Președintele SUA, Joe Biden, a recunoscut că are apnee în somn. Iată cum o tratează

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Apneea obstructivă în somn este o afecțiune de care suferă milioane de oameni, care poate provoca multiple neplăceri și poate avea consecințe grave pe termen lung. Relativ recent, președintele SUA, Joe Biden a recunoscut că suferă de această afecțiune și a dat detalii despre modul în care o tratează. Unii experți în tulburările de somn susțin că declarația pe care a făcut-o președintele SUA este foarte utilă, pentru că poate reprezenta o portavoce pentru înțelegerea gravității acestei boli, adesea neglijată. Joe Biden a confirmat că folosește un dispozitiv CPAP pentru tratamentul apneei de somn, aceasta fiind modalitatea princeps pentru terapia acestei afecțiuni. Descoperă în rândurile de mai jos detalii despre ce a declarat președintele SUA, ce este apneea de somn, pe cine afectează și care sunt cele mai bune opțiuni de tratament.

Ce a declarat președintele SUA

În data de 28 iunie a acestui an, președintele SUA, Joe Biden, a acordat un interviu la Casa Albă și, cu această ocazie, reporterii au observat anumite urme la nivelul feței oficialului american. Întrebat despre acestea, președintele SUA, în vârstă de 80 de ani, a recunoscut că suferă de apnee de somn și folosește o mască CPAP (continous positive airway pressure)  pentru a-l ajuta să respire în timpul nopții.

Biden are ceva în comun cu numeroși alți americani, dat fiind că a apneea în somn este o afecțiune extrem de frecventă, de care suferă aproximativ 30 de milioane de oameni în Statele Unite.

„ Apneea în somn se caracterizează prin episoade repetitive de încetinire sau de oprire completă a respirației”, a spus dr. Joseph Krainin, consilier al Fundației Naționale pentru Somn, care dorește să foloseacă mărturisirea președintelui american pentru creșterea conștientizării privind această afecțiune și consecințele ei asupra sănătății.  

„ Problemele pe care apneea de somn le provoacă pe termen scurt afectează destul de mult calitatea vieții, de exemplu faptul că nu te trezești odihnit dimineața sau durerile de cap matinale. Apneea de somn poate provoca reflux acid și poate determina o stare de somnolență în timpul zilei.  Alte consecințe sunt o stare de epuizare și deprimare.Pe termen lung pot apărea probleme medicale mai grave, precum hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, depresia, precum și tulburări cognitive ca demența.”, a adăugat Krainin.

Președintele SUA se încadrează perfect în demografia apneei în somn, consideră expertul. Această afecțiune este frecvent întâlnită la bărbații în vârstă, care au o anumită problemă a căilor respiratorii, ce cauzează obstrucția acestora. Un simptom des întâlnit în apneea de somn este sforăitul, care apare din cauza faptului că persoanele afectate se luptă să respire. Persoanele supraponderale sunt într-un risc sporit de a dezvolta apnee în somn.

În ceea ce îl privește pe președintele SUA, starea sa a fost dezvăluită pentru prima dată într-un raport medical din 2008, dar a început să folosească CPAP recent.

Dr. Krainin crede că Joe Biden poate vorbi despre experiența sa, cu scopul de a ajunge la milioane de americani care trăiesc cu apnee netratată. Se estimează că 80% dintre persoanele cu apnee în somn nu sunt conștiente că au această afecțiune.

„Dacă  președintele SUA vorbește despre asta, știi că este un adevărat ”megafon” prin care se transmit informații relevante, astfel încât va crește gradul de conștientizare”, consideră Krainin.

Cum se manifestă apneea obstructivă în somn

Apneea obstructivă în somn (ASO) este o afecțiune medicală frecventă în care țesuturile moi din interiorul gâtului se ”prăbușesc” complet sau parțial în timpul somnului, cauzând obturarea căilor respiratorii. Această obstrucție sau îngustare a căilor aeriene superioare face dificilă respirația, care devine mai rară sau se întrerupe complet pentru perioade mai mari de 10 secunde.

”Criteriile de diagnostic pentru sindromul de apnee în somn sunt: 15 episoade de apnee (oprire a respirației) pe parcursul unei ore de somn însoțite sau nu de somnolență pe parcursul zilei, sforăit, oboseală, insomnie…Evaluarea anatomică va relevă colaps la nivel velofaringian (cea  mai comună localizare) sau la nivelul bazei de limba. Colapsul apare de obicei la sfârșitul expirului.”, arată dr. Cristina Goanță pe site-ul reginamaria.ro

Pe lângă somnolența excesivă în timpul zilei, persoanele cu apnee obstructivă în somn pot experimenta modificări ale dispoziției, atenției și concentrării.

Apneea în somn afectează până la un miliard de oameni din întreaga lume, majoritatea adulți cu vârste cuprinse între 30 și 69 de ani. Statele Unite au a doua cea mai mare densitate de persoane cu OSA, numărul de bărbați fiind aproape dublu față de femei. Aproximativ 3% dintre copii dezvoltă apnee obstructivă în somn. Cea mai frecventă cauză a AOS la copii este mărirea amigdalelor și adenoidelor.

Grupele cu risc crescut includ malformațiile craniofaciale, sindromul Down, boli neuromusculare și spina bifida, acondroplazia și mucopolizaharidoze.

În apneea obsrtuctivă în somn, căile aeriene superioare se prăbușesc în mod repetat în timpul somnului, fie parțial, fie complet, timp de cel puțin 10 secunde o dată. Uneori, obstrucția căilor respiratorii poate dura mai mult de un minut.

Pentru cineva cu ASO, un somn obișnuit de noapte implică mai multe episoade atât de apnee, cât și de hipopnee. Hipponeea este colapsul parțial sau îngustarea căilor respiratorii. Apneea apare atunci când căile respiratorii se prăbușesc sau se închid complet.

Apneea obstructivă în somn este asociată cu o serie de simptome, dar sforăitul puternic este cel mai frecvent. Cercetările arată că persoanele cu ASO mai severă tind să sforăie mai tare.

Alte simptome ale AOS includ:

  • Somnolență excesivă în timpul zilei
  • Senzația de scurtare a respirației sau sufocare
  • Somn perturbat
  • Dificultăți de concentrare
  • Probleme de memorie
  • Dureri de cap dimineața
  • Insomnie
  • Modificări ale dispoziției
  • Vise ciudate
  • Trezirea frecventă noaptea pentru a urina

ASO poate fi clasificată ca ușoară, moderată sau severă pe baza indicelui de apnee-hipopnee (AHI). AHI este numărul mediu de episoade de hipopnee și apnee experimentat în fiecare oră de somn.

  • Formele ușoare: apar 5 până la 15 evenimente pe oră. Este posibil să nu se observe nici un simptom.
  • Formele moderate: au loc 15 până la 30 de evenimente pe oră. Simptomele devin vizibile, în special somnolența în timpul zilei.
  • Formele grave: mai mult de 30 de evenimente pe oră. Simptomele sunt foarte vizibile și pot fi dăunătoare atunci când sunt ignorate. Este importantă o programare cât mai rapidă la medic.Dacă este lăsată netratată, ASO poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții și poate duce la alte probleme de sănătate.

Consultația medicală trebuie luată în considerare mai ales dacă apar modificări semnificative legate de calitatea somnului, dar și de starea de veghe:

  • Senzație neobișnuită de obosită sau de somnolență în timpul zilei
  • Sforăitul devine foarte zgomotos, perturbând partenerul de pat
  • Treziri frecvente, uneori gâfâind sau cu stare de sufocare

Apneea obstructivă în somn este asociată  cu afecțiuni medicale sau anumite modificări în  structura țesuturilor de la nivelul capului sau gâtului care pot îngreuna respirația. Condițiile medicale asociate cu ASO includ:

  • Diabet
  • Hipertiroidism
  • Accident vascular cerebral
  • Leziuni ale măduvei spinării
  • Insuficiență cardiacă congestivă
  • Sindromul Down
  • Bătăi neregulate ale inimii

Anumite caracteristici anatomice ale craniului pot duce la obstrucționarea fluxului de aer. Acestea pot include un maxilar inferior mic sau nealiniat cu restul feței sau un os hioid care se dezvoltă mai jos în gât.

Până la 60% dintre copiii cu sindrom Down au AOS, din cauza îngustării căilor respiratorii superioare și tonusului muscular scăzut.

Factorii de risc pentru dezvoltarea ASO sunt:

  • Obezitate: Există o legătură puternică între obezitate și ASO, dat fiind că obezitatea poate crește țesutul adipos din gât, ceea ce poate afecta fluxul de aer prin căile aeriene superioare în timpul somnului.
  • Sex: Apneea obstructivă în somn este mai frecventă la bărbați și la femeile care au trecut prin menopauză.
  • Fumatul: fumătorii au un risc de până la 3 ori mai mare de a dezvolta AOS,  în comparație cu cei care nu au fumat niciodată sau au renunțat la fumat.
  • Vârsta: Riscul de AOS crește cu vârsta până persoană ajunge la aproximativ 60- 70 de ani. Studiile sugerează că riscul scade la persoanele în vârstă. Cu toate acestea, așa cum am văzut, președintele SUA, care are 80 de ani, prezintă această afecțiune. Dar să nu uităm că diagnosticul de AOS l-a primit prima dată în 2008, când avea 65 de ani, încadrându-se deci în grupele de risc, din punct de vedere al vârstei.
  • Congestia nazală: congestia nazală poate crește riscul de apariție a AOS.  Atunci când o persoană are apnee în somn, congestia nazală o poate agrava.  
  • Genetica: Persoanele cu o rudă apropiată afectată de AOS au un risc de două ori mai mare să dezvolte boala.

Complicații ale apneei în somn

Somnolența în timpul zilei din cauza lipsei de somn de calitate poate duce la probleme grave, inclusiv accidente de mașină. Persoanele cu AOS au un risc de 2-3 ori mai mare de a fi implicate într-un accident de mașină.

De asemenea, este obișnuit ca persoanele cu apnee în somn să prezinte diverse afecțiuni psihice sau fizice. De exemplu, persoanele cu AOS pot prezenta depresie, modificări ale dispoziției, iritabilitate și modificări ale memoriei sau atenției. În plus, așa cum am arătat, AOS crește riscul de diabet, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și bătăi neregulate ale inimii.
Diagnosticarea apneei obstructive de somn

Medicul va realiza inițial anamneza, interesându-se de prezența unor simptome caracteristice (somnolență excesivă în timpul zilei, treziri nocturne frecvente cu senzația de sufocare, etc. De asemenea, va analiza și istoricul familial, pentru a constata dacă există rude care au apnee în somn. El va efectua, de asemenea, un examen fizic, în cadrul căruia va verifica interiorul gurii și gâtului,  inclusiv amigdalele și uvula.

Pentru a determina riscul de AOS pot fi necesare teste suplimentare. Medicii pot da un diagnostic definitiv numai după efectuarea unui studiu de somn. Standardul de aur actual pentru studiile somnului se numește polisomnografie. În timpul unei polisomnograme, o serie de teste măsoară fluxul de aer în și din plămâni, tiparele de respirație și undele cerebrale. Medicii și specialiștii în somn preferă să efectueze polisomnografia într-un cadru de laborator, unde pot monitoriza cu atenție echipamentele. Dar, în unele situații, un test de apnee în somn poate fi efectuat și  acasă.

Cum tratează președintele SUA apneea în somn

Tratamentul standard pentru apneea de somn este CPAP, presiune pozitiva continuă a fluxului de aer, care forțează aerul să pătrundă în  gât pe parcursul somnului. Acesta este dispozitivul pe care îl folosește și președintele SUA.

 „Este foarte simplu. Este un dispozitiv medical pe bază de prescripție medicală care preia aerul din dormitor, îl comprimă și îl livrează în partea din spate a gâtului printr-un tub subțire și flexibil. Necesită purtarea unei măști și previne episoadele de respirație respirație obstructive”, arată Krainin.

Cum masca pentru CPAP se atașează de față prin intermediul unor curele și ea însăși exercită o anumită presiune la nivelul feței, acestea au cauzat urmele de pe fața lui Biden care i-au intrigat pe reporteri.

„Din 2008, președintele și-a dezvăluit istoricul de apnee în somn, în rapoarte medicale amănunțite. A folosit un aparat CPAP aseară, ceea ce este obișnuit pentru oamenii cu această istorie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, în ziua interviului pe care președintele SUA l-a susținut pe data de 28 iunie 2023.

Un dosar de sănătate publicat de medicul lui Biden în 2019  arăta că apneea în somn „a fost luată în considerare, dar simptomele lui s-au îmbunătățit semnificativ după operațiile pe sinus și pe pasaje nazale”.

Planul de tratament recomandat de medic pentru apneea obstructivă în somn depinde de mai mulți factori, dar, în primul rând, de perioada de când se manifestă simptomele și de cât de deranjante sunt acestea.

Inițial, medicii pot recomanda modificări ale stilului de viață, ce pot include:

  • modificarea obiceiurilor sau rutinelor zilnice pentru a ajuta la reducerea simptomelor
  • scădere în greutate
  • exerciții fizice
  • modificarea poziției de dormit
  • evitarea anumitor medicamente și a alcoolului

Pierderea în greutate printr-o dietă săracă în calorii și exercițiile fizice regulate pot duce la ameliorarea simptomatologiei, diminuând somnolența în timpul zilei, și favorizând un somn mai satisfăcător și o sănătate generală mai bună pentru persoanele cu AOS.

Persoanele cu AOS ușoară pot experimenta ameliorarea simptomelor dacă dorm pe o parte. Dormitul pe spate crește riscul de sforăit și episoade de oprire a respirației.

Este recomandată evitarea unor medicamente ce afectează sistemul nervos și pot agrava colapsul țesuturilor la nivel faringian. De asemenea, este bine să se limiteze sau chiar să se evite consumul de alcool, în special noaptea, deoarece poate agrava simptomele AOS și poate interfera cu capacitatea de a obține un somn odihnitor.

Modificările stilului de viață pot fi suficiente pentru a ajuta la controlul sau ameliorarea simptomelor ușoare ale AOS. Dar pentru simptomele moderate sau severe, cel mai frecvent și recomandat tratament este presiunea pozitivă a căilor respiratorii (PAP). PAP poate fi livrat prin diferite tipuri de aparate, dar fiecare necesită purtarea unei măști de nas, de gură sau ambelor.

Presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii  

CPAP funcționează prin furnizarea unui flux constant de aer în timpul somnului pentru a reduce riscul de colaps al căilor respiratorii. Unele dispozitive CPAP numite aparate PAP cu reglare automată (APAP) ajustează automat fluxul de aer la tiparele de respirație.

Dacă CPAP nu funcționează, medicii pot prescrie terapia BiPAP (Bilevel positive airway pressure sau presiune pozitivă cu două nivele a căilor respiratorii ). BiPAP presupune furnizarea a două niveluri diferite de flux de aer, unul pentru inspirație și celălalt pentru expirație.

Deși aparatele PAP sunt utile, este posibil să nu funcționeze pentru toată lumea. În unele cazuri, pot fi oferite și alte opțiuni de tratament.

Există, de asemenea, APAP, aparatele automate cu presiune continuă pozitivă a căilor respiratorii.

”Aparatele APAP diferă de aparatele CPAP prin capacitatea lor de a regla automat presiunea aerului pe care îl eliberează. Această capacitate poate face ca aparatul să fie mai confortabil decât un CPAP, deoarece persoanele care dorm au nevoie de niveluri diferite de presiune în diferite momente ale nopții, în funcție de poziția pe care o au în timpul somnului, stadiul de somn sau cantitatea de congestie.”, arată dr. Oana Cuzino pe site-ul doc.ro

Aparatele orale pentru AOS

Aparate orale: Dacă terapia PAP nu ameliorează simptomele AOS,  aparatele orale ar putea fi o opțiune. Mulți pacienți consideră că aparatele orale sunt mai confortabile decât purtarea echipamentului PAP noaptea. Aparatele funcționează prin stabilizarea gurii pentru a îmbunătăți fluxul de aer.

”La pacienții care sforăie și au SAS stadiu mediu spre moderat se pot recomandă diverse aparate care repoziționează mandibulă. Acestea sunt foarte eficiente la pacienții cu protruzie mandibulara.”, arată dr. Goanță.

Intervenția chirurgicală

Așa cum am văzut, președintele SUA a suferit o intervenție chirurgicală în 2019, la nivelul sinusurilor și pasajelor nazale, care i-a îmbunătățit simptomele respiratorii. Cu toate acestea, se pare că ele au revenit, dat fiind că Joe Biden folosește acum CPAP.

Deși intervenția chirurgicală este un tratament mai puțin obișnuit, poate fi potrivită pentru persoanele care nu au beneficiat de terapia PAP sau de aparate orale. Chirurgia poate ajuta, de asemenea, persoanele cu amigdale mărite, cu vegetații adenoide sau cu alte caracteristici fizice care îngreunează respirația.

”Contraindicațiile relative ale intervenției chirurgicale sunt: obezitatea, afecțiuni cardiovasculare în stadii avansate, vârstă înaintată, așteptări nerealiste ale rezultatului intervenției, contraindicații anatomice.”, subliniază dr. Goanță.

Cum trăiește un pacient cu apnee obstructivă în somn

După diagnosticul de apnee obstructivă în somn, poate dura timp semnificativ pentru modificarea stilului de viață și adaptarea la opțiunile de tratament recomandate de medic.

Există mai mulți pași pe care o persoană cu AOS îi poate parcurge pentru a gestiona afecțiunea și pentru a-și îmbunătăți calitatea somnului.

  • Urmați planul de tratament: tratamentul funcționează cel mai bine atunci când este utilizat conform recomandărilor. Indiferent dacă vi s-a prescris un aparat CPAP sau un alt dispozitiv, faceți tot posibilul să urmați instrucțiunile cu atenție.
  • Aveți grijă de dispozitivul dvs.: aparatele PAP și dispozitivele orale includ de obicei instrucțiuni pentru curățare și întreținere. Curățarea regulată a echipamentului îl va menține fără germeni care ar putea cauza diferite probleme
  • Contactați în mod regulat medicul: acesta vă poate ajuta să utilizați aparatul CPAP sau alte dispozitive, să abordați alte dificultăți pe care le puteți întâmpina cu tratamentul
  • Furnizați altor medici informații despre starea dumneavoastră: dacă consultați diferiți medici pentru alte afecțiuni, discutați cu toți planul de tratament pentru AOS. În acest fel, ei pot lua decizii care nu interferă cu tratamentul apneei în somn, cum ar fi evitarea unor medicamente care ar putea să vă agraveze simptomele.

Dispozitive pentru tratamentul apneei în somn

Deși nu știm ce tip de dispozitiv CPAP folosește președintele SUA ne putem documenta care sunt cele mai utile aparate pentru apnee în somn, cerând opinia medicilor sau studiind ofertele furnizorilor. Pe site-ul Linde regăsim o serie de opțiuni performante, inclusiv aparat CPAP portabil și accesorii CPAP.

Astfel putem beneficia de aparatul CPAP Prisma Soft, cu ecran LCD de dimensiuni mărite, pe care poate fi monitorizat fluxul de oxigen și o serie de funcții avansate de recunoaștere a respiratiilor periodice, microtrezirilor, sforăitului, hipopneilor și limitărilor de flux. Aparatul are și posibilitatea de adăugare a unui umidificator și a unui modul de pulsoximetrie.

președintele SUA

Aparatele CPAP portabile DreamStation Go și Air MiniTravel CPAP au dimensiuni reduse, pentru a putea fi luate în călătorii, port de încărcare USB încorporat, permit o utilizare ușoară. Acumulatorul aparatului DreamStation Go asigură o autonomie de 13 ore de terapie.  Dispozitivul AirMini de la ResMed cântărește doar 300 de grame și include o aplicație care oferă un control convenabil al aparatului și o  o gamă de setări de confort, precum și evaluarea calității somnului pe parcursul nopții.  

președintele SUA
președintele SUA

Tot pe site-ul Linde sunt recomandate și dispozitive BiPAP, respectiv prisma255 și Dreamstation BiPAP auto.

Prisma255  este un aparat de  terapie BiLevel pentru tratarea pacientilor cu apnee nocturnă obstructivă, mixtă sau complexă, cu necesar de presiune ridicat și/sau oscilant și cu o conformitate necorespunzatoare CPAP. Aparatul are nivele de presiune diferite in timpul inspiratiei si expiratiei. Dispozitivul are un ecran tactil și un concept de operare facil, este foarte silențios și prezintă o serie de funcții avansate. Dispozitivul Dreamstation BiPAP auto este adecvat atât pentru apneea obstructivă în somn cât și pentru cea apneea centrală de somn.

Puteți găsi, de asemenea, auxiliare pentru CPAP precum: filtru de particule fine pentru CPAP sau furtun CPAP, precum și umidificatoare care pot fi atașate la aparatele CPAP, precum Umidificator DreamStation, Umidificator PrismaAqua sau Umidificator HumidAir.

Surse: