Palpitații la inimă? Cum știi că sunt doar extrasistole și când investighezi
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Inima umană bate de aproximativ 100.000 de ori în fiecare zi, dar, de cele mai multe ori, nu ne dăm seama de munca ei tăcută. Activitatea cardiacă este autonomă și adesea imperceptibilă; însă dacă o singură bătaie nu se desfășoară corect, percepem imediat a acest lucru, de obicei cu agitație și anxietate. Toți cei care au experimentat palpitații la inimă pot mărturisi că senzația nu este deloc plăcută. Cu toate acestea, statisticile medicale indică faptul că foarte multe dintre respectivele episoade nu reflectă o patologie structurală severă. Ele reprezintă, mai degrabă o hipersensibilitate a sistemului nervos vegetative (cel care coodonează activitatea organelor interne) sau prezența unor bătăi premature izolate, cunoscute sub numele de extrasistole.
Provocarea majoră pentru medicul cardiolog constă în distincția dintre extrasistolele benigne, induse de stilul de viață sau stres și aritmiile periculoase, necesitând intervenție terapeutică imediată.
Înțelegerea mecanismelor de bază și monitorizarea atentă a simptomelor permite o abordare echilibrată, nici alarmistă, dar nici prea indiferentă. În felul acesta se elimină stresul inutil pentru pacient și se direcționează resursele de diagnostic către cazurile care prezintă un risc real de afecțiuni cardiace severe.
Articolul de față diferențiază între palpitații la inimă inofensive și modificări de ritm cardiac potențial periculoase. Acesta poate servi ca un ghid succint pentru depistarea acelor semnale care să te trimită la o investigație serioasă, pentru a preveni evenimente cardiace majore.
Ce înseamnă palpitații la inimă
Palpitațiile la inimă sunt un tip de bătăi care deviază de la ritmul normal, astfel încât ai senzația că inima ta flutură, sare o bătaie sau pulsează cu prea multă putere. Când ai palpitații la inimă, devii brusc conștient de ritmul tău cardiac și poți avea o senzație subiectivă că ceva este în neregulă cu inima ta. Palpitațiile pot fi un simptom al aritmiilor cardiace, dar pot să apară și din alte cauze legate de stilul de viață. Cele mai obișnuite palpitații sunt extrasistolele, bătăi care apar mai repede decât trebuie, urmate de o pauză mai lungă, compensatorie. Cei care au astfel de palpitații la inimă trăiesc senzația unei lovituri sau sărituri în piept, urmată de un fel de gol la nivelul pieptului, stomacului sau gâtului.
Palpitațiile pot apărea oricând, chiar atunci când te odihnești sau desfășori activități normale. Deși pot fi surprinzătoare și generează o stare de teamă, palpitațiile nu sunt de obicei grave sau dăunătoare. Cu toate acestea, uneori, pot fi legate de un ritm cardiac anormal cu consecințe potențial severe pentru sănătate.
Tipuri de aritmii cardiace: unde se încadrează extrasistolele
Conform Ghidurilor Societății Europene de Cardiologie (ESC), aritmiile se impart în mai multe categorii, în funcție de localizare, tip de manifestare și grad de periculozitate.
”Aritmiile sunt afecțiuni comune și, de obicei, nu pun viață în pericol, însă dacă interferează cu fluxul sanguin normal, pot deteriora creierul, plămânii și alte organe vitale. Dacă rămân netratate, aceste aritimii pot pune viață în pericol.”, subliniază dr. Leipnik Adriana Maria, medic cardiolog pe sfatulmedicului.ro
După originea apariției există două tipuri de aritmii:
Aritmii supraventriculare (cu origine în atrii sau camerele superioare ale inimii). Acestea includ:
- Extrasistole atriale: bătăi premature, adesea benigne și inofensive .
- Fibrilația atrială: cea mai frecventă aritmie susținută, în care atriile se contractă haotic și rapid, crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge.
- Tahicardia atrială: ritm cardiac accelerat și constant, originat în atrii.
- Flutter atrial: similar cu fibrilația, dar cu un ritm mult mai organizat și regulat al bătăilor atriale.
Aritmii ventriculare (cu origine îm ventricule sau camerele inferioare ale inimii). Acestea includ:
- Extrasistole ventriculare: bătăi suplimentare ce provin din ventricule . Pot fi sporadice și benigne, dar dacă apar frecvent necesită investigații cardiologice.
- Tahicardia ventriculară: o urgență medicală în care inima bate foarte repede și ineficient, Conform ESC, tahicardia ventriculară presupune cel puțin 3 bătăi consecutive, cu o rată de > 100 bpm originând din ventriculi, iar tahicardia ventriculară nesusținută constă într-o salvă de bătăi ventriculare consecutive de până la 30 de secunde. În forma ei continuă, tahicardia ventriculară poate dura peste 30 de secunde sau necesită intervenție pentru terminare, iar unele tipuri de tahicardie continuă reapar prompt, după câteva or, în ciuda intervențiilor medicale repetate
- Fibrilația ventriculară: o urgență medicală critică (stop cardio-respirator) în care ventriculele tremură haotic, necesitând defibrilare imediată.
- Furtună electrică: aritmie ventriculară semnificativă care are loc de 3 sau mai multe ori în decurs de 24 de ore (separate de cel puțin 5 minute), fiecare episod necesitând intervenție pentru remitere
Aritmiile ventriculare sunt, de obicei, mult mai periculoase decât cele supraventriculare, dat fiind că ventriculele sunt responsabile de pomparea sângelui către plămâni și întregul corp, iar problemele ventriculare la acest nivel pot deveni rapid urgențe medicale. Tocmai de aceea, este foarte important să știi dacă ai plapitații la inimă care implică mai degrabă ventriculele, pentru a realiza cât mai rapid investigații detaliate.
Pe de altă parte, chiar și fibrilația atrială necesită monitorizare atentă.
”Riscul este mai crescut pentru persoanele cu vârste mai mari de 60 de ani. Lăsată netratată, fibrilația atriala poate duce la accident vascular cerebral.”, avertizează dr.Leipnik.
Care este mecanismul palpitațiilor cardiace
Inima nu este doar o pompă musculară, ci și un sistem electric sofisticat. Ritmul natural este dictat de nodulul sinoatrial, situat în atriul drept, care funcționează ca un pacemaker biologic.
Pentru a înțelege de ce apar palpitatii la inima, este necesară o incursiune în modul în care este generat impulsul electric în interiorul miocardului. Atunci când acest sistem funcționează optim, impulsul electric călătorește prin căi predefinite către nodulul atrioventricular și apoi către ventriculi, asigurând o contracție coordonată.
Palpitațiile apar în momentul în care această succesiune este perturbată. Extrasistola, cea mai frecventă cauză, este practic o descărcare electrică ce provine dintr-o altă zonă a inimii (un focar ectopic).
Din punct de vedere fiziologic, după o extrasistolă, inima are nevoie de o fracțiune de secundă pentru a-și „reseta” sistemul, ceea ce creează acea pauză resimțită de pacient, urmată de o bătaie mai puternică.
Ce cauzează palpitațiile cardiace
O mare varietate de factori care țin de stilul de viață sau afecțiuni non- cardiace pot cauza palpitații la inimă, inclusiv, dar fără a se limita la:
- Emoții, cum ar fi anxietatea, stresul, frica și panica
- Cafeina
- Nicotina
- Alcoolul
- Exercițiile fizice
- Deshidratarea
- Sarcina
- Hipertiroidismul
- Febra
- Anemia
- Niveluri scăzute de zahăr, potasiu sau oxigen
- Nivel scăzut de dioxid de carbon în sânge
- Hemoragiile
- Medicamente precum inhalatoarele pentru astm, beta-blocantele pentru hipertensiune arterială sau boli de inimă, medicamentele pentru tiroidă și medicamentele antiaritmice.
- Unele medicamente pentru tuse/răceală, inclusiv decongestionantele.
- Unele suplimente pe bază de plante și nutriționale.
- Consumul de droguri recreaționale, cum ar fi cocaina și amfetaminele
În ceea ce privește palpitațiile din cauze cardiace, acestea pot însoți o serie de probleme precum:
- Fibrilația atrială sau ventriculară
- Flutterul atrial
- Tahicardia supraventriculară
- Prolapsul de valvă mitrală
- Cardiomiopatia hipertrofică
- Insuficiența cardiacă
- Anumite afecțiuni congenitale
De asemenea, pot apăarea palpitații la persoanele diagnosticate cu boală coronariană sau care au suferit un infarct, din cauza reducerii fluxului sanguin în zona inimii
Când au oamenii palpitații
Palpitațiile cardiace pot fi asociate cu anumite momente sau evenimente cotidiene, de exemplu:
Palpitații cardiace însoțite de anxietate
Palpitațiile cardiace pot face parte din reacția organismului la sentimentele de anxietate sau panică.
Palpitații cardiace după masă
Alimentele picante sau bogate în substanțe pot provoca palpitații, la fel și băuturile cu cofeină sau alcoolul.
Palpitații cardiace noaptea
Acestea sunt exact ca palpitațiile din timpul zilei, dar pot fi observate mai clar noaptea, când persoana nu este ocupată sau distrasă.
Palpitații cardiace în poziție orizontală
Dormitul pe o parte poate crește presiunea din corp, ceea ce poate provoca palpitații la inimă.
Palpitații cardiace toată ziua
Durata este un semn important că sunt necesare investigații mai amănunțite. Dacă ai palpitații cardiace toată ziua, fă programare la cardiolog. Majoritatea palpitațiilor cardiace nu durează mai mult de câteva secunde.
Palpitații cardiace în timpul sarcinii.
La femeile însărcinate, ritmul cardiac și cantitatea de sânge care circulă în corp cresc pentru a susține copilul. Este frecvent ca acestea să aibă palpitațiila inimă, de obicei inofensive.
Ce sunt extrasistolele atriale și ventriculare
Extrasistolele nu sunt boli în sine, ci manifestări ale excitabilității cardiace. Ele sunt clasificate în funcție de locul de origine:
1. Extrasistolele atriale (EPA)
Acestea iau naștere în camerele superioare ale inimii. Sunt extrem de comune și apar frecvent la persoanele sănătoase, fiind stimulate de consumul de substanțe excitante precum cofeina, nicotina sau alcoolul. De cele mai multe ori, EPA nu necesită tratament medicamentos, însă monitorizarea lor este importantă deoarece, în număr foarte mare, pot fi precursori ai fibrilației atriale.
2. Extrasistolele Ventriculare (EV)
Acestea provin din ventriculi și sunt adesea resimțite mai intens, ca o lovitură în piept sau o „săritură”. Deși sună alarmant, studiile clinice au demonstrat că, în absența unei boli de inimă (cum ar fi sechelele după un infarct sau cardiomiopatiile), extrasistolele ventriculare izolate au un prognostic pozitiv,
O analiză longitudinală extinsă publicată în Journal of the American College of Cardiology a investigat prevalența și impactul extrasistolelor ventriculare la persoanele fără patologii cardiace cunoscute. Rezultatele au indicat că, deși frecvența acestora crește odată cu vârsta, ele nu corelează direct cu o mortalitate ridicată, cu condiția ca numărul total de extrasistole în 24 de ore să rămână sub un anumit prag (de regulă 5-10% din totalul bătăilor).
Extasistole fără cauze cardiace
Multe episoade de palpitatii la inima nu sunt cauzate de o problemă a organului în sine, ci de modul în care acesta răspunde la stimuli externi sau dezechilibre interne.
Dezechilibrele electrolitice și metabolice
Inima funcționează pe baza unui schimb ionic de sodiu, potasiu, calciu și magneziu. O scădere a nivelului de magneziu (foarte frecventă în perioadele de stres) sau de potasiu (în urma tratamentelor diuretice sau a deshidratării) crește instabilitatea electrică a membranelor celulare, favorizând aritmiile.
Sistemul endocrin și tiroida
Hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidismul) accelerează metabolismul general și, implicit, ritmul cardiac. Pacienții cu probleme tiroidiene raportează frecvent palpitații intense, însoțite de transpirații și tremur.
Refluxul gastroesofagian
Există o legătură strânsă între stomac și inimă, mediată de nervul vag. Distensia abdominală sau refluxul acid pot stimula nervul vag, declanșând reflex bătăi neregulate ale inimii, fenomen care induce adesea confuzie în rândul pacienților care suspectează o problemă cardiacă.
Care sunt simptomele palpitațiilor cardiace
Simptomele palpitațiilor cardiace pot include:
- Bătăi rapide
- Pulsări foarte puternice.
- Senzația că este sărită o bătaie sau că apare o bătaie în plus
- Senzația de scurtare a bătăilor
- Fluturare în piept sau la nivelul gâtului
Semnificativ este faptul că, dacă apar și alte simptome însoțitoare, se recomandă consult medical, uneori de urgență, pentru că ar putea fi mai mult decât extrasistole inofensive. Conform medlife.ro, astfel de simptome pot include:
- vertij
- slăbiciune generalizată
- pierderea conștienței
- dificultăți de respirație
- transpirație excesivă
- dureri la nivelul pieptului dar și în brațe, zona superioară a spatelui
- puls mai mare de 100 de bătăi pe minut atunci când pacientul se află în repaus
- stare de confuzie
Cât durează și pe cine afectează palpitațiile cardiace
Palpitațiile la inimă durează, de obicei, puțin, câteva secunde sau câteva minute, mai ales dacă sunt determinate de cauze non-cardiace. Există și senzația de palpitații continue sau care se repetă frecvent, de regulă în aritmiile ventriculare, care necesită consult cardiologic și, în anumite cazuri, intervenție de urgență.
Deși oricine poate avea palpitații la inimă, acestea sunt mai frecvente la femei.
Cât de frecvente sunt palpitațiile
Palpitațiile sunt frecvente. Un studiu din America a constatat că 16% dintre persoane au consultat medicul de familie pentru că aveau palpitații. De asemenea, palpitațiile sunt unul dintre cele mai uzuale motive pentru care oamenii se adresează cardiologului.
Când devin palpitațiile o urgență medicală
Identificarea momentului în care trebuie solicitat ajutor medical de urgență este crucială. Există semne clinice asociate palpitațiilor care indică o instabilitate hemodinamică sau o patologie subiacentă gravă:
- Sincopa sau presincopa: Pierderea stării de conștiență sau senzația de leșin iminent indică faptul că inima nu mai poate pompa suficient sânge către creier în timpul episodului de aritmie.
- Dispneea de efort sau de repaus: Dificultatea de a respira sugerează că aritmiile pot fi semnul unei insuficiențe cardiace incipiente.
- Angina pectorală: Durerea sau presiunea retrosternală asociată cu palpitațiile poate indica o ischemie miocardică.
- Palpitații declanșate strict de efort fizic: În timp ce palpitațiile de repaus sunt adesea benigne, cele care apar exclusiv în timpul activității fizice intense necesită o evaluare riguroasă pentru a exclude anomalii congenitale sau cardiomiopatii.
Ce investigații sunt necesare pentru palpitații la inimă
După examenul medical și documentarea privind istoricul, medicul poate solicita o serie de analize și proceduri, pentru a depista cauza palpitațiilor cardiace și a vedea dacă este vorba de extrasistole benigne sau de aritmii mai severe.
Investigarea modernă a palpitațiilor a evoluat spectaculos, oferind medicilor posibilitatea de a capta evenimente rare care înainte treceau neobservate.
- EKG de repaus: Este testul inițial, dar are limitări majore, captând doar câteva secunde din activitatea inimii.
- Monitorizarea Holter (24h – 7 zile): Permite corelarea simptomelor raportate de pacient cu traseul electric real. Este esențial pentru calcularea „poverii” aritmitice.
- Loop Recorder (Monitor de evenimente): Pentru pacienții cu simptome rare (o dată pe lună), se pot folosi dispozitive implantabile sau externe care înregistrează doar atunci când sunt activate de pacient.
- Dispozitivele Wearable (Smartwatch): Acestea au revoluționat detecția precoce.
Un studiu masiv realizat de Universitatea Stanford și publicat în New England Journal of Medicine a demonstrat eficacitatea algoritmilor de ceasuri inteligente în detectarea fibrilației atriale, oferind o metodă de screening non-invazivă și accesibilă pentru masele largi.
Pentru a completa investigațiile medicul poate solicita:
- Analize de sânge.
- Analize de urină.
- Test de stres.
- Ecocardiogramă (ecografie cardiacă).
- Studiu de electrofiziologie
- Cateterizare cardiacă
Impactul stresului și al anxietății asupra sistemului cardiovascular
Este imposibil să discutăm despre palpitatii la inima fără a analiza componenta psihosomatică. În societatea modernă, stresul cronic menține sistemul nervos simpatic într-o stare de alertă permanentă (reacția „luptă sau fugi”). Această stare este caracterizată printr-un exces constant de catecolamine (adrenalină, noradrenalină), care acționează direct asupra receptorilor cardiaci, crescând forța și frecvența contracțiilor.
Anxietatea poate crea, de asemenea, un fenomen de „amplificare somatosenzorială”, în care individul devine excesiv de conștient de procesele interne ale corpului. Ceea ce un individ relaxat ar percepe ca o simplă mișcare, un individ anxios percepe ca pe o anomalie cardiacă majoră.
Cercetările publicate în Frontiers in Psychology au evidențiat că pacienții cu o „sensibilitate anxioasă” crescută raportează mai frecvent palpitații, chiar și atunci când monitorizarea Holter nu indică nicio aritmie obiectivă, sugerând necesitatea unei abordări multidisciplinare (cardiolog-psiholog).
Diferențierea clinică între extrasistole benigne și fibrilația atrială
Deși ambele se pot manifesta sub formă de palpitatii la inima, distincția este vitală pentru prognosticul pe termen lung.
| Caracteristică | Extrasistole (Benigne) | Fibrilație Atrială (Riscantă) |
| Ritm | Întrerupere izolată într-un ritm regulat | Haos total, ritm „complet neregulat” |
| Durată | Fracțiuni de secundă sau episoade scurte | Minute, ore sau permanent |
| Puls | Revine rapid la normal | Rămâne neregulat și adesea rapid (>100 bpm) |
| Riscuri | Minime (dacă inima e sănătoasă) | Risc de AVC, insuficiență cardiacă |
Fibrilația atrială necesită adesea tratament anticoagulant pentru a preveni formarea cheagurilor în interiorul atriilor, în timp ce extrasistolele necesită, de cele mai multe ori, doar ajustări ale stilului de viață.
Strategii terapeutice și managementul stilului de viață
Tratamentul pentru palpitatii la inima depinde în întregime de cauza identificată. În cazul aritmiilor benigne, abordarea este conservatoire, fără un tratament medicamentos.
Modificări comportamentale
- Igiena somnului: Lipsa somnului este un factor pro-aritmogen major.
- Limitarea stimulentelor: Reducerea consumului de cafeină și eliminarea nicotinei pot reduce frecvența extrasistolelor cu până la 50% în anumite cazuri.
- Managementul stresului: Practici precum meditația de tip mindfulness, yoga sau tehnicile de respirație profundă ajută la modularea tonusului vagal.
Opțiuni farmacologice
Dacă palpitațiile sunt extrem de deranjante, medicii pot prescrie:
- Beta-blocante: Acestea blochează efectele adrenalinei asupra inimii, „calmând” ritmul.
- Antiaritmice de clasă superioară: Rezervate cazurilor cu povară aritmică mare sau patologii structurale.
Intervenții minim invazive
Pentru pacienții cu extrasistole foarte frecvente (peste 15.000 – 20.000 pe zi) care afectează funcția de pompă a inimii, se poate apela la ablația prin radiofrecvență. Aceasta presupune „arderea” punctului precis din inimă care generează semnalele electrice parazite.
Tratamentul palpitațiilor din cauze cardiace
În cazul unei boli de inimă sau a unui ritm cardiac anormal, poate fi nevoie ca palpitațiile să fie tratate cu medicație, cu anumite proceduri sau intervenții chirurgicale ori poate fi necesară purtarea unui dispozitiv medical pentru a corecta problema, de exenplu un pacemaker, în cazul unor aritmii particulare (bradicardie, fibrilație atrială, tahicardii).
Cum poți gestiona palpitațiile la domiciliu
Dacă anxietatea sau stresul cauzează palpitațiile cardiace, acestea pot fi controlate prin activități calmante (de exemplu exerciții de respirație, meditație, etc).
”Atât în cazul palpitațiilor, cât și al aritmiilor, sunt indicate modificări ale stilului de viață, precum gestionarea stresului, renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și al alimentelor nesănătoase, practicarea exercițiilor fizice regulate și reducerea consumului de cafeină.”, recomandă dr. Leipnik.
Palpitațiile pot fi determinate și de dietă ( de exemplu de consumul de alimente picante sau bogate în grăsimi), precum și de antrenament fizic excesiv, iar reglarea acestor factori poate fi de ajutor pentru controlul aritmiilor.
Surse:
- https://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/aritmie-sau-palpitatii-cum-le-diferentiemi_17169
- https://www.doc.ro/sanatate/aritmii-extrasistole-atriale-extrasistole-ventriculare
- https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/palpitatii-cauze-simptome-tratament
- https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCULATIONAHA.119.042434
- https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/ss/slideshow-heart-palpitations-causes
- https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacep.2025.07.015
- https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0005796798001843
- https://bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/572
- https://www.cardioportal.ro/wp-content/uploads/2023/09/Ghidul-ESC-2022-online-moarte-subita.pdf
- https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1901183
- https://www.jacc.org/doi/10.1016/S0735-1097%2801%2901403-6