5 moduri prin care respirația deficitară îți afectează psihicul
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Așa cum se știe, anumite probleme de natură psihologică, precum anxietatea, pot provoca dificultăți de respirație. Și inversul este valabil: respirația deficitară poate afecta psihicul în multiple moduri. Astfel, un aport insuficient de oxigen perturbă direct activitatea cerebrală, afectând funcțiile cognitive. Pe de altă parte, bolile care provoacă respirația deficitară, precum BPOC, sunt asociate frecvent cu anxietate, uneori dusă la extrem, sub forma atacurilor de panică. O persoană care știe că are funcția respiratorie deteriorată poate manifesta o teamă constantă de sufocare, chiar și atunci când nu este cazul. O astfel de teamă va deveni cu atât mai acută atunci când sunt episoade efective de sufocare, ca, de exemplu, în exacerbările BPOC. Anxietatea declanșată va afecta și mai mult respirație, creându-se un cerc vicios în care respirația deficitară determină anxietate, iar anxietatea îngreunează suplimentar respirația. În articolul de față vom trece în revistă 5 moduri obișnuite prin care respirația deficitară afectează psihicul și ce măsuri poți lua pentru echilibrarea situației.
I. Respirația deficitară determină anxietate
Frecvent, problemele de respirație sunt însoțite de anxietate, pentru că bolnavul poate avea senzația că se sufocă, resimțind lipsa de aer ca pe o amenințare. Ca urmare, se declanșează mecanismele specifice anxietății, prin activarea sistemului nervos simpatic, ce induce răspunsul ”luptă sau fugi.” Acest răspuns poate amplifica problemele respiratorii, determinând hiperventilație, scurtarea respirației, senzație de presiune în piept, creșterea ratei cardiace. Astfel, se creează un cerc vicios: respirația deficitară determină anxietate, iar anxietatea amplifică dificultățile respiratorii.
Uneori, anxietatea este principala cauză a unei respirații deficitare, fără să fie neapărat implicată o boală pulmonară sau de altă natură. Anxietatea face ca respirația să devină superficială, rapidă, sacadată.
Atunci când problemele de respirație sunt determinate de o stare de anxietate, acestea nu sunt periculoase. Odată ce starea de anxietate diminuează, respirația se reglează. Totuși, la persoanele cu patologii care pot provoca o respirație deficintară (BPOC, alte afecțiuni care provoacă hipoxie), anxietatea poate fi justificată de existența unei crize reale, care determină scăderea nivelului de oxigen. În astfel de cazuri, este necesară abordarea bolii de bază și corectarea deficitului de oxigen (prin oxigenoterapie).
În cazul în care problemele respiratorii sunt determinate de un episod anxios sau un atac de panică, practicile de respirație profundă, cum este respirația diafragmatică (abdominală) sau respirația concentrată pot reduce anxietatea și corecta respirația deficitară.
”Când ne simțim anxioși sau sub stres, ne vine mai ușor să inspirăm mult și des. Însă, dacă inspiri prea repede și prea adânc, poți să te hiperventilezi, iar hiperventilarea scade cantitatea de sânge bogat în oxigen care curge spre creier. Încearcă, în schimb, o expirație minuțioasă. Împinge tot aerul din plămâni, apoi lasă-i pe ei să-și facă munca de a inhala. În continuare, străduiește-te să petreci un pic mai mult timp expirând decât inspirând. De exemplu, încearcă să inspiri timp de patru secunde, apoi să expiri timp de șase. Repetă acest tip de repirație timp de două până la cinci minute. Această tehnică se poate aplica în orice poziție în care te simți confortabil, stând în picioare, stând așezat pe scaun sau culcat.”, recomandă dr. Oana Cuzino, pe site-ul doc.ro
Anxietatea dă uneori simptome alarmante, care îi pot face pe mulți să se teamă că sunt victime ale unui atac de cord. În cazul atacului de panică, principalele manifestări includ:
- dificultăți de respirație sau respirație rapidă
- ritm cardiac crescut
- transpiraţie
- neliniște, iritabilitate
- dureri în piept
- sentimentul de moarte iminentă
Alte manifestări ale anxietății pot fi de natură psihologică:
- agitație, nervozitate sau frustrare
- teama de a nu pierde controlul
- gânduri înspăimântătoare, imagini mentale sau amintiri
- capacitate scăzută de concentrare
- confuzie
- tulburări de memorie
- dificultăți de vorbire
Anxietatea și panica pot duce la schimbări comportamentale și fiziologice care pregătesc persoana să se apere împotriva unei amenințări.Pentru că este nevoie de oxigen care să alimenteze mușchii pentru a-i pregăti de luptă sau de fugă, respirația devine mai rapidă și, ca urmare, pot apărea dificultăți de respirație.
Scurtarea respirației sau dispneea indusă de anxietate este corelată cu hiperventilația, cunoscută și sub denumirea de suprarespirație. Respirația deficitară poate determina o tendință către hiperventilație care, la rândul său, poate agrava dificultățile respiratorii. Hiperventilația poate avea următoarele consecințe:
- poate intensifica sentimentele de panică, stres și anxietate
- poate scădea dioxidul de carbon din sânge, condiție numită hipocapnie, asociată cu scăderea tensiunii arteriale, intensificarea ritmului cardia, alterări cerebrale, tulburări vizuale, anxietate excesivă
- poate duce la leșin, greață, amorțeală sau furnicături, gură uscată
- poate determina senzația de presiune în piept
- poate determina confuzie
- poate perturba somnul
Atunci când o persoană prezintă simptome ca cele descrise mai sus, medicul va realiza o serie de investigații, pentru a exclude probleme pulmonare sau cardiace. Dacă nu sunt identificate cauze fizice, se poate concluziona că simptomele sunt determinate de un atac de panica și se recomandă anxiolitice, psihoterapie, metode de relaxare, tehnici de respirație.
II. Legătura dintre respirația deficitară și depresie
O serie de studii au arătat că scurtarea respirației, care însoțește o serie de boli, precum BPOC, este un adevărat predictor pe termen lung pentru depresie. Atunci când respirația deficitară este simptom al unei boli grave, precum bronhopneumopatia obstructivă cronică, insuficiența cardiacă, etc. depresia se poate instala ca principală manifestare a stărilor de presiune, anxietate și neputință cărora trebuie să le facă față bolnavul. Pe fondul depresiv se pot instala o serie de tulburări cognitive și funcționale, care amplifică simptomele depresive.
Cea mai frecventă cauză a scurtării respirației, în special la persoanele vârstnice este Boala Pulmonară Obstructivă Cronică, asociată cu o serie de probleme, precum disconfort fizic, oboseală, lipsa apetitului, anxietate, insomnie. Toate aceste tulburări asociate conduc, în timp, la depresie. BPOC este adesea însoțită de comorbidități precum boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune, un motiv în plus pentru instalarea depresiei.
III. Insomnia poate fi asociată cu o respirație deficitară
Respirația deficitară poate determina insomnie fie direct, din cauza întreruperilor frecvente ale somnului, fie indirect, din cauza anxietății asociate. Insomnia corelată cu problemele de respirație este și ea o cauză a depresiei, de care am vorbit anterior.
Persoanele cu apnee de somn, la care respirația devine superficială sau se întrerupe scurt în timpul somnului, pot prezenta episoade frecvente de insomnie, care poate duce, pe termen lung, la depresie, tulburări de dispoziție, anxietate.
”Oprirea respirației în timpul somnului și celelalte simptome ale apneei de somn au fost asociate cu aproape toate manifestările depresiei, inclusiv senzația de lipsă de speranță și sentimentul de eșec”, a spus Anne Wheaton, epidemiolog la Centers for Disease Control and Prevention, în urma unei cercetări ce a vizat stabilirea legăturilor dintre respirația deficitară, insomnie și depresie.
„Persoanele cu probleme de respirație în somn raportează adesea insomnie sau somnolență exagerată, se simt frecvent obosite și lipsite de energie.”, a mai adăugat cercetătoarea.
Marea majoritate a pacienților care caută tratament pentru insomnie au un tip de probleme de respirație în somn, conform unui studiu din 2012.
„La persoanele fără cauze cunoscute de insomnie – cum ar fi stresul, depresia sau alte afecțiuni medicale – 90 la sută din episoadele de insomnie sunt determinate de probleme de respirație”, arată conducătorul studiului, Barry Krakow, director medical la Maimonides Sleep Arts and Sciences din Albuquerque.
” Tratați orice alergie, curățați-vă căile nazale cu soluție salină sau inhalații, încercați benzile nazale, care țin nările deschise.”, sunt recomandările studiului, pentru combaterea cauzelor respiratorii ale insomniei.
Un alt raport, publicat în revista Sleep, a arătat că insomniacii cronici se trezesc în medie de aproximativ 30 de ori pe noapte și că o scurtă problemă respiratorie – o scădere a volumului de oxigen inhalat, din cauza căilor respiratorii îngustate, de exemplu – precede aproximativ 90% dintre aceste întreruperi. Majoritatea acestor persoane nu își dau seama că problemele de respirație din timpul somnului determină numeroasele treziri și episoadele de insomnie.
În general, problemele de respirație în timpul somnului și depresia asociată acestora sunt subdiagnosticate, consideră cercetătorii.
Atât depresia, cât și problemele de respirație în timpul somnului sunt comune și ambele sunt subdiagnosticate, au scris cercetătorii. Deși nu există o legătură de tip cauză-efect, problemele de respirație din timpul somnului pot contribui la instalarea depresiei.
Persoanele cu probleme de respirație experimentează adesea un somn fragmentat, episoade de insomnie și pot avea niveluri scăzute de oxigen în sânge în timpul somnului.
IV. Tulburările de dispoziție și respirația deficitară
Un alt studiu, din anul 2018, a arătat că respirația deficitară și hipoxia pot determina exagerarea răspunsurilor psihologice negative, inhibând totodată trăirile pozitive. Pe lângă faptul că determină o stare de oboseală fizică, respirația deficitară poate induce tensiune , iritabilitate, sentimente de frustrare, schimbări semnificative de dispoziție.
Studiile care investighează modificările neuropsihologice, ca răspuns la reducerea sistemică a oxigenului demonstrează o varietate de deficiențe, inclusiv modificări ale dispoziției, comportamentului, motivației. Alte simptome care însoțesc respirația deficitară includ tulburări de coordonare, alterări ale funcției cognitive, scăderea forței și vigorii. Aceste simptome sunt,de obicei, însoțite de creșterea răspunsurilor psihologice negative, cum ar fi apatie, anxietate, dispoziție negativă, oboseală, confuzie, ostilitate și o scădere a elementelor de profil psihologic pozitiv, cum ar fi activarea motivațională și afectul pozitiv.
V. O respirație deficitară poate fi asociată cu probleme de concentrare și atenție
Respirația deficitară poate duce la hipoxie, scăderea aportului de oxigen în sânge. Hipoxia cerebrală este asociată cu o serie de disfuncționalități, majoritatea exprimate prin scăderea activității cerebrale. Ca urmare, funcțiile cognitive (atenția, concentrarea, memoria) pot fi afectate. Desigur, hipoxia are efecte mult mai grave, putând duce la pierderea cunoștinței, atac de cord și, dacă nu se intervine rapid, chiar moarte cerebrală. Pe lângă simptomele fizice, precum amețeli, stare de greață, aritmii, cianozarea tegumentelor și unghiilor, hipoxia poate provoca o serie de simptome de natură psihologică, asociate cu afectarea neurologică:
- Afectarea memoriei
- Dificultăți de concentrare
- Stare de confuzie
- Descreșterea timpilor de reacție
- Afectarea judecații
- Modificări de dispoziție și chiar de personalitate
- Senzație de irealitate
- Euforie
Dintre condițiile medicale care determină reducerea cantității de oxigen în sânge,pot fi menționate boli pulmonare, precum BPOC, criza de astm bronșic, infecțiile pulmonare, precum și alte afecțiuni ca scleroză laterală amiotrofica și alte boli care paralizează mușchii respiratori; leziuni cerebrale; intoxicație cu monoxid de carbon, asfixia; complicații ale unei anestezii generale; supradoze de droguri și alte substanțe halucinogene, altitudinile înalte; aritmiile.
În cadrul hipoxiei, intervenția trebuie să fie foarte rapidă, pentru a preveni consecințele severe
Hipoxia cerebrală este o urgență medicală care necesită tratament imediat. Este vital că alimentarea normală cu oxigen a creierului să se reia rapid precum și menținerea unui flux sanguin constant la nivelul creierului, pentru a preveni complicațiile sau moartea cerebrală.”, arată dr. Laura Spătaru, specialist neurologie, pe site-ul sfatulmedicului.ro.
În funcție de gravitate și cauze, tratamentul poate include:
- Administrare de sânge, fluide, medicamente pentru restabilirea tensiunii arteriale și ritmului cardiac
- Medicamente pentru prevenirea convulsiilor
- Reducerea temperaturii corpului, pentru a încetini activitatea cerebrală și nevoia de oxigen la nivelul creierului
- Oxigenoterapie
- În cazurile severe, reespirație asistată mecanic
Desigur, acestea sunt situațiile de hipoxie severă, dar o formă de hipoxie poate fi aproape permanentă la bolnavii de BPOC sau cu alte afecțiuni pulmonare, necesitând oxigenoterapie la domiciliu. În astfel de situații, când aportul de oxigen diminuează semnificativ, sub 90%, pe lângă problemele fizice se pot observa și manifestările neuro-psihologice deja menționate.
Surse:
- https://doc.ro/totul-despre-depresie-si-anxietate/anxietatea-poate-fi-controlata-prin-exercitii-de-respiratie
- https://www.sfatulmedicului.ro/Neuropatii/hipoxia-cerebrala-sau-privarea-de-oxigen-a-creierului_17212
- https://www.healthline.com/health/shortness-of-breath-anxiety#treatment
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/326831
- https://www.verywellmind.com/shortness-of-breath-2584249
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3039879/
- https://www.livescience.com/19383-depression-sleep-apnea-breathing-problems-study-finds.html
- https://www.washingtonpost.com/national/health-science/breathing-problems-may-cause-insomnia-without-your-realizing-it/2013/06/07/0fd3de0e-c6e4-11e2-9245-773c0123c027_story.html
- https://archive.nytimes.com/well.blogs.nytimes.com/2012/12/03/insomnia-is-linked-to-trouble-breathing/
- https://www.stralsakerhetsmyndigheten.se/contentassets/30211eb1a6994189ae4ab42d10c5fef4/201520-the-effects-of-mild-acute-hypoxia-on-cognitive-performance
- https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2018.00362/full#:~:text=Hypoxia%20Worsens%20Affective%20Responses%20and%20Feeling%20of%20Fatigue%20During%20Prolonged%20Bed%20Rest,-Nektarios%20A.%20M.%20Stavrou&text=Previous%20research%2C%20although%20limited%2C%20suggests,responses%20and%20attenuating%20positive%20emotions.