Rolul microbiomului intestinal în diabet și molecula care ar putea revoluționa tratamentul
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
- Otilia Geavlete
Poate nu te-ai gândit până acum la legătura dintre intestin și diabet. Dar știința modernă îți arată tot mai clar că ceea ce se întâmplă în interiorul sistemului tău digestiv influențează direct modul în care corpul tău gestionează glicemia. Astăzi, rolul microbiomului intestinal în diabet nu mai este o ipoteză îndrăzneață, ci un domeniu de cercetare solid, cu rezultate promițătoare.
Un studiu recent aduce în prim-plan o descoperire importantă: o moleculă produsă de bacteriile intestinale ar putea reduce rezistența la insulină, una dintre principalele probleme în diabetul de tip 2.
Ce este microbiomul intestinal și de ce contează
Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea bacteriilor „bune” care trăiesc în intestinul tău. Ele nu sunt simple pasagere. Participă activ la digestie, influențează sistemul imunitar și, așa cum arată tot mai multe studii, joacă un rol esențial în metabolismul glucozei.
Specialiștii explică faptul că un microbiom dezechilibrat poate favoriza inflamația cronică, un factor-cheie în apariția rezistenței la insulină. Aici începe să se contureze clar rolul microbiomului intestinal în diabet.
Ce spune studiul despre rolul microbiomului intestinal în diabet
Studiul analizat a fost realizat pe modele animale și a identificat o moleculă produsă de bacteriile intestinale, denumită trimetilamină (TMA), care ajută la reglarea sensibilității la insulină. Cercetătorii au observat că această moleculă reduce inflamația și îmbunătățește modul în care celulele răspund la insulină.
Echipa internațională a observat că TMA poate inhiba IRAK4, o proteină care, în condiții de dietă bogată în grăsimi, poate declanșa inflamații și poate promova rezistența la insulină. Microbiomul intestinal poate produce acest metabolit atunci când descompune alimentele care conțin colină, cum ar fi ouăle, peștele și leguminoasele.
”Am demonstrat că o moleculă din microbii noștri intestinali poate proteja împotriva efectelor nocive ale unei diete nesănătoase printr-un nou mecanism. Este o nouă modalitate de a gândi despre modul în care microbiomul ne influențează sănătatea”, arată unul dintre autorii principali ai studiului, dr.Marc-Emmanuel Dumas de la Imperial College London.
Tradus pe scurt: intestinul tău ar putea deveni un aliat important în lupta cu diabetul.
De ce este importantă rezistența la insulină
În diabetul de tip 2, problema nu este doar cantitatea de insulină, ci faptul că organismul nu o mai folosește eficient. Celulele „nu mai ascultă” semnalul insulinei, iar glicemia rămâne ridicată.
Cercetările sugerează că microbiomul intestinal poate influența acest proces prin molecule care reglează inflamația și metabolismul. Asta întărește ideea că rolul microbiomului intestinal în diabet este mult mai profund decât se credea.
Ce arată alte studii despre microbiom și diabet
Nu este un studiu izolat. Cercetări publicate în Nature Reviews Endocrinology arată că persoanele cu diabet de tip 2 au o diversitate bacteriană intestinală mai scăzută. Mai exact, lipsesc anumite bacterii care produc acizi grași cu lanț scurt, substanțe esențiale pentru sănătatea metabolică.
Un alt studiu amplu, publicat în Frontiers in microbiology, a demonstrat că modificarea microbiomului prin dietă sau probiotice poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină la unii pacienți. Rezultatele nu sunt miraculoase, dar sunt consistente.
Toate aceste date susțin aceeași concluzie: rolul microbiomului intestinal în diabet este real și măsurabil.
Cum influențează alimentația microbiomul
Partea bună este că microbiomul tău nu este fix. El răspunde rapid la schimbările din alimentație. Dietele bogate în fibre, legume, alimente fermentate și cereale integrale favorizează bacteriile benefice.
Studiile arată că o alimentație dezechilibrată, bogată în zahăr și grăsimi procesate, favorizează bacteriile asociate cu inflamația și rezistența la insulină. Cu alte cuvinte, ceea ce mănânci influențează direct rolul microbiomului intestinal în diabet.
Este microbiomul o soluție viitoare pentru tratament?
Cercetătorii sunt prudenți. Deși rezultatele sunt promițătoare, moleculele descoperite nu sunt încă disponibile ca tratamente. Totuși, ele pot deschide drumul către medicamente noi sau terapii personalizate bazate pe microbiom.
„Suntem la început, dar aceste descoperiri arată că tratarea diabetului nu se va rezuma doar la insulină și medicamente clasice.”, arată un specialist din cadrul studiului prezentat mai sus.

Ce poți face tu, concret
Chiar dacă cercetările sunt în desfășurare, există lucruri pe care le poți face deja:
- consumă mai multe fibre
- introdu alimente fermentate (iaurt, chefir, murături naturale)
- limitează zahărul și produsele ultraprocesate
- discută cu medicul despre probiotice, dacă este cazul
Aceste alegeri susțin un microbiom sănătos și, indirect, pot influența pozitiv rolul microbiomului intestinal în diabet.
Surse:
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/diabetes-fighting-gut-molecule-may-help-lower-insulin-resistance#Choline-derived-molecule-improves-blood-sugar-control
- https://www.nature.com/articles/s42255-025-01413-8
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23023125
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3694527
- https://www.frontiersin.org/journals/microbiology/articles/10.3389/fmicb.2025.1633029/full
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10405753

