răceala și gripa

Răceala și gripa: simptome, diferențe și tratamente

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Răceala și gripa au multe simptome asemănătoare, dar și o serie de diferențe importante. Una dintre aceste diferențe constă chiar în cauza celor două afecțiuni, răceala și gripa fiind determintate de virusuri diferite. O altă diferență semnnificativă este dată de gravitatea simptomelor: se cunoaște faptul că gripa provoacă, de obicei, simptome mai severe decât răceala, putând avea și complicații mai mari. De multe ori, confundăm răceala și gripa, pentru că pot începe cu simptome asemănătoare, precum nas înfundat, dureri în gât, strănut și tuse, febră, cefalee și dureri musculare. Totuși, este necesar să facem diferențierea între ele, pentru că gripa poate evolua rapid spre forme grave, implicând țesutul pulmonar, determinând chiar spitalizare. În articolul de față sunt trecute în revistă asemănările dintre răceală și gripă, dar mai ales diferențele și cele mai importante recomandări pentru a face față în mod optim acestor două afecțiuni.

Cauzele răcelii și gripei

Răceala și gripa sunt ambele boli respiratorii contagioase, dar sunt cauzate de virusuri diferite.  Gripa este cauzată doar de virusurile gripale, în timp ce răceala obișnuită poate fi cauzată de peste 200 de virusuri diferite, cel mai frecvent rinovirusuri, dar și virusuri paragripale și coronavirusuri sezoniere, diferite de SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19.

În ceea ce privește gripa, există patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C și D. Virusurile gripale A și B provoca epidemii sezoniere în fiecare an, în timp ce virusul gripal C nu provoacă epidemii, ci o formă ușoară de boală. În ceea ce privește virusul gripal D, acesta nu afectează omul, ci bovinele. Subtipurile actuale ale virusurilor gripale A întâlnite la oameni sunt virusurile gripale A (H1N1) și A (H3N2). Virusurile gripale A (H1N1), A (H3N2) și unul sau două virusuri gripale B (în funcție de vaccin) sunt incluse în componentă vaccinului antigripal în fiecare an..

În ceea ce privește răceala obișnuită, virusurile principale care cauzează această afecțiune includ:

Rinovirusurile

Acest grup este cel mai activ la începutul toamnei, primăvara și vara. Rinovirusurile provoacă 10%-40% din răceli, în general forme blânde, care se vindecă relativ repede.

Coronavirusurile sezoniere

Aceste virusuri acționează mai ales iarna și primăvara devreme. Coronavirusurile reprezintă cauza a aproximativ 20% din raceli. Există mai mult de 30 de tipuri de coronavirus, dar doar trei sau patru afectează oamenii.

Virusul Sincițial Respirator și virusurile paragripale

VSR și virusurile paragripale cauzează 20% din răceli. Acestea afectează frecvent copiii mici și pot determina infecții severe, precum pneumonia, la copii până în 5 ani.

Atât virusurile gripale, cât și cele care determină răceala pătrund în corp pe cale aerogenă, prin picăturile de salivă rezultate în urma tusei sau strănutului unei persoane contagioase, cât și prin contactul mucoaselor corpului cu suprafețe infestate.  De aceea, este foarte importantă spălarea frecventă a mâinilor, pentru a preveni atât simptomele gripei, cât și răcelii.

”Deși calea de transmitere este aceeași manifestările sunt asemănătoare la debut dar foarte diferite ulterior, existând riscul că în urmă unui episod gripal, persoană în cauza să rămână cu complicații greu remediabile, pe când în cazul răcelii vestea bună este că se vindecă relativ repede, nu lasă sechele, iar după vindecare nu există riscul de îmbolnăvire cu același tip de virus pentru că se dezvoltă așa numită autoapărare în care organismul capătă anticorpii necesari împotriva virusului.”, arată dr. Livia Claudia Todireasa, medic specialist medicină de familie, consultant medical pe sfatulmedicului

răceala și gripa

Răceala și gripa: simptome

 Răceala și gripa au multe simptome asemănătoare, dar pot avea și manifestări diferite, în special în ceea ce privește intensitatea.

”Simptomele sunt diferite de la persoană la persoană în ambele afecțiuni și se pot agrava în cazul în care persoană afectată nu se hidratează corespunzător sau nu ia nici un medicament cu rol de a calmă simptomele, existând cazuri în care cei netratati au avut nevoie de îngrijire medicală sau chiar spitalizare.”, subliniază dr. Todireasa.

Principalele simptome ale răcelii includ:

  • Durere în gât, care dispare. de obicei, după o zi sau două
  • Simptome nazale: curgerea nasului și congestia. În primele zile, nasul este plin de secreții apoase care devin ulterior vâscoase și capătă culoare mai închisă, galbenă sau verde
  • Tusea se poate instala în a patra sau a cincea zi
  • Febra este mai puțin frecventă la adulți, dar este posibilă o ușoară febră. Copiii sunt mai predispuși să facă febră atunci când au răceală.

Simptomele răcelii durează, de obicei, aproximativ o săptămână. Primele trei zile sunt cele în care simptomele sunt mai puternice și persoana este contagioasă, de aceea este recomandat să se izoleze și să se îngrijească.

Dacă simptomele răcelii nu par să se amelioreze după o săptămână, este posibil să se suprapună o infecție bacteriană și să fie nevoie de antibiotice pentru tratarea sa.

Uneori, simptomele răcelii pot fi confundate cu simptomele rinitei alergice (febra fânului) sau cu o infecție a sinusurilor, diferența fiind că simptomele alergiilor și sinuzitei durează, de regulă, mai mult de o săptămână și necesită abordări terapeutice diferite față de răceală. 

Simptomele gripei sunt, de obicei, mai severe decât simptomele răcelii și apar adesea mai abrupt. Principalele simptome ale gripei includ:

  • Dureri în gât
  • Febră, care poate depăși 40 de grade Celsius, aceasta fiind una dintre principalele diferențe față de răceală, când se înregistrează cel mult o febră moderată
  • Cefalee
  • Dureri musculare
  • Congestie nazală
  • Tuse

Unele tipuri de gripă pot fi asociate și cu vărsături și diaree.
Cele mai multe simptome ale gripei se ameliorează treptat, pe parcursul a două până la cinci zile, dar starea de slăbiciune poate dura mai mult de o săptămână. O complicație comună a gripei este pneumonia, în special la tineri, bătrâni sau persoanele cu probleme pulmonare sau cardiace.

Gripa și uneori răceala pot să se asocieze cu simptome mai severe, necesitând asistență medicală:

  • febră persistentă: o febră care durează mai mult de trei zile poate fi un semn al unei alte infecții bacteriene.
  • durerea severă de gât poate semnala instalarea faringitei streptococice, care necesită tratament medical specializat
  • tusea de lungă durată: tusea care nu dispare după două sau trei săptămâni, poate fi semn de bronșită sau chiar pneumonie, fiind necesară recomandarea unui antibiotic.
  • congestie nazală persistentă și dureri de cap: acestea pot semnala blocarea sinusurilor și o infecție la nivelul acestora (sinuzită)

În unele cazuri, poate fi necesară asistență medicală de urgență, simptomele incluzând:

  • Durere severă în piept
  • Dureri de cap severe
  • Dificultăți de respirație
  • Ameţeală
  • Confuzie
  • Vărsături persistente

Persoanele care au risc mai mare de a dezvolta complicații în cazul gripei sau răcelilor sunt:

  • copiii sub 2 ani
  • adulții peste 65 de ani
  • persoanele cu sistemul imunitar slăbit
  • persoanele care suferă de boli cronice, cum ar fi astmul, bolile de inima, bolile de rinichi, bolile hepatice și diabetul, obezitate
  • persoanele care locuiesc în case de bătrâni și în alte instituții de îngrijire de lungă durata
  • persoanele care sunt însărcinate sau intenționează să rămână însărcinate în timpul sezonului gripal

Răceala și gripa: principalele diferențe

O evidențiere mai ușoară a diferențelor dintre răceală și gripă se regăsește în următorul tabel:

 RăcealaGripa
CauzaPeste 200 de virusuri diferite (rinovirusuri, coronavirusuri, Virusul Respirator Sincițial, virusuri paragripale, etc)Virusurile gripale A (H1N1 și H3N2), B și C
SeveritateSimptomele pot fi ușoare până la moderateSimptome mai grave, pot apărea complicații severe, precum pneumonia
Durata3-4 zile, maxim o săptămână,  apoi urmează ameliorareCirca 1 săptămână, dar starea de slăbiciune se poate extinde până la 2-3 săptămâni
Simptome
FebraUneori, ușoarăDe obicei, cu valori mai mari, de peste 39 grade Celsius (mai ales la copiii mici), însoțită adesea de frisoane
Dureri de capOcazionalFrecvent
Dureri generaleUneori, dureri ușoareFrecvent, dureri musculare, dureri în piept, dureri de cap care pot crește în intensitate
Oboseală, slăbiciuneUneoriDe obicei, poate dura 2-3 săptămâni
Senzație de epuizare extremăNiciodatăFrecvent, la începutul bolii
Nas înfundat, dureri în gât și strănutFrecventUneori
Disconfort toracic, tuseUneori, tuse ușoară până la moderatăFrecvent, poate deveni severă
ComplicațiiRareoriRelativ frecvent, pot apărea: congestie sinusală și sinuzită, infecții ale urechii, bronșită, pneumonie
Metode de prevenireSpălarea frecventă a mâinilor; evitarea contactului cu persoanele răciteSpălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu persoane care au simptome de gripă, vaccinul anual antigripal
TratamentDecongestionante, medicamente pentru ameliorarea durerii, reducerea febreiDecongestionante, analgezice, antipiretice, medicamente pentru tuse, unele medicamente antivirale, antibiotice în caz de suprainfecție bacteriană

Răceala și gripa la copii

Răceala și gripa se manifestă similar la copii ca și la adulți, dar intensitatea simptomelor și modul în care răspunde organismul pot fi diferite, mai ales la copiii foarte mici.

Principalele simptome de răceală la copii includ:

  • Nas înfundat sau care curge (rinoree)
  • Dureri de gât
  • Dureri de cap
  • Dureri musculare
  • Tuse și strănut
  • Temperatură moderată
  • Senzația de apăsare pe față și urechi
  • Pierderea gustului și mirosului

Principalele simptome de gripă cuprind:

  • Febră ridicată
  • Frisoane
  • Dureri de cap
  • Dureri musculare
  • Tuse, deseori seacă și din piept
  • Dureri de gât
  • Dureri de urechi.
  • Uneori, pot apărea vârsături sau scaune diareice

Copiii vor suferi mai frecvent decât adulții de diferite forme de răceală pe parcursul unui an, dat fiind că imunitatea lor este insuficient consolidată. Astfel, un copil mic poate avea chiar și 10 episoade de răceală cu grade diferite de severitate pe parcursul unui an. Pe măsură ce copiii cresc și dezvoltă imunitate față de diverși agenți patogeni, episoadele de răceală se vor rări.

La copii, semnele suplimentare ale unei urgențe sunt:

  • Dificultăți de respirație sau respirație rapidă
  •  Culoarea albăstruie a pielii
  • Deshidratare, copilul nu bea suficiente lichide
  •  Letargie și incapacitatea de a interacționa cu cei din jur
  • Stare de epuizare, somnolență extremă
  • Iritabilitate
  • Agravarea unor simptome care păreau să se amelioreze
  • Febră mare cu erupție cutanată
răceala și gripa

Principalele complicații ale gripei la copii sunt

  • pneumonia
  • deshidratarea
  • agravarea problemelor medicale de durata, cum ar fi bolile de inima sau astmul, sinuzita și infecțiile urechii.

Cei mai predispuși la complicații grave ale gripei sunt copiii mai mici de 2 ani și cei cu probleme cronice de sănătate, cum ar fi astmul și diabetul. Aceștia sunt expuși unui risc crescut de spitalizare sau de infecție gripală severă sau complicată.

Un copil este mai expus riscului de gripă dacă:

  • Stă în preajma persoanelor infectate cu gripă
  • Nu a fost vaccinat antigripal
  • Nu se spală pe mâini după ce a atins suprafețele infectate

Tratamentul răcelii și gripei la copii este similar cu cel de la adulți, incluzând decongestionante nazale,  paracetamol, antiinflamatoare nesteroidiene (nurofen, panadol, ibalgin), siropuri de tuse dacă este cazul. Medicul poate recomanda anumite antivirale la copiii cu simptome severe sau care au risc mai crescut de complicații. Antibioticele nu sunt utile în cazul bolilor virale, dar pot fi recomandate în cazul în care apare o suprainfecție bacteriană.

Atenție: nu trebuie dată aspirină în cazul gripei la copii, pentru că există riscul de a dezvolta sindromul Reye, o formă gravă de encefalopatie, ce apare mai ales la copii cu vârste între 6- 12 ani.

Tratament pentru răceală și gripă

Prevenția este foarte importantă, atât pentru răceală cât și pentru gripă.

Cea mai importantă măsură de prevenire a acestor afecțiuni este spălarea frecventă a mâinilor. Spălarea cu apă caldă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, ajută la îndepărtarea germenilor de pe piele.

Vaccinul antigripal este, de asemenea, indicat pentru a preveni gripa sezonieră, care are perioade de vârf între sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii martie. În termen de două săptămâni de la vaccinarea antigripală, anticorpii se dezvoltă în organism și oferă protecție împotriva gripei. Copiii care primesc vaccinul pentru prima dată au nevoie de două doze livrate la o lună distanță. Vaccinul gripal poate proteja împotriva virusurilor gripale care fac parte din componența vaccinului sau a celor asemănătoare cu acestea. Vaccinul împotriva gripei sezoniere nu oferă protecție împotriva virusurilor gripale C. De asemenea, vaccinul nu protejează împotriva infecției și a bolilor cauzate de alte virusuri, care pot provoca simptome asemănătoare gripei, cum sunt virusurile care provoacă răcelile.

răceala și gripa

Alte metode de prevenție:

  • Evitarea contactului cu persoane care prezintă simptome de răceală sau gripă
  • Dezinfectarea suprafețelor potențial infectate
  • Respectarea unei bune igiene de viață, care permite fortificarea organismului
  • Administrarea unor medicamentele antivirale poate ajuta la prevenirea gripei, dacă ați fost expus la contactul cu o persoană cu simptome de gripă.

Răceala și gripa necesită un set de măsuri generale care trebuie luate, pentru o refacere mai eficientă a organismului:

  • Repaus la domiciliu
  • Odihnă prelungită (somn și reducerea efortului fizic)
  • Hidratare abundentă (apă, ceaiuri, supe)
  • Consum de alimente bogate în vitamine, în special vitamina C (fructe, legume) sau administrarea unor suplimente cu vitamina C. Vitamina A, complexul de vitamine B (vitaminele B1, B2, B5, B6, acid folic), precum și mineralele zinc și cupru pot fi, de asemenea, de ajutor. Atât vitamina C, cât și zincul sunt esențiale pentru producerea de neutrofile care luptă împotriva infecțiilor. Dovezile arată că zincul poate scurta durata unei răceli, în special la adulți, dacă este luat în decurs de 24 de ore de la debutul simptomelor.
  • Evitarea alcoolului și cofeinei, care pot provoca deshidratare suplimentară
  • Folosirea unor remedii naturale, precum spray-uri cu apă de mare, uleiuri esențiale, umidificatoare poate fi, de asemenea, de ajutor.
  • Gargară cu apă sărată caldă (1/2 linguriță de sare la 1 cană de apă), în cazul durerilor în gât

Nu există un tratament specific pentru virusurile care provoacă răceala și gripa, dar se pot folosi o serie de tratamente pentru ameliorarea simptomelor.

  • Pentru dureri și febră de 38 grade Celsius sau mai mare, se poate administra acetaminofen (paracetamol),  ibuprofen sau alte antiinflamatoare nesteroidiene.
  • Decongestionantele fără prescripție medicală care conțin pseudoefedrină pot ajuta la curățarea căilor nazale, dar numai temporar. Spray-urile nazale decongestionante precum oximetazolina (Afrin) pot ajuta și ele, dar dacă sunt folosite mai mult de trei până la cinci zile, pot provoca un efect de „rebound” (mai mult mucus și agravarea congestiei nazale). Atenție: pseudoefedrina poate crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, de aceea este bine să fie evitată în cazul  bolilor de inimă, hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat sau problemelor cu tiroida.
  • Unii medici sugerează utilizarea unui spray salin în locul unui spray medicamentos. Spray-urile saline fluidifică mucusul gros din căile nazale, dar nu au efect de rebound. Ele pot fi utilizate pentru perioade lungi de timp, fără efecte secundare semnificative.
  • Inhibitoarele de tuse fără prescripție medicală, cum ar fi cele care conțin dextrometorfan, pot fi de ajutor dacă tusea este atât de severă încât interferează cu somnul sau vorbirea. Pot fi folosite diferite tipuri de siropuri, în funcție de tipul de tuse. Totuși, dacă nu este excesivă, tusea trebuie încurajată, deoarece este un mecanism de eliminare a mucusului și germenilor din gât și plămâni.
  • Uneori pot fi recomandate și antihistaminice, dat fiind că unele dintre simptomele răcelii sunt similare cu ale alergiilor și implică aceleași mecanisme imunitare, dar efectul lor în timpul răcelilor rămâne controversat.
  • Medicamentele antivirale pot fi recomandate pentru a reduce severitatea și durata simptomelor gripei. În unele cazuri, acestea pot fi utilizate pentru a preveni gripa. Acestea includ baloxavir marboxil (Xofluza), oseltamivir (Tamiflu), peramivir (Rapivab) sau zanamivir (Relenza). În mod ideal, prima doză ar trebui luată în 48 de ore de la debutul simptomelor.
  • Antibioticele nu ameliorează simptomele gripei sau răcelilor, care sunt cauzate de virusuri. . Excesul de antibiotice fără prescripție medicală poate crește riscul unor infecții ulterioare rezistente la antibiotic.  Antibioticele pot fi recomandate de medic doar dacă apare o infecție bacteriană secundară, care se suprapune peste răceală sau gripă (cum ar fi sinuzită, pneumonie, etc.).

Mai jos sunt prezentate beneficiile câtorva medicamente mai cunoscute pentru răceală și gripă:

Nurofen răceală și gripă

Conform prospectului, Nurofen Răceală şi Gripă face parte din grupa medicamentelor decongestionante nazale de uz sistemic, fiind  utilizat în ameliorarea simptomelor neplăcute ale gripei şi răcelii, cum sunt congestie nazală şi sinuzală, durere de cap, febră, dureri musculare şi articulare.
Conţine ibuprofen, care este eficace pentru ameliorarea durerii (efecte analgezice), inflamaţiei (medicament antiinflamator) şi scăderea temperaturii în caz de febră (medicament antipiretic). Cealaltă substanţă activă, clorhidratul de pseudoefedrină, scade rapid edemul de la nivelul mucoaselor tractului respirator superior (medicament decongestionant).

Nurofen răceală și gripă este indicat pentru adulți și copii peste 12 ani, fiind administrate 1-2 comprimate de 200 mg/30 mg, la intervale de 4-6 ore. Nu trebuie depășită doza de 6 comprimate pe zi. De asemenea, acest medicament nu este recomandat copiilor sub 12 ani, iar șa persoanele vârstnice,  cu sensibilitate gastrică, cu insuficiență renală sau hepatică, administrarea trebuie făcută cu prudență, în conformitate cu recomandările medicului.

Fervex răceală și gripă

Fervex răceală și gripă este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 15 ani, pentru tratamentul răcelii, rinitei, rinofaringitei și afecțiunilor asemănătoare gripei. Fervex este util în ameliorarea unor simptome precum:

  • secreții nazale incolore și lăcrimare a ochilor
  •  strănut
  • dureri de cap
  • febră

Fervex conține paracetamol (500 mg) și clorfenamina– 4 mg (un medicament antihistaminic, cu efect împotriva alergiilor). Se administrează câte un comprimat filmat la 4 ore, fără a depăși doza maximă recomandată de maxim 4 comprimate pe zi. Acest medicament nu este recomandat în cazul copiilor sub 15 ani.

Coldrex răceală și gripă

Acesta este un medicament împotriva răcelii și gripei care conține trei substanțe active:
– paracetamol care ameliorează durerea și reduce temperatura atunci când aveți febra;
– clorhidratul de fenilefrina este un decongestionant care desfundă nasul și sinusurile și va ajută să respirați mai ușor;
– vitamina C (acidul ascorbic) înlocuiește vitamina C care se pierde în primele stadii de răceală și gripă.

Acesta este un remediu folosit pentru ameliorarea simptomatică, pe termen scurt a gripei, stărilor febrile, frisoanelor și răcelilor comune, inclusiv a cefaleei, durerilor în gât, disconfortului și durerilor, congestiei nazale, sinuzitei precum și durerii și catârului nazal acut, asociate acesteia. Se administrează sub forma unui praf, adăugat la un pahar cu apă caldă.

Este utilizat pentru tratamentul simptomatic al răcelii și gripei la adulți și copiii peste 12 ani, fiind administrat sub forma unui plic la 4-6 ore, fără a se depăși 4 plicuri pe parcursul a 24 de ore. De asemenea, tratamentul cu Coldrex nu trebuie să depășească 3 zile, fără recomandarea medicului.

Theraflu răceală și gripă

Theraflu este, de asemenea, un remediu care poate ameliora răceala și gripa, conținând ca substanță principală tot paracetamolul (650 mg/plic), alături de maleat de feniramină (antialergic) și clorhidrat de fenilefrină (decongestionant nazal).

Efectele Theraflu includ:

  • Calmarea  febrei şi durerii
  • Oprirea simptomelor de tip alergic
  • Ameliorarea congestiei nazale nazale

Theraflu se administrează adulților și copiilor peste 12 ani, sub forma unor plicuri cu granule alb-gălbui, al căror conținut este adăugat peste 250 ml de apă fierbinte. Nu trebuie să se depășească doza maximă de 3-4 plicuri pe zi, iar utilizarea medicamentuiui nu trebuie să depășească 5 zile. Pe toată perioada tratamentului nu trebuie administrate alte medicamente care conţin paracetamol. Dacă simptomele nu se îmbunătăţesc după 5 zile, tratamentul trebuie întrerupt, iar pacientul trebuie să se prezinte la medic.

Alte medicamente utile când ne confruntăm cu răceala și gripa includ:

Propolis C răceală și gripă

Acesta este un supliment alimentar pe bază de extracte naturale standardizate, care se administreaza de la primele simptome de răceală și gripă. Are ca principal beneficiu creșterea aportului de vitamina C. utilă în caz de răceală și gripă și poate fi asociat cu antiinflamatoare și antipiretice. Se prezintă sub forma unor plicuri, fiecare plic dizolvându-se în 100 ml apă caldă. Se administrează atât la copii, cât și la adulți. În cazul copiilor, administrarea se face astfel:

  • Copii cu varsta intre 1-3 ani: 2-3 plicuri pe zi.
  • Copii cu varsta intre 4-10 ani: 3-4 plicuri pe zi.
  • Copii cu varsta de peste 10 ani: 4-5 plicuri pe zi

Propolis C pentră răceală și gripă conține o serie de extracte active, cu rol calmant, energizant, antiinflamator. Principalele ingrediente sunt:

  • extract uscat din fructe de maceș standardizat în vitamina C
  • tinctură de propolis,
  • acid ascorbic
  • extract uscat din fructe de șoc standardizat în antocianozide
  • extract fluid din flori de tei
  • extract uscat din partea aeriană de echinacea standardizat în polifenoli

1 plic conține 72 mg vitamina C (90% din doza zilnică recomandată)

Modafen răceală și gripă

Modafen răceală și gripă este un medicament indicat ca tratament simptomatic cu durată scurtă în caz de infecții acute ale tractului respirator superior: congestie nazală și / sau sinusala cu cefalee și febra, rinită acută, sinuzita, viroză respiratorie și gripă.

Modafen face parte din grupa medicamentelor decongestionante nazale de uz sistemic, simptomatice, fiind utilizat în ameliorarea simptomelor neplăcute ale gripei şi răcelii, cum sunt congestia nazală şi sinusală, durerea de cap, febră, durere în gât, dureri musculare şi articulare.

Conţine ibuprofen și clorhidrat de pseudoefedrină(medicament decongestionant).

Modafenul este indicat în ameliorarea simptomelor de gripă şi răceală precum decongestionarea mucoaselor tractului respirator, reducerea febrei și reducerea durerilor asociate cu răceala și gripa.

Se administrează la adulți și copii peste 12 ani, câte 1 – 2 comprimate la 4 – 6 ore fără a se depăși 6 comprimate / zi.
Medicamentul se administrează cel mult 7 zile.

Carmol răceală și gripă

Acesta  este o loțiune utilizată pentru frecție care activează circulația locală a sângelui, decongestionand țesuturile subiacente locului aplicării. Produsul este recomandat pentru combaterea durerilor musculare cauzate de gripă și răceală. Ameliorează disconfortul muscular, accelerează sistemul imunitar și combate simptomele infecțiilor virale, contribuind la reconfortarea și fortifierea organismului. Mentolul din compoziția sa produce dilatarea vaselor de sânge superficiale, ceea ce determina inițial o senzație de răceală la nivelul pielii, urmată de o încălzire, provocând deplasarea spre piele a sângelui stagnat într-o regiune inflamată și atenuarea contracturii musculare. Uleiul volatil de cimbru calmează durerile musculare și are un efect tonic, iar terpineolul contribuie la revigorarea organismului.
Ca mod de utilizare, Carmolul se aplică zilnic pe pielea intactă, fără leziuni, și nu se clătește după aplicare. Poate fi folosit și în cazul copiilor, cu vârste peste 3 ani, doza maxim recomandată fiind de 21 de zile consecutive de aplicare.

Răceala și gripa: leacuri bătrânești

O serie de remedii la domiciliu sunt considerate benefice și utilizate în caz de răceală și gripă. Deși nu sunt subiect al unor studii științifice, acestea au  efecte benefice, demonstrate în timp. Unele dintre ele sunt folosite în mod tradițional, fiind considerate adevărate leacuri bătrânești. Dintre acestea, pot fi menționate:

Mierea care se poate fi consumată ca atare sau adăugată în ceaiuri cu lămâie este considerată un remediu eficient împotriva durerilor în gât și tusei. Mierea are o serie de proprietăți antimicrobiene, iar asocierea cu lămâia aduce un aport suplimentar de vitamina C. Mierea nu trebuie dată copiilor cu vârste sub 1 an, deoarece conține spori botulinici pe care sistemul imunitar al sugarilor, încă nedezvoltat, nu îi poate elimina.

Usturoiul face parte din rețetele tradiționale anti-răceală, de care am auzit de la bunici. Usturoiul conține un  compusul numit alicina, care are proprietăți antimicrobiene. Consumul de usturoi (ca atare sau sub forma unui supliment alimentar) poate avea efecte de ameliorare a simptomelor răcelii și întărire a sistemului imunitar.

Supele, mai ales supa de pui. Să consumi supă caldă este unul dintre primele remedii pe care părinții și bunicii ni le administrau în copilărie, în caz de răceală sau gripă. Desigur că supa nu este un leac, dar are o serie de efecte benefice, precum hidratarea, încetinirea deplasării neutrofilelor în sânge, astfel încât să rămână concentrate la locurile inflamate, permițând vindecarea, reducerea simptomelor respiratorii.

Gargara cu apă sărată este recomandată în cazul durerilor în gât și congestiei nazale. Sarea are efecte antibacteriene, iar gargara cu apă sărată permite fluidificarea mucusului și distrugerea agenților patogeni conținuți de acesta, scăzând severitatea simptomelor răcelii.

răceala și gripa

Ceaiurile de plante medicinale

Oricine care se confruntă cu răceala și gripa știe că trebuie să bea un ceai. Ceaiurile de mușețel, tei, soc sunt celebre pentru folosirea lor în cazul infecțiilor sistemului respirator. Pe lângă acestea, ceaiul de ghimbir este foarte util, pentru calmarea tusei și durerilor în gât, dar și a senzației de greață, care apare în cazul gripei. Ceaiul de echinaceea are efecte de întărire a sistemului imunitar, fiind bogat în flavonoide cu efecte pro-imunitare și antiinflamatorii.

Ceaiul de cimbru este excelent pentru sănătatea respiratorie. Mai multe studii clinice au demonstrat că cimbrul poate fi folosit pentru ameliorarea tușei și pentru decongestionarea cailor respiratorii. În caz de afecțiuni respiratorii, cel mai util este cimbrul proaspăt din care se prepară ceai. Acesta va conține uleiuri esențiale care vor avea efect rapid, facilitând expectorația. De asemenea, ceaiul de cimbru calmează iritația faringelui, reducând disconfortul specific. Thymolul, unul dintre uleiurile esențiale pe care le conține cimbrul, are efecte puternice împotriva ciclooxigenazei-2, sau COX-2, o enzima răspunzătoare de menținerea inflamației din organism. Un alt ulei regăsit în cimbru, carvacrolul, are un efect similar asupra cytokinelor inflamatorii, mici proteine care semnalează coprului nevoia de a crește inflamatia.

Folosirea unui umidificator este, de asemenea, recomandată în camerele bolnavilor de răceală sau gripă. Umiditatea este benefică pentru reducerea inflamației nazale și facilitarea respirației. Pot fi adăugate și câteva picături de uleiuri esențiale, cum ar fi ulei de eucalipt, de mentă, de cimbru sau de salvie care pot avea efecte pozitive în stimularea respirației. O baie caldă poate avea, de asemenea, efecte benefice în cazul răcelii sau gripei, permițând inhalarea aburilor cu efect decongestionant, relaxarea,

Uleiurile esențiale pot fi folosite pentru fricționarea anumitor zone, inhalate cu abur, difuzate în aer sau turnate pe un tamponb pentru a fi folosite ca compresă. Uleiul de eucalipt diluat poate fi folosit ca frecție, pe piept sau inhalat, având rol decongestionant.. Adăugarea de lavandă, cedru sau ulei de lămâie calmează, de asemenea, căile nazale. Inhalarea de mentol ajută la ameliorarea congestiei nazale, dar  poate avea și efecte inhibitoare asupra infecției. Uleiurile de rozmarin, cimbru, mentă, busuioc și arbore de ceai pot, de asemenea, ameliora simptomele unei răceli. În caz de astm sau alte boli respiratorii cronice, aromoterapia trebuie folosită cu precauție, pentru că poate declanșa un atac.

Surse: