Rolul plămânilor în organism: informații neștiute care îți pot salva viața

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


În medicina tradițională chineză, rolul plămânilor este de a controla Qi-ul, energia misterioasă care pătrunde în trupul nostru prin intermediul aerului. Practic, plămânii noștri sunt depozitarii energiei vitale, activitatea lor facând, de fapt, posibilă, întreaga activitate a organismului. Întocmai cum un alchimist priceput avea o camera unde ținea cuptorul destinat obținerii aurului, trupul nostru a cantonat la nivelul plămânilor energia aerului, dar și pe cea a focului, pentru ca prin plămâni pătrunde oxigenul, agentul miraculous al arderilor celulare.

Această viziune străveche a plămânilor ca centru energetic al organismului (alaturi de plexul solar) se menține și astăzi, mai ales ca noi informații arată ce importanță covârșitoare are respirația pentru viața noastră. Toate celelalte procese depind de respirație, de la cele digestive (dat fiind ca digestia finală are loc în cellule sub acțiunea oxigenului) până la înaltele funcții cognitive, întrucât creierul nostru nu ar funcționa adecvat în condiții de hipoxie.

Rolul plămânilor? Un centru al vieții

Nu degeaba sunt plasați plămânii de-o parte și de alta a inimii, într-o zonă care reprezintă un adevărat centru al organismului nostru. Funcția lor primară este cea respiratorie, dar au si alte roluri surprinzătoare, pe care mulți nu le cunosc, dar care sunt foarte importante pentru sănătate și supraviețuire.

De ce sunt plămânii un adevărat centru al vieții? Care este rolul plămânilor? Să nu uităm că respirăm de circa 600 de milioane de ori într-o viață și nu putem rezista mai mult de câteva minute fără să tragem în piept aerul salvator. Un adevărat expert scufundător, danezul Stig Severinsen a atins recordul de 22 de minute de reținere a respirației într-o piscină din Londra. În acest caz este vorba de un antrenament uimitor, care îi ajută pe scufundători să acumuleze mult mai mult oxigen în țesuturile lor decât persoanele obișnuite, ce nu pot depăși 2-3 minute sub apă.

Unul dintre secrete  este că scufundătorii de elită au plămâni semnificativ mai mari decât oamenii obișnuiți, iar unii dintre ei au cu 10% mai multe globule roșii. Acesta este un indiciu încurajator, pentru că ne putem antrena astfel încât și capacitatea noastră pulmonară să devină mai mare ceea ce ne ajută să fim mai rezistenți la efort și cu o sănătate mai bună. Poți supraviețui zile fără apă și peste o lună fără hrană, dar numai câteva minute fără aer. Acesta este numai unul dintre motivele pentru care plămânii sunt considerați un adevărat ax de susținere a întregului eșafodaj al vieții. Rolul plămânilor este, prin urmare, vital pentru orice ființă umană.

Cum arată și cum funcționează plămânii

Știm cu toții că avem doi plămâni, așezați în cutia toracică, de-o parte și de alta a inimii, cu care se află într-o strânsă colaborare.  Sângele încărcat de oxigen sau dioxid de carbon circulă dinspre plămâni spre inimă, respectiv dinspre inimă spre plămâni prin intermediul marilor vase pulmonare. În mod interesant, venele pulmonare sunt singurele vene din corp care transport sânge oxigenat, de la plămâni către atriul stâng al inimii, parte a micii circulații sau circulației pulmonare. De la inimă sângele oxigenat călătorește către organe și țesuturi numai prin intermediul arterelor.  În ceea ce privește sângele cu reziduuri, bogat în dioxid de carbon, acesta este transportat de la inimă la plămâni prin intermediul arterelor pulmonare, singurele artere prin care trece sange cu dioxid de carbon.

Procesul complex de transport al oxigenului și CO2 în organism are loc după schimbul de gaze de la nivel pulmonar. Întreaga structură a plămânului denotă funcția sa primară, schimbul de gaze, de aceea plămânul are o consistență mai puțin compactă decât al celorlalte organe. Rolul plămânilor este, prin urmare, cel al schimbului de gaze dintre organismul nostru și exterior.

Cei doi plamani au un aspect spongios (asemănător unui burete). Plămânul drept este ceva mai mare decât cel stâng si are trei lobi, în vreme ce stângul, care este în vecinătatea inimii are doar doi lobi. Sistemul pleural atașează plămânii de cutia toracică, astfel încât expansiunea cavității toracice când se umple cu aer antrenează și plămânii. Prin urmare, umplerea cu aer a plămânilor are loc în mod pasiv, ca și cum s-ar deschide doi saci, trași efectiv de stern și de coaste.

Fiecare plămân este format dintr-un număr foarte mare de acini pulmonari, iar fiecare acin conține la rândul său numeroase alveole . Alveolele au pereți foarte subțiri, care permit schimbul de gaze, atunci când aerul bogat în oxigen ajunge la nivelul lor. Între alveole există o substanță lipoproteică specială, numită surfactant, care scade tensiunea superficială și face alveolele să se ”deschidă” mai ușor, facilitând accesul aerului.

Călătoria aerului începe la nivelul cavității nazale, unde proprietățile sale se schimbă: se încarcă cu picături de apă și se încălzește până la temperature corpului, este purificat de unele particule prin intermediul mucusului din  nas. În continuare, aerul trece în cavitatea bucală și faringe, apoi parcurge căile respiratorii inferioare reprezentate de arborele traheobronșic. Numeroasele bronhiole intrapulmonare aduc aerul cu oxigen la nivelul alveolelor bogat vascularizate, unde acesta este preluat de către hematii sau globulele roșii pentru a fi transportat către celule.  La rândul său, dioxidul de carbon  se desface de hemoglobina din central hematiilor și trece în aerul pulmonar care va fi expulzat în atmosferă prin expirație.

Funcția pulmonară este caracterizată de anumiți parametri, care măsoară elasticitatea și capacitatea de destindere a celor doi plamâni. Complianța este o măsură a cât de mult se destinde plămânul în inspir, în vreme ce elastanța arată reculul elastic. O complianță scăzută înnseamnă un plămân rigid, ca în cazul bolilor fibrozante, în vreme ce complianța prea mare se asociază cu emfizemul pulmonar. Și atunci rolul plămânilor este denaturat și ne pune viața în pericol.

rolul plamanilor - detalii anatomice

Rolul plămânilor: funcții pe care nu le știai

  • Pe lângă funcția respiratorie, rolul plămânilor implică și menținerea homeostaziei organismului, contribuind la reglarea presiunii sanguine, prin intermediul enzimei de conversie a angiotensinei, secretată la nivelul vaselor de sânge din plămâni. De asemenea, plămânii iau parte la menținerea echilibrului acido-bazic, prin eliminarea dioxidului de carbon în timpul expirației.
  • Funcția de barieră protectivă a plămânilor se concretizează și în excreția unor substanțe la nivelul vaselor de sânge din parenchimul pulmonar, precum prostaglandine, leucotriene, serotonină și bradikinină, în modificarea și excreția unor medicamente.
  • De asemenea, rolul plămânilor este și de a filtra micile cheaguri din vene, prevenind intrarea acestora în artere, care ar putea provoca accidente vasculare.  Studii recente sugerează rolul plămânilor în producerea trombocitelor.
  • În plus, plămânii au un rol central în vorbire, furnizând aerul care permite coardelor vocale să vibreze.

Rolul plămânilor: lucruri mai puțin cunoscute

Chiar și copiii cunosc faptul că plămânii sunt organele respiratorii. Dar sunt mulți adulți care nu cunosc o serie de informații despre plămâni, extrem de importante pentru a ne păstra sănătatea.

În timpul vieții intrauterine, plămânii nu au funcția respiratorie binecunoscută, ci sunt traversați de lichidul amniotic în care se află fătul. Abia la naștere, încep să se umple de aer, când copilul respiră pentru prima oară, dar nu sunt complet dezvoltați, ceea ce face ca riscul de infecții și boli respiratorii să fie mult mai mare la copiii foarte mici. În momentul nașterii, sistemul nervos al copilului înregistrează schimbarea de mediu și de temperatură, activând prima respirație, la 10 secunde după ce copilul a venit pe lume. Lichidul care umplea anterior plămânii este expulzat sau resorbit în corp, fiind înlocuit de aerul care determină o serie de modificări, intensificând circulația sângelui la nivelul țesutului pulmonar.

Plămânii unui copil nou născut au de 6 ori mai puține alveole ca ale unui adult; formarea alveolelor pulmonare continuă în copilărie și la adulții tineri, ceea ce explică marea capacitate de regenerare a țesutului pulmonar, adesea afectat de diverse infecții, de poluare, fumat, etc. ”Copiii născuți prematur nu pot produce suficient surfactant (detresă respiratorie) și trebuie să primească substanțe artificiale care să îl substituie pentru a putea respira.”, arată dr. Bianca Cucoș în cadrul unui articol din raportuldegardă.ro.

În timpul dezvoltării lor plămânii sunt foarte sensibili la variațiile nivelului de vitamina A din corp. Deficitul de vitamina A poate duce la modificări ale parenchimului pulmonar, ceea ce predispune la diverse boli respiratorii. Vitamina A este absolut esențială în primii ani după naștere, pentru că este necesară pentru dezvoltarea alveolelor pulmonare.

Plămânii posedă câteva caracteristici care îi protejează împotriva infecțiilor. Mucoasa respiratorie aflată de-a lungul căilor aeriene prezintă cili care se mișcă ritmic, purtând cantități importante de mucus, o barieră esențială împotriva agenților infecțioși din exterior. Epiteliul respirator secretă, în plus, imunoglobulina A, care protejează împotriva infecțiilor, în vreme ce o serie de celule protectoare secretă mucus bogat în componente antimicrobiene, precum defensine, antiprotează și antioxidanți. La acest nivel acționează macrofagele, celule imunitare care distrug diverși agenți patogeni ce pătrund în plămâni.

În interiorul plămânilor există permanent un microbiom bogat, care poate fi alterat în afecțiuni precum astmul sau boala pulmonară obstructivă. Dintre microorganismele prezente în mod obișnuit în plămâni fac parte fungi precum Candida, Malassezia, Saccharomyces sau Aspergillus, cu rol în menținerea homeostaziei pulmonare.

Există câteva cifre legate de plămâni care ne pot uimi

  • suprafața totală a plămânilor este între 50 și 75 de metri pătrați, de 40 de ori mai mare decât suprafața corpului nostru.
  • Dacă am pune cap la cap căile aeriene ale ambilor plămâni, aerul ar străbate impresionanta distanță de peste 2400 de kilometri.
  • În ambii plămâni se găsesc între 300 și 500 de milioane de alveole, a căror suprafață pusă cap la cap reprezintă cam 140 de metri pătrați.

Un lucru recent descoperit în cadrul unor studii realizate de cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Washington, este că plămânii prezintă receptori olfactivi (de miros). Spre deosebire de cei din cavitatea nazală, care sunt cuplați cu celule nervoase, receptorii olfactivi din plămâni sunt conectați cu celule neuroendocrine, iar când acești receptori sunt stimulați de diverși agenți chimici, celulele respective reacționează, eliberând în sânge hormoni, cum ar fi serotonina. Ca urmare, are loc o contracție rapidă a căilor respiratorii, care are rolul de a ne proteja de substanțele dăunătoare, cum ar fi, de exemplu, poluanții.

Bolile de plămâni- un flagel al zilelor noastre

Dat fiind ca sănătatea plămânilor este esențială pentru ca întregul organism să se mențină plin de vitalitate, nu este de mirare că bolile pulmonare reprezintă o amenințare majoră.  Societatea Națională de Pneumologie arată că aceste boli, în special cancerul de plămâni, reprezintă a treia cauză majoră de deces în țara noastră,  după bolile cardiace ischiemice si accidental vascular cerebral.

Amenințarea îi vizează nu doar pe fumătorii activi, ci și pe cei pasivi, iar datele furnizate sunt îngrijorătoare. Peste 900.000 de fumători pasivi mor anual de afecțiuni pulmonare, provocate de inspirarea pasivă a unui aer poluat de fumul de țigară.

„Fumul de ţigară, însă, nu îi afectează doar pe fumatori, ci şi pe cei din preajma celor care au acest viciu. Astfel, la nivel global, din 7 milioane de decese anual cauzate de fumat, 890.000 sunt persoane afectate de fumatul pasiv”, se arată în comunicatul Societății Naționale de Pneumologie.

Emfizemul, bronșita cronică, infecțiile respiratorii severe sunt doar câteva dintre bolile care îi afectează pe fumătorii active sau pasivi, ajungând să le pună în pericol viața, dat fiind că în cazul lor riscul de deces este de 12-13 ori mai mare decât la nefumători.

Și alți factori de risc joacă un rol important în declanșarea bolilor pulmonare.

”Există factori de risc individuali și necorectabili precum bagajul genetic, vârsta, sexul, dar și factori de risc corectabili sau parțial corectabili. Din ultima categorie, fumatul este un principal factor de risc în apariția bolilor respiratorii. Poluarea ambientală, factorii psihoemoționali, stresul prelungit, obezitatea, sedentarismul, alergenii, de asemenea sunt factori de risc în bolile pneumologice. Spațiul în care ne desfășurăm activitatea (ventilația) sau locuința (modul de încălzire al acesteia) pot contribui la completarea factorilor de risc.”, arată dr. Adelina Dinuț, medic specialist pneumolog, în cadrul unui interviu pentru revistagalenus.ro

Boli pulmonare frecvente

Cea mai frecventă boală inflamatorie care afectează plămânul este pneumonia,  care poate fi de origine bacteriană,  virală și, mai rar, fungică.  Inflamarea alveolelor poate duce la umplerea acestora cu lichid, ceea ce perturbă fluxul de oxigen.  Simptomele pneumoniei sunt tusea, uneori cu sânge, dispnee, durere în piept, febră, adenopatii (umflarea ganglionilor), frisoane. Tratamentul pneumoniei bacteriene include antibiotice, antitermice,  repaus la pat, consum ridicat de fluide.  La persoanele imunodeficiente și la vârstnici, pneumonia poate deveni cronică și poate pune în pericol viața.

Boala Pulmonară Obstructivă Cronică afectează tât plămânii, cât și bronhiile, țesutul pulmonary inflamându-se, iar alveolele fiind distruse treptat. Această boală apare pe fondul bronșitelor cornice sau emfizemului pulmonar și este o boală cronică progresivă, incurabilă, cauzată de regulă de fumat, dar cu o component genetic puternică.

”Subliniez faptul că BPOC-ul (boala pulmonară obstructivă cronică) este o patologie dezvoltată ca urmare a unui istoric de fumat, expunerii la toxice respiratorii, poluare atmosferică. Boala constă în dezvoltarea unei inflamații cronice bronșice cu localizare incipientă la nivelul căilor aeriene mici,  mergând până la limitarea fluxului de aer, emfizem, alterarea schimbului gazos la nivelul membranei alveolo-capilare. BPOC-ul se numără printre principalele cauze de deces la nivel mondial.”, spune dr. Adelina Dinuț.

Principalele simptome sunt tusea cronică, respirația șuierătoare, dificultățile respiratorii, senzația de lipsă de aer.

Sub termenul de boală pulmonară interstițială sunt grupate peste 200 de afecțiuni, printre care sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică, histiocitoza, etc. Toate afectează în mod similar plămânul, prin apariția unor cicatrice pe țesutul pulmonar, care se inflamează și devine rigid. Simptomele sunt tusea uscată, senzația de lipsă de aer, respirația dificilă. Pe lângă fumat, expunerea la anumite substanțe poluante, precum azbestul, ședințele de radioterapie cresc riscul apariției acestor boli.

Fibroza chistică are un fond genetic, afectând copiii noi-născuți. Este caracterizată prin îngroșarea secreției mucoase la nivel pulmonar, aceasta devenind vâscoasă și lipicioasă și îngreunând respirația. In 2019, FDA a aprobat primul medicament in combinatie tripla (elexacaftor/ivacaftor/tezacaftor) pentru tratamentul pacientilor cu cea mai frecventa mutatie a genei CFTR, responsabilă de apariția majorității cazurilor de fibroză chistică.

Astmul este una dintre bolile bronho-pulmonare cronice cele mai des întâlnite. Astmul este caracterizat prin îngustarea căilor respiratorii și procese inflamatorii la nivelul întregului aparat respirator. Simptomele sale cuprind respirația șuierătoare, senzația de sufocare, tuse, senzația de stranger în piept. Astmul se poate dezvolta pe un fond allergic, iar factorii genetici joacă de asemenea un rol important. Poluarea și fumatul agravează boala. Tratamentul constă, de regulă, în medicamente antiinflamatorii, precum corticoizii inhalatori. În timpul unui atac sever de astm ar putea fi necesară utilizarea unei medicații de salvare, de tip bronhodilatator.

Cancerul bronho-pulmonar este unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer, principala cauză de deces prin cancer din lume. Multiplicarea anormală a celulelor în parenchimul pulmonar determină apariția tumorilor care metastazează de multe ori destul de rapid. În stadiile incipiente, acest tip de cancer nu prezintă o simptomatologie specific, de aceea este dificil de depistat. Tusea cu sânge, respirația dificilă și șuierătoare, sacadată, pierderea inexplicabilă în greutate sunt principalele semne care pot însoți cancerul pulmonar, dar pot fi și simptome pentru alte boli de plămâni. Factorii de risc sunt fumatul, expunerea la substanțe chimice periculoase sau istoricul familial de cancer pulmonar. Planul terapeutic include, de regulă, intervenția chirurgicală pentru extirparea tumorii, chimioterapie, radioterapie și medicație imuno-oncologică.

Cum să previi bolile de plămâni

Există câteva recomandări foarte simple pentru prevenirea bolilor pulmonare, precum renunțarea la fumat, evitarea fumatului pasiv și a zonelor foarte poluate, adoptarea unui stil de viață activ, cu mișcare regulată și alimentație sănătoasă. Evitarea infecțiilor  este foarte importantă, ca și a alergenilor care, în timp, pot duce la apariția astmului. Este bine să fie efectuat anual un control de rutină, ca în cazul oricărui organ, iar dacă există factori de risc, medical poate indica metode de screening mai complexe.

Pentru că astăzi tendința de a folosi auto-medicația ”după ureche” în cazul bolilor respiratorii este foarte des întâlnită, medicii avertizează că acest lucru poate provoca daune serioase, în loc să aducă vindecarea dorită.

”Fenomenul „automedicație” este dificil de gestionat atunci când trăim într-o eră a dezvoltării tehnologice alerte și a accesibilității facile la surse de internet. Ne confruntăm adesea cu pacientul „deja tratat”, nu doar cu câteva opțiuni nereușite de tratament simptomatic (majoritatea produse naturale, homeopate), dar și cu câteva zile de antibiotic. Automedicația este problematică în general, dar cel mai frecvent are impact asupra pacientului cronic, cu multiple comorbidități asociate la care adăugarea unui medicament, necunoscând interacțiunile cu celelalte medicamente administrate poate fi uneori fatală”., subliniază dr. Adelina Dinuț.

Există tehnici mai puțin cunoscute, de care  pot beneficia persoanele cu risc de a dezvolta boli pulmonare. Bolnavii expuși la poluanți puternici sau fumătorii pot dezvolta o afecțiune denumită proteinoză pulmonară, o încărcare cu substanțe nocive, care pot fi îndepărtate prin așa-numitul lavaj pulmonar.

”Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” este singurul spital din România unde se realizează lavajul pulmonar total… Speli un plămân, sub anestezie generală, fără discuție, speli un plămân cu 20-30 de litri de ser fiziologic, până când îl cureți complet. După care, la două-trei luni, speli și plămânul celălalt. Și uneori, tot așa, ani de zile. Alți bolnavi se simt foarte bine după primele lavaje. Este standardul de aur în această boală și, de asemenea, suntem dintre cei cu statisticile cele mai bune”,  spune dr. Radu Stoica, șeful Secției Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul spitalului într-un interviu din 360medical.ro

Dacă vorbim despre metode de prevenție a afecțiunilor pulmonare, nu trebuie să omitem exercițiile de respirație, care pot contribui la dezvoltarea plămânilor, făcându-i mai puternici și mai sănătoși. Foarte multe persoane respiră superficial,numai cu partea superioară a plămânilor. Respirația profundă, abdominală, în care sunt antrenați toți mușchii respiratori, crește capacitatea pulmonară, facilitează schimbul de gaze și aduce un aport de aer optim pentru desfășurarea în bune condiții a tuturor celorlalte funcții ale organismului.

Surse:

  • https://raportuldegarda.ro/lectia-de-medicina-cum-arata-cum-functioneaza-si-cum-se-aud-plamanii-tai/
  • https://destepti.ro/stiati-ca-plamanii-contin-receptori-olfactivi
  • https://www.daoism.ro/medicina-chineza-teoria-organelor-zang-fu-plamanii-si-intestinul-gros/
  • https://www.descopera.ro/stiinta/18150526-boala-care-reprezinta-a-treia-cauza-de-deces-in-romania
  • https://www.cotidianul.ro/cat-timp-se-poate-supravietui-fara-aer/
  • https://smartmedic.ro/cele-mai-frecvente-boli-bronho-pulmonare-ce-le-declanseaza-si-cum-le-recunoastem/
  • https://www.revistagalenus.ro/interviuri/interviu-dr-adelina-dinut/
  • https://www.green-report.ro/aerul-care-ne-imbolnaveste-interviu-cu-medicul-pneumolog-care-trateaza-victimele-poluarii/
  • https://360medical.ro/stiri/noua-terapie-cu-flux-mare-de-oxigen-pentru-plamanii-afectati-de-covid-19-aplicata-la-spitalul-de-boli-infectioase-din-timisoara/2021/01/22/