de oboseală asociate cu tulburări respiratorii include:

  • Analize de sânge: hemoleucograma, determinarea anumitor minerale din sânge
  • Analize biochimice pentru a evalua nivelul de electroliți, funcția renală, hepatică, teste de inflamație
  • Testarea funcției tiroidei
  • Electrocardiogramă
  • Teste funcționale pulmonare
  • Teste de efort
  • Metode imagistice

– Radiografie pulmonară

– CT toracic

– Ecografie cardiacă

  • RMN cerebral (pentru determinarea anumitor afecțiuni care pot determina oboseală și respirație grea, cum este scleroza multiplă)

Tratament în caz de oboseală și respirație grea

Tratamentul recomandat în caz de oboseală și respirație grea depinde de afecțiunea diagnosticată ca fiind responsabilă de aceste simptome. Pe lângă medicație, tratamentul poate include și modificări ale stilului de viață, cum ar fi regimul alimentar, program de exerciții fizice, reducerea stresului, etc.

Majoritatea infecțiilor respiratorii sunt de natură virală, așa că nu este nevoie de tratamente specifice. Repausul la pat este principala măsură pentru a răspunde stărilor de oboseală, iar administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene poate fi utilă, pentru că diminuează febra și durerile, permițând pacientului să se odihnească. Se poate administra medicație pentru ameliorarea unor simptome, precum congestia nazală sau acumularea excesivă de mucus, ceea ce poate diminua dificultățile de respirație. Decongestionantele nazale și antihistaminicele pot fi utile, dar numai cu recomandare medicală. De asemenea, pot fi administrare suplimente de vitamina C, care pot avea și un efect de energizare a organismului.

În cazul infecțiilor bacteriene, poate fi necesară administrarea unor antibiotice (sinuzite bacteriene, infecții streptococice, epiglotită, pneumonii bacteriene, etc).

În cazul bolilor pulmonare cronice, anumite schimbări ale stilului de viață, precum renunțarea la fumat, sunt absolut necesare pentru diminuarea simptomelor. BPOC nu poate fi vindecată, dar tratamentul are ca scop încetinirea proceselor inflamatorii și fibrozante, ameliorarea simptomatologiei și creșterea calității vieții bolnavilor. Se pot administra medicamente bronhodilatatoare cu acțiune pe termen lung sau scurt, corticosteroizi, medicație antibiotică în cazul unor suprainfecții bacteriene și oxigenoterapie atunci când saturația de oxigen scade prea mult.

Insuficiența cardiacă presupune o schimbare drastică a stilului de viață, pentru combaterea excesului ponderal, hipertensiunii arteriale și altor tulburări asociate.  Alimentația sănătoasă, limitarea consumului de alcool și de sare, eliminarea fumatului, evitarea efortului fizic sunt foarte importante în cazul persoanelor cu insuficiență cardiacă. Tratamentul medicamentos include antihipertensive, vasodilatatoare, diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Pot fi administrate, de asemenea, beta blocante și antiaritmice. În cazuri grave sunt necesare intervenții chirurgicale pentru montare de stenturi, realizare de by pass, implantare de cardiostimulatoare, etc.

oboseală și respirație grea

Tratamentul anemiei este, de asemenea, foarte important, pentru a combate simptome precum oboseala și dificultățile de respirație, dar și apariția problemelor cardiace. Tratamentul depinde de tipul de anemie: administrare de suplimente nutritive de fier, vitamina C, acid folic în cazul anemiei feriprive și celei megaloblastice; transfuzii sanguine în anemiile grave (după hemoragii foarte puternice, de lungă durată, în cazul anemiei aplastice, talasemiilor severe), transplant de măduvă osoasă, tratamente autoimune în cazul anemiei hemolitice.

În cazul bolilor endocrine,  ”identificarea și corectarea nivelurilor hormonale prin administrarea de medicamente de substituție hormonala, evitarea stresului, exercițiile în aer liber și alimentația, pot ameliora aceste tulburări hormonale și implicit manifestările pe care acestea le determină.”, arată dr. Dabija.

Dacă este vorba de diabet zaharat, menținerea nivelului glicemiei la valori optime, exercițiul fizic și alimentația corectă sunt esențiale pentru controlul simptomelor, inclusiv al stărilor de oboseală și tulburărilor respiratorii.

Tratamentul obezității presupune, în primul rând, modificarea stilului alimentar, stabilirea unei diete pentru scăderea în greutate.

”Alimentele permise în tratarea obezității sunt cele sărace în calorii. Obezitatea este cauzată, în principiu, de consumul mai multor calorii decât organismul arde. Așadar, pentru a scăpa de kilogramele în plus, trebuie să limităm numărul caloriilor. Legumele, fructele, cerealele integrale consumate zilnic, precum și carnea slabă gătită prin fierbere, la aburi sau pe grătar, consumată ocazional, ar trebui să stea la baza dietei pacienților cu obezitate. Zaharurile adăugate și grăsimile nesănătoase trebuie eliminate din dietă pentru că vor sabota încercările de a slăbi.”, specifică dr. Laura Ene, medic primar Diabet, Nutriție și Boli metabolice, în cadrul unui articol de pe doc.ro

În cazul stărilor de anxietate și atacurilor de panică, tratamentele medicamentoase includ, de obicei, calmante, anxiolitice, la care se pot adăuga diferite tehnici de relaxare, precum și psihoterapie. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă exerciții fizice și odihnă adecvată contribuie la prevenirea atacurilor de panică. Tratamentul depresiei include, de asemenea, abordarea medicamentoasă cu antidepresive, cât și cea psihoterapeutică.

Surse: