respirația în sarcină

Respirația în sarcină: ghid pentru un bebeluș sănătos

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Respirația în sarcină se poate modifica simțitor, din cauza transformărilor care au loc în organismul femeii gravide. Dificultățile de respirație în timpul sarcinii sunt destul de frecvente; potrivit unui studiu din 2015, se estimează că 60-70% dintre femei suferă de dificultăți de respirație sau dispnee în timpul sarcinii.

Cauzele includ extinderea uterului, care împinge în sus plămânii, creșterea volumului sanguin și modificările hormonale. În cazuri rare,  dificultățile de respirație pot semnala complicații grave, cum ar fi pneumonia sau formarea unor cheaguri de sânge, mai rar probleme cardiace.

Dispneea de sarcină este, de obicei, inofensivă. Tratamentul implică, în general, remedii la domiciliu, cu excepția cazului în care există o cauză medicală subiacentă și este necesară intervenție specializată.  

Articolul de față se dorește a fi un scurt ghid care prezintă cum se modifică respirația în sarcină și ce măsuri trebuie luate în funcție de severitatea dispneei și posibilele probleme medicale asociate. În timpul sarcinii, corpul se transformă foarte mult, atât din punct de vedere anatomic, cât și biochimic. Acest lucru are efect asupra tuturor organelor și sistemelor. Așa cum am precizat, respirația în sarcină va fi diferită de cea normală. Acest lucru, deși neplăcut, nu este un motiv de îngrijorare. Totuși, pentru sănătatea viitoarei mame și a bebelușului, este necesar să se elimine suspiciunea oricărei afecțiuni respiratorii, cardiace sau de altă natură. Astfel încât nașterea să decurgă fără probleme sau să poată fi luate măsurile adecvate, în caz de necesitate.

Cum se modifică respirația în sarcină

La începutul sarcinii, scurtarea respirației, cunoscută sub numele de dispnee, este cauzată de creșterea nivelului de progesteron. Cercetările arată că aproximativ 60% până la 70% dintre gravide experimentează acest simptom.

”Sarcina induce modificări complexe – anatomice şi funcţionale – la nivelul aparatului respirator, esenţiale pentru asigurarea unei oxigenări adecvate a ţesuturilor materne şi fetale. Cunoaşterea acestora permite diferenţierea între fenomene fiziologice induse de gestaţie şi simptome ale unor boli pulmonare care complică sarcina.”, se arată într-un articol de pe viata-medicala.ro, realizat de conf. dr. Anca-Daniela Stănescu, dr. Mircea Octavian Poenaru, dr. Denise Diaconescu şi prof. dr. Dimitrie Nanu.

Specialiștii mai adaugă că respirația în sarcină afectată de modificările biologice nu este o problemă, dar bolile respiratorii care se pot suprapune au un puternic impact negativ asupra mamei și copilului.

 ”Modificările adaptative respiratorii sunt bine tolerate în sarcina fiziologică. Asocierea unei boli pulmonare cu gestaţia, interacţiunile care se stabilesc între cele două entităţi, gravitatea afecţiunii respiratorii cresc semnificativ morbiditatea şi mortalitatea feto-maternă. Prin reducerea aportului de oxigen şi potenţialul evolutiv sever, bolile aparatului respirator care complică relativ frecvent sarcina – pneumonia, tuberculoza, astmul, edemul pulmonar – influenţează nefavorabil evoluţia fătului şi a gravidei.”, precizează experții.

În primul trimestru, respirația devine mai dificilă, pe măsură ce corpul se adaptează la noile niveluri hormonale. Adesea, acest simptom dispare după câteva săptămâni, apoi reapare în timpul celui de-al doilea sau al treilea trimestru.

”Pe măsură ce copilul crește în abdomen, alte organe sunt strânse și împinse în sus și lateral. Este posibil ca plămânii să nu aibă suficient spațiu pentru a se extinde complet, iar diafragma, principalul mușchi respirator, nu se poate contracta adecvat, deoarece este, de asemenea, comprimată.”, explică dr. Laura Riley, obstetrician și ginecolog șef la NewYork-Presbyterian Hospital și președinte al departamentului de Obstetrică și Ginecologie de la Weill Cornell Medicine din New York City.

respirația în sarcină

Dificultățile de respirație sunt frecvente în timpul sarcinii și de cele mai multe ori nu există motive de îngrijorare, deși uneori pot exista și alte condiții medicale subiacente.

”În ciuda faptului că femeia însărcinată simte că primește mai puțin aer și are senzația de respirație incompletă, nivelurile ridicate de progesteron susțin o respirație mai profundă, pentru a  asigura suficient oxigen în sânge; în plus, volumul de sânge din corp este mai mare în timpul sarcinii, astfel încât o cantitate mai mare de traversează placeta, atuci când inspiri.”, spune dr. Riley.

Respirația în sarcină se caracterizează adesea printr-o scurtare a inspirului, ceea ce poate duce, câteodată, la senzația de lipsă de aer. Totuși, dacă nu există alte cauze în afară de sarcină, respirația scurtă nu este un semn al unei probleme de sănătate, iar această compresia plămânilor din timpul sarcinii nu provoacă leziuni permanente. După naștere, organele mamei revin imediat i în poziția lor dinainte de sarcină, iar respirația se îmbunătățește.

De fapt, studiile arată că, la majoritatea gravidelor senzația de lipsă de aer se ameliorează chiar înainte de naștere. Când capul bebelușului coboară în canalul de naștere, de obicei cu aproximativ două sau trei săptămâni înainte de naștere, se creează mai mult spațiu pentru diafragmă și persoana respiră mai ușor.

Dificultăți de respirație în sarcină

Dificultățile de respirație sunt considerate de medici un  simptom al sarcinii în sine și există mai multe cauze care contribuie la apariția dispneei. Schimbările biologice și mecanice legate de sarcină sunt factori probabili, aceștia putând varia de la creșterea uterului până la solicitarea crescută a activității cardiace.

Respirația în sarcină se poate modifica încă de la început în anumite cazuri, în timp ce în altele  modificarea respirației este observată abia în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru.

Dacă apar dificultăți severe de respirație, este esențial un consult medical, pentru că pot apărea sau se pot agrava diverse afecțiuni în timpul sarcinii, care pot contribui la această problemă. Acestea includ:

Astmul

Sarcina poate agrava simptomele deja existente de astm. Persoanele cu astm bronșic trebuie să discute cu un medic despre tratamente sigure în timpul sarcinii, cum ar fi inhalatoarele sau  medicația cea mai indicată.

Cardiomiopatia peripartum

Acesta este un tip de insuficiență cardiacă care poate apărea în timpul sarcinii sau imediat după naștere. Simptomele includ umflarea gleznelor, tensiune arterială scăzută, oboseală și palpitații cardiace. Multe persoane pot atribui inițial aceste simptome sarcinii, dar este necesar un diagnostic diferențial, pentru că această condiție medicală poate afecta grav sănătatea gravidei și adesea necesită tratament.

Embolie pulmonară

O embolie pulmonară apare atunci când un cheag de sânge se blochează într-o arteră, la nivelul plămânilor. O embolie poate afecta în mod dramatic respirația și poate provoca tuse, dureri în piept și dispnee severă. Aceasta este o condiție medicală ce pune  în pericol viața și necesită intervenție medicală de urgență.

Anemie

Dificultățile respiratorii pot fi, uneori, cauzate de anemie în timpul sarcinii, din cauza epuizării celulelor roșii din sânge purtătoare de oxigen, astfel încât medicul poate dispune realizarea unor analize de sânge, pentru a verifica nivelul de fier și a stabili un potențial tratament.

Respirația în diferite etape ale sarcinii

Respirația în sarcină se modifică pe măsură ce fătul crește, dar schimbările respiratorii pot să apară și în stadii incipiente, din cauza creșterii consumului de oxigen și acțiunii hormonilor. Iată cum poate fi afectată respirația, în funcție de trimestrul de sarcină:

Respirație grea în primul trimestru de sarcină

Chiar dacă fătul nu este prea mare, respirația în sarcină se poate modifica încă din primul trimestru, care durează aproximativ până în săptămâna 14, în condițiile în care consumul de oxigen al viitoarei mame începe să crească.

Diafragma, principalul mușchi respirator, o bandă musculară de țesut care separă inima și plămânii de abdomen, se ridică cu până la 4 centimetri în primul trimestru de sarcină.

În mod normal, mișcarea diafragmei ajută plămânii să se umple cu aer. Întrucât diafragma nu se poate contracta  ca înainte de sarcină, unele persoane pot observa că nu pot respira complet și profund.

Pe lângă modificările legate de mișcarea diafragmei, femeile însărcinate respiră, adesea, mai repede din cauza creșterii cantității de progesteron și estrogen, hormoni care joacă un rol esențial în dezvoltarea fătului. Progesteronul este, de asemenea, un stimulent respirator, ceea ce înseamnă că face ca respirația unei persoane să se accelereze.

Cantitatea de progesteron din corpul mamei crește pe parcursul sarcinii. În timp ce un ritm respirator mai rapiud nu provoacă neapărat dificultăți de respirație, unele femei pot observa modificări ale tiparelor de respirație.

” În prima parte a sarcinii, respirația poate fi afectată că urmare a creșterii hormonului progesteron care determina o respirație mai rapidă și mai profundă. Apoi, respirația poate deveni greoaie pe măsură ce uterul se mărește și va exercită o presiune asupra diafragmului (un mușchi cu rol în respirație situat între cavitatea respiratorie și cea abdominală) și plămânilor.”, se arată în dicționarul de afecțiuni de pe reginamaria.ro

Hormonii din sarcină stimulează creierul pentru a crește frecvența și profunzimea respirațiilor, pentru a absorbi mai mult oxigen pentru făt. Acești hormoni determină, de asemenea, dilatarea, capilarelor din tractul respirator și relaxează mușchii plămânilor și ai tuburilor bronșice, ceea ce poate duce la dificultăți atunci când tragi aer în piept.

Respirația în sarcină: al doilea trimestru

Multe persoane însărcinate pot prezenta dificultăți de respirație mai vizibile în al doilea trimestru, care durează până aproximativ în săptămâna 28. Într-un cadrul unui studiu, 31% dintre cele 62 de participante însărcinate au dezvoltat dificultăți de respirație până în săptămâna 19.

Uterul în creștere contribuie, în special, la apariția dificultăților de respirație în al doilea trimestru.Unele modificări ale modului în care funcționează inima pot provoca, de asemenea, lipsă de aer.

Cantitatea de sânge din corpul unei persoane crește semnificativ în timpul sarcinii. Inima trebuie să pompeze mai mult pentru a face să circule o cantitate mai mare de sânge prin corp și către placentă. Creșterea efortului cardiac poate face ca o persoană însărcinată să se simtă  uneori fără respirație.

Respirație grea în al treilea trimestru de sarcină

Respirația în sarcină se poate ameliora sau poate deveni mai dificilă în timpul celui de-al treilea trimestru, care începe în jurul săptămânii 29, în funcție de poziția capului bebelușului.

Înainte ca bebelușul să înceapă să se întoarcă și să coboare mai mult în pelvis, capul său se poate poziționa sub o coastă, apăsând pe diafragmă, ceea ce poate îngreuna respirația.

Potrivit Centrului național de resurse pentru sănătatea femeilor, acest tip de dificultăți de respirație apare de obicei între săptămânile 31-34. Astfel de dificultăți de respirație pot fim, de asemenea, însoțite de o tuse persistentă și uscată.

Nas infundat si respirație grea în sarcină

Respirația în sarcină poate fi afectată și de un tip particular de rinită, denumită chiar rinită de sarcină.

Rinita de sarcină implică, de obicei, simptome precum:

  • nas înfundat sau secreție nazală apoasă
  • strănut
  • mâncărimi la ochi
  • picurare post-nazală

Simptomele rinitei de sarcină sunt similare cu cele ale rinitei alergice (febra fânului). Aceste simptome par să apară brusc în timpul sarcinii. Deși rinita de sarcină poate apărea în orice moment în timpul sarcinii, este cel mai frecventă în primul trimestru.

Deși nu este o afecțiune medicală care pune viața în pericol, rinita de sarcină poate fi deranjantă.

Rinita de sarcină este determinată de o inflamație a mucoasei nazale, care apare la persoane care au avut anterior alergii și care pot prezenta simptome similare și în timpul sarcinii. În aceste circumstanțe, simptomele sunt declanșate de unul sau mai mulți alergeni. Rinita în sarcină poate fi determinată de alergeni  obișnuiți, precum:

  • polen
  • ciuperci
  • mucegaiuri
  • acarieni
  • părul animalelor de companie

Fumatul este, de asemenea, asociat cu rinita de sarcină.

Rinita în timpul sarcinii poate avea, de asemenea, o origine non-alergică. Nu se știe exact de ce rinita apare mai frecvent în timpul sarcinii. Unele cercetări sugerează că factori precum hormonii cresc probabilitatea de apariție a rinitei în timpul sarcinii.

Simptomele pot dura cel puțin 6 săptămâni. Vestea bună este că acestea dispar, de obicei, în 2 săptămâni de la naștere..

În ceea ce privește tratamentul rinitei de sarcină, dacă aceasta este declanșată de un alergen cunoscut, persoana însărcinată trebuie  să evite sau să limiteze expunerea la alergen.

Irigarea nazală este o utilă pentru a elimina alergenii din aer și mucusul din nările blocate. Utilizarea spray-urilor nazale cu apă sărată (soluție salină) poate oferi o ușurare și este o soluție bună în timpul sarcinii.

Simptomele persistente sunt gestionate individual. Se pot folosi picături pentru ochi, aprobate pentru utilizare în timpul sarcinii, spray-uri nazale specifice și antihistaminice.

Cum îmbunătățești respirația în sarcină

Senzația de lipsă de aer poate fi inconfortabilă și poate limita activitatea fizică a unei persoane. Nu există suficiente cercetări pentru a susține tratamente specifice pentru dispneea în timpul sarcinii. Cu toate acestea, există câțiva pași generali pe care femeile însărcinate îi pot parcurge, pentru a face respirația mai confortabilă, inclusiv:

Adoptarea  unei poziții bune, care permite uterului să se îndepărteze cât mai mult posibil de diafragmă. Centurile de susținere pentru sarcină pot facilita practicarea unei bune posturi. Aceste curele sunt disponibile în magazine specializate și online.

Dormitul cu perne care susțin partea superioară a spatelui, ceea ce poate permite gravitației să tragă uterul în jos și să ofere plămânilor mai mult spațiu. Înclinarea ușor spre stânga în această poziție poate ajuta, de asemenea, la menținerea uterului departe de aortă, artera majoră care mișcă sângele oxigenat prin corp.

Dormitul pe spate în timpul sarcinii poate fi sigur și confortabil pentru unele femei, mai ales în primele etape ale sarcinii. Cu toate acestea, pe măsură ce sarcina progresează, dormituș pe spate poate pune presiune asupra unui vas de sânge major, ceea ce poate reduce fluxul de sânge către inimă și făt, de aceea este mai bine ca persoana însărcinată să doarmă pe o parte, respectiv pe partea stângă.

respirația în sarcină

Practicarea tehnicilor de respirație utilizate în mod obișnuit în timpul travaliului, cum ar fi respirația Lamaze. Practicarea acestor tehnici în timpul sarcinii poate ajuta o persoană să le folosească și în timpul travaliului.

Ascultarea corpului și încetinirea ritmului activităților, ori de câte ori este nevoie. Este esențial ca viitoarea mămică să se odihnească, atunci când respirația devine dificilă, indicând și că inima este prea solicitată. În etapele ulterioare ale sarcinii, este posibil ca nivelul de activitate fizică să scadă semnificativ. Totul este în funcție de starea persoanei însărcinate.

Dacă o persoană are o altă afecțiune medicală care cauzează dificultăți de respirație, este esențial să urmați recomandările terapeutice ale medicului.

În cazuri severe, tratamentele pot include oxigenoterapie sau furnizarea de oxigen suplimentar. În plus, dacă există o altă cauză subiacentă pentru dispnee, tratamentul va fi specific.

De exemplu, gravidele cu alergii sau astm bronșic care exacerbează dificultățile de respirație ar putea avea nevoie să utilizeze spray-uri saline nazale sau steroizi nazali pe bază de rețetă pentru a reduce congestia.

Când este necesară consultarea unui medic

Multe persoane se confruntă cu dificultăți de respirație în timpul sarcinii, care nu necesită tratament, ci doar adoptarea unor măsuri la domiciliu. Totuși, un consult medical poate fi necesar, uneori chiar urgent, în cazul unor simptome precum:

  • Dispnee severă, însoțită și de glezne umflate, calde, dureroase, simptome potențiale ale unei emboli pulmonare
  • Dificultăți de respirație care apar brusc, severe, asociate cu dureri în piept sau cu un puls mai rapid
  • Cianoza  buzelor, unghiilor sau pielii
  • Respirație șuierătoare

”Embolia pulmonară (un cheag de sânge la nivelul plămânilor), apare rar în sarcină este o apariție rară, dar este periculoasă în rândul gravidelor, mai ales dacă apar cheaguri de sânge inițiale la nivelul picioarelor.”. spune dr. Riley.

Dacă respirația în sarcină se modifică, persoana trebuie să fie conștientă că problemele de respirație pot fi cauzate de o infecție pulmonară, precum pneumonia.

”Însoțită, de obicei, de febră, dureri în piept și tuse, pneumonia este a treia cauză de deces în rândul gravidelor.”, spune dr. Riley.

Pneumonia poate fi virală sau bacteriană și, indiferent de tip, trebuie tratată și monitorizată cât mai rapid și eficient. Complicațiile potențiale pot include insuficiență respiratorie, travaliu prematur sau infecții riscante atât pentru mamă cât și pentru copil.

Pentru a exclude afecțiuni care pot determina dispnee în timpul sarcinii, medicul poate realiza teste imagistice. Se exclude un cheag de sânge sau o problemă cardiacă drept cauze potențiale ale dificultății de respirație.

Dacă nu au o altă cauză medicală, dificultățile de respirație se vor rezolva, de obicei, de la sine, după naștere.

Dacă problemele de respirație persistă sau dacă o persoană se confruntă cu dificultăți de respirație după naștere pe care nu le-a avut în timpul sarcinii, acesta poate fi un semn al unei complicații postpartum, cum ar fi o problemă cardiacă.

Respirația în sarcină: exerciții pentru ameliorarea problemelor

Simptomele respiratorii pot fi ameliorate, oferind  plămânilor  cât mai mult spațiu de respirație posibil, prin:

  • Reglarea poziției corpului
  • Dormitul mai sus, sprijinită pe perne,  pentru a extinde spațiul din cavitatea abdominală
  • Respirație conștientă, pentru a extinde cutia toracică

Exercițiile de respirație în timpul sarcinii,  care se concentrează pe respirația profundă și ritmică, pot aduce beneficii atât mamei, cât și bebelușului.

Reducerea stresului și bunăstarea emoțională

Fluctuațiile hormonale în timpul sarcinii pot provoca emoții intense. Exercițiile de respirație pot fi o modalitate eficientă de a gestiona nivelul de stres și anxietate. Concentrarea pe respirații lente și conștiente poate activa răspunsul de relaxare al corpului. Ajută, astfel, la scăderea ritmului cardiac și la promovarea sentimentelor de calm și liniște.

Pregătirea pentru travaliu și naștere

Exercițiile de respirație pe tot parcursul sarcinii le pot echipa pe mame cu capacitatea de a-și controla respirația în timpul contracțiilor. Asta ajută la gestionarea durerii, la reducerea probabilității de panică și la promovarea unui proces de naștere mai lin.

Impact pozitiv asupra sănătății materne și fetale

Respirațiile conștiente pot avea un impact pozitiv și asupra bunăstării fetale. Cercetările sugerează că gestionarea stresului la viitoarele mame poate reduce riscul de travaliu prematur și greutate mică la naștere. Exercițiile de respirație în timpul sarcinii pot crește nivelul de oxigen din sânge. Ajută la aducerea unui flux constant de sânge oxigenat către copil. Efectele calmante ale exercițiilor de respirație pot promova, de asemenea, legătura dintre mamă și copilul nenăscut.

Tehnici de respirație de utilizat în timpul sarcinii

 Aceste exerciții pot fi introduse cu ușurință în rutina zilnică, oferind beneficii atât fizice, cât și psihice în timpul sarcinii.

1. Respirația ciclică

Respirația ciclică poate promova relaxarea și ameliorarea stresului. Iată cum se realizează:

  • Găsește o poziție confortabilă, așezată sau întinsă cu spatele drept, într-o poziție care nu pune presiune pe abdomen.
  • Inspiră încet  pe nas, permițând abdomenului, mai degrabă decât pieptului, să se extindă complet.
  • Expiră lent  pe gură sau pe nas, lăsând corpul să elibereze tensiunea
  • Repetă acest tipar de respirație timp de 5-10 minute, concentrându-te pe ritmul respirației și senzația de relaxare care se adâncește cu fiecare ciclu.

2. Respirația cu intervale egale sau ”respirația în cutie”

Respirația cu intervale sau respirația ”în cutie” poate ajuta la gestionarea anxietății și la pregătirea pentru travaliu. Iată cum se realizează:.

  • Găsește o poziție relaxată, așezată sau întinsă confortabil
  • Inspiră inspiră adânc pe nas, numărând până la patru, umplându-ți plămânii și abdomenul cu aer.
  • Menține respirația, numărând din nou până la patru, timp în care oxigenul circulă prin corp.
  • Expiră încet pe gură, numărând până la patru, eliberând tot aerul și orice tensiune.
  • Menține iar până la patru, închizând ciclul.
  • Ia o pauză, apoi repetă. Continuă acest model timp de câteva minute.
respirația în sarcină

3. Respirația nară alternativă

Această tehnică de respirație poate ajuta la echilibrarea corpului și a minții.

  • Așează-te confortabil, ideal cu picioarele încrucișate și spatele drept, dacă poți.
  • Folosește degetul mare drept pentru a închide ușor nara dreaptă.
  • Inspiră pe nara stânga, profund
  • Închide nara stângă cu degetele, apoi eliberează nara dreaptă.
  • Expiră prin nara dreaptă.
  • Inspiră prin nara dreaptă.
  • Schimbă din nou: închide nara dreaptă și expiră prin nara stângă.
  • Continuă acest model timp de mai multe cicluri, concentrându-te pe fluxul de respirație prin fiecare nară.

4. Metoda de respirație 4-7-8

Aceasta este o tehnică simplă, puternică, menită să aducă calm și relaxare. Este deosebit de utilă în sarcină pentru gestionarea stresului, îmbunătățirea somnului și menținerea echilibrului emoțional.

  • Inspiră timp de 4 secunde,  liniștit, pe nas
  • Ține respirația timp de 7 secunde, pe măsură ce oxigenul circulă prin corp.
  • Expiră complet pe gură, timp de 8 secunde.

Acest lucru poate ajuta la eliberarea tensiunii și la relaxarea sistemului nervos.

  • 4. Repeta pentru 4 respirații; poți crește treptat numărul de cicluri pe măsură ce te simți mai confortabil.

Surse:

  • https://www.viata-medicala.ro/bolile-aparatului-respirator-in-sarcina-5200
  • https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/dispneea
  • https://www.donna-medicalcenter.ro/blog/modificarile/organismului/matern.html
  • https://www.romedic.ro/dispneea-in-sarcina-lipsa-de-aer-sau-respiratia-dificila-in-timpul-sarcinii-0P36967
  • https://www.parents.com/pregnancy/my-body/aches-pains/pregnancy-symptoms-complaints-shortness-of-breath
  • https://www.medicalnewstoday.com/articles/322316
  • https://www.whattoexpect.com/pregnancy/symptoms-and-solutions/short-breath.aspx
  • https://nortonhealthcare.com/news/when-to-worry-about-breathing-issues-during-pregnancy-what-to-watch-for-and-what-it-might-mean
  • https://www.calm.com/blog/pregnancy-breathing-exercises
  • https://www.pregnancybirthbaby.org.au/pregnancy-rhinitis