Rutina zilnică de somn poate influența sănătatea ta digestivă
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Efectele insomniei asupra sănătății generale sunt binecunoscute, mintea și corpul fiind deopotrivă afectate de lipsa de somn. Pe lângă oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare, memorie deficitară, insomnia cronică poate fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, obezitate, imunodeficiență, diabet, afecțiuni psihiatrice. Mai puțin cunoscut este modul în care rutina zilnică de somn influențează sănătatea digestivă.
Legătura dintre somn și sistemul gastrointestinal nu a fost explorată în prea multe studii, dar cercetări recente au arătat că modelele neregulate de somn pot afecta microbiomul intestinal, crescând riscul unor boli legate de digestie și creșterii în greutate. Nutriția și somnul au o legătură mai profundă decât am putea crede. Pe de o parte, o alimentație inadecvată poate influența calitatea somnului, pe de alta somnul insuficient poate avea efecte negative asupra sănătății digestiei.
Articolul de față explică modul în care rutina zilnică de somn și sănătatea digestivă sunt conectate, impactul pe care privarea de somn îl poate avea asupra sănătății noastre gastrointestinale și ce putem face pentru a ne îmbunătăți somnul și a preveni tulburările digestive legate de somn.
Care este legătura dintre somn și digestie
Sistemul digestiv este responsabil de transformarea macroalimentelor în nutrienți ce pot fi absorbiți la nivel celular, prin procesul de digestie. Digestia este un proces care continuă și atunci când dormim, chiar dacă într-un ritm mai lent.
Rutina zilnică de somn este esențială pentru o digestie sănătoasă. În timpul somnului, organismul se repară și se regenerează, iar acest lucru se aplică și sistemului digestiv. Țesuturile gastrointestinale sunt reconstruite și reparate în somn, iar flora bacteriană se reface și se dezvoltă în timpul somnului.
Cu alte cuvinte, rutina zilnică de somn ajută la buna funcționare a sistemului digestiv prin odihnă și reparare; invers, lipsa somnului poate avea un impact negativ asupra funcționării intestinului și microflorei bacteriene implicate în digestie.
”Multe aspecte ale vieții moderne, cum ar fi un nivel ridicat de stres, somnul neodihnitor, consumul excesiv de alimente procesate și cu conținut ridicat de zahăr și administrarea necontrolată de antibiotice pot afecta microbiomul intestinal.Microbiomul intestinal se referă în mod specific la microorganismele care trăiesc în intestine. O persoană are aproximativ 300 până la 500 de specii diferite de bacterii în tractul digestiv. În timp ce unele microorganisme sunt dăunătoare sănătății, multe sunt benefice și chiar necesare pentru un corp sănătos. A avea o mare varietate de bacterii benefice în intestin poate îmbunătăți funcția sistemului imunitar, poate ușura simptomele depresiei, poate ajuta la combaterea obezității și multe altele.”, subliniază dr. Claudia Marin, medic specialist gastroenterologie, pe site-ul doc.ro
Studii recente au sugerat că există o asociere puternică între tulburările de somn și bolile gastrointestinale. Citokinele proinflamatorii, cum ar fi factorul de necroză tumorală, interleukina-1 și interleukina-6, au fost asociate cu disfuncții ale somnului. S-au observat modificări ale acestor citokine în anumite boli gastrointestinale, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, ulcerul peptic, sindromul intestinului iritabil, boala inflamatorie intestinală, tulburările hepatice și cancerul colorectal.
Creierul reglează activitatea tractului digestiv și sistemului imunitar intestinal. Axa intestin-creier funcționează prin mecanisme care implică activarea imună, permeabilitatea intestinală și semnalizarea enteroendocrină.
Această rețea bidirecțională implică sistemul nervos central (SNC), sistemul nervos autonom și sistemul nervos enteric (ENS). Rețeaua încorporează activitatea simpatică și parasimpatică, care conduc semnale de la intestin către creier ș invers, semnale eferente de la sistemul nervos central către intestin. Există influențe neuronale și hormonale care permit creierului să moduleze activitatea celulelor intestinale, cum ar fi celulele interstițiale ale lui Cajal, celulele enterocromafine și celulele musculare netede. Această relație dinamică dintre creier și sistemul gastrointestinal este influențată de ritmul circadian și căile de reglare a somnului, ceea ce sugerează că există o relație între tulburările de somn și modificările fiziologice ale tractului gastrointestinal.
Cum afectează rutina zilnică de somn sănătatea digestivă
De la inițierea masticației și propagarea bolului alimentar prin esofag către stomac până la descompunerea enzimatică a alimentelor și absorbția nutrienților cheie, actul de digestie este un sistem complex, influențat de celelalte procese din organism precum și de alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihnă.
Intestinul subțire funcționează în primul rând pentru a absorbi substanțele nutritive și pentru a propulsa bolul alimentar către colon. Motilitatea intestinului subțire se diminuează în timpul somnului.
Colonul este implicat în principal în absorbția apei și în reținerea temporară a materialului intestinal. Contracțiile colonului sunt reduse semnificativ în timpul nopții și sunt aproape eliminate în timpul somnului non-REM. Somnul REM, totuși, este asociat cu creșterea presiunii colonice.
Dacă rutina zilnică de somn nu este menținută, pot apărea o serie de probleme ale sistemului digestiv. Astfel privarea de somn poate avea efecte precum:
1. Crește inflamația la nivelul mucoasei intestinale
Privarea de somn este de obicei asociată cu o activare a moleculelor proinflamatorii din intestinul, ceea ce poate duce la inflamație a mucoasei intestinale. Acest lucru poate provoca simptome gastrointestinale, cum ar fi greață și balonare și poate încetini golirea gastrică (procesul prin care conținutul stomacului este mutat în intestinul subțire).
2. Provoacă tulburări hormonale care cresc pofta de mâncare în timpul nopții
Există doi hormoni ce trimit semnale către creier atunci când vine vorba de procesele de hrănire: grelina (determină senzația de foame) și leptina (mediază semnalele de sațietate).
Lipsa somnului poate duce la un dezechilibru al acestor hormoni, făcându-ne să tânjim seara și noaptea după alimente dulci, care, în cantități mari, contribuie la o creștere excesivă a bacteriilor dăunătoare în intestin, afectându-ne sănătatea intestinală, provocând balonare, diaree, dureri abdominale și greață
3. Crește permeabilitatea intestinală, ceea ce duce la probleme legate de intestin
Privarea de somn poate provoca o creștere a cantității de cortizol (hormonul principal de stres). Nivelurile crescute de cortizol duc la creșterea permeabilității intestinale (cunoscută și sub numele de intestin permeabil), astfel că alimentele insuficient prelucrate și toxinele pot trece prin mucoasa intestinală în fluxul sanguin (lucru care este restricționat într-un intestin sănătos).
Când se întâmplă acest lucru, ne putem confrunta cu probleme precum balonare, dureri de stomac și modificări în microbiomul intestinal.
4. Provoacă oboseala muschilor intestinali, ducand la scăderea peristaltismului constipație
În afară de mucoasa intestinală și hormoni, lipsa somnului poate afecta și mușchii din tractul digestiv.
Atunci când nu ne odihnim suficient, nici intestinul nu poate rămâne într-o stare de relaxare propice pentru recuperare, astfel că se poate instala o oboseală a mușchilor intestinali ce poate duce la reducerea mișcării și a funcției intestinale.
5. Determină distensie rectală
Un alt mușchi afectat de lipsa somnului este cel din rect (un tub muscular la capătul intestinului gros și deasupra anusului care stochează fecale). Privarea de somn poate determina o întindere crescută a peretelui rectal provocând distensie rectală. Din această cauză, în loc să fie percepută plenitudinea și să aibă loc excreția normală, rectul se extinde pentru a stoca mai multe deșeuri și nu poate excreta (afectând mișcarea intestinală).
În cazul în care apar frecvent simptomele menționate mai sus (inclusiv diaree, gaze, crampe și dureri abdominale), pe lângă consultarea medicului, este, de important să luăm în considerare rutina zilnică de somn și rolul pe care aceasta îl poate juca în reglarea digestiei.
Rutina zilnică de somn și boala de reflux gastroesofagian
Studiile au arăta că o serie de modificări în procesul digestiv apar în timpul somnului.
Astfel, atunci când dormim, esofagul devine susceptibil la leziuni provocate de acidul gastric, deoarece există un număr scăzut de deglutiții, volumul salivar este redus și frecvența peristaltismului este scăzută, ceea ce duce la creșterea refluxului de acid gastric și la un risc crescut de afectare a mucoasei și esofagită.
Așa cum am spus mai sus, un somn odihnitor este asociat cu procese reparatorii la nivelul aparatului digestiv. Dacă rutina zilnică de somn lipsește sau este deficitară, reglarea activității digestive este afectată și se creează terenul favorabil pentru apariția unor boli digestive.
Astfel, tulburările de somn sunt raportate frecvent la pacienții cu boala de reflux gastroesofagian. Un sondaj Gallup a arătat că dintre persoanele care suferă săptămânal de arsuri la stomac, 79% raportează insomnie și alte probleme de somn. Relația este circulară: la persoanele cu insomnie, producția de acid gastric poate fi mai intensă, iar repararea leziunilor este redusă, iar, pe de altă parte, arsurile din boala de reflux gastroesofagian afectează somnul, determinând fragmentarea sa în timpul nopții.
Intr- un studiu populațional cu peste 6500 de pacienți desfășurat în Norvegia s-a descoperit că riscul de apariție a simptomelor bolii de reflux gastroesofagian este de 3 ori mai mare la pacienții cu insomnie decât la cei fără probleme de somn.
Refluxul gastroesofagian nocturn diferă de refluxul din timpul zilei, când ingerăm alimente, deoarece există o scădere a deglutiției și a secreției salivare în timpul nopții, precum și scăderea peristaltismului esofagian, ducând la creșterea refluxului de acid gastric. Există o corelație între simptomele de reflux nocturn și risc crescut de esofagită erozivă. Calitatea redusă a somnului poate fi asociată cu esofagită care, la rândul său, poate determina un risc crescut de esofag Barrett și adenocarcinom esofagian.
Tulburările de somn și afectarea microbiomului intestinal
Noi cercetări au descoperit că modelele neregulate de somn sunt asociate cu afectarea florei intestinale și acumularea unor bacterii dăunătoare în intestin.
Un studiu, publicat în The European Journal of Nutrition, de către cercetătorii de la King’s College London și ZOE, o companie de nutriție personalizată, a arătat că, pe lângă calitatea dietei și obiceiurile alimentare, schimbarea tiparelor de somn și ritmului circadian normal pot fi implicate în modificarea compoziției microbiomului intestinal și inflamația intestinală.
”Știm că întreruperile majore ale somnului, de exemplu cele determinate de munca în schimburi, pot avea un impact profund asupra sănătății. Acesta este primul studiu care arată că și diferențele mici în tiparele de somn de-a lungul săptămânii par să fie legate de diferențe între speciile bacteriene prezente în intestin. Deși frecvent tipul de specii bacteriene este asociat cu obiceiurile alimentare, se pare că și alți factori, precum calitatea somnului, pot fi implicați. Avem nevoie de studii suplimentare pentru a afla dacă îmbunătățirea consecvenței timpului de somn poate duce la schimbări benefice în microbiomul intestinal și la rezultatele pozitive legate de sănătatea digestivă.”, arată Dr Wendy Hall, cercetător principal în cadrul studiului la King’s College în Londra.
Compoziția microbiomului intestinal influențează pozitiv sau negativ întreaga sănătate, prin producerea de metaboliți benefici sau, dimpotrivă, de toxine. Anumite bacterii potcrește riscul unor afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă și obezitatea.
Cercetătorii au descoperit că o diferență de numai 90 de minute în perioada de mijloc a somnului – punctul de jumătate dintre timpul de somn și ora de trezire – este asociată cu diferențe semnificative în compoziția microbiomului intestinal. În plus, problemele de somn pot fi asociate și cu anumite tulburări alimentare, cu o calitate generală mai scăzută a dietei, un aport mai mare de băuturi îndulcite cu zahăr și un aport mai mic de fructe și nuci, ceea ce influențează direct abundența microbiotei specifice din intestin.
„Somnul este un pilon cheie al sănătății, dată fiind legătura dintre ritmurile circadiene și microbiomul intestinal. Diferențe de ordinul minutelor în mijlocul somnului pot încuraja dezvoltarea speciile de microbiotă nefavorabile pentru sănătate.”, arată dr. Kate Bermingham, PhD, de la King’s College din Londra și expert în nutriție la compania ZOE.
Studiul subliniază cât de importantă este rutinza zilnică de somn pentru o digestie sănătoasă.
„Menținerea tiparelor regulate de somn face parte dintr-u stil de viață sănătos și este un comportament ușor de reglat, lucru pe care îl putem face cu toții, pentru a influența în bine sănătatea microbiomului intestinal.”, subliniază și Dr Sarah Berry, cercetător și expert în cadrul aceluiași studiu.
Apneea de somn și problemele digestive
Studiile au sugerat că poate exista o relație între apneea obstructivă în somn și anumite probleme care țin de aparatul digestiv, cum este boala de reflux gastroesofagian. S-a estimat că refluxul gastroesofagian afectează 58% până la 62% dintre pacienții cu apnee în somn.
Conform anumitor cercetători, apneea în somn cauzează presiune intratoracică negativă, ducând la obstrucția intermitentă a căilor respiratorii pe măsură ce presiunea intratoracică scade. Aceasta induce relaxarea tranzitorie a sfincterului esofagian inferior împreună cu mecanisme reduse de clearance esofagian, predispunând pacienții la creșterea BRGE
Un alt studiu a arătat că există o relaţie pozitivă între simptomele arsurilor la stomac pe timp de noapte şi riscul de apnee în somn. De asemenea, există o relație între apneea obstructivă în somn, boala de reflux gastroesofagian și obezitate. Pacienții obezi au un risc crescut de apnee obstructivă în somn, ceea ce corelează cu un număr mai mare de cazuri de BRGE la persoanele cu obezitate morbidă.
Rutina zilnică de somn și ulcerul peptic
Anumite studii au arătat o prevalență mai mare a ulcerelor gastrice la persoanele care lucrează în schimburi și prezintă tipare de somn neregulate.
Riscul relativ de ulcer peptic este de două ori mai mare la persoanele fără un program constant de somn, mai ales că lucrătorii în ture au adesea și un program de masă imprevizibil, mai mult stres la locul de muncă și utilizarea mai frecventă de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, ce pot afecta sănătatea digestivă.
Pacienții cu apnee obstructivă în somn prezintă un risc mai mare de tulburări primare de somn. Aceștia suferă episoade de hipoxie intermitentă ce provoacă inflamație sistemică, stres oxidativ și activare simpatică, care, la rândul lor, au fost legate de risc de 2,4 ori mai mare de ulcer peptic cu sângerare.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua în continuare relația dintre ulcerul peptic și tulburările de somn.
Tulburările de somn și sindromul intestinului iritabil
Sindromul intestinului iritabil se caracterizează prin disconfort abdominal asociat cu modificări ale peristaltismului intestinal, dismotilitatea intestinului, supra-creșterea bacteriană la nivelul intestinului subțire, disfuncția autonomă, hiperalgezia viscerală și inflamația microscopică.
Sindromul intestinului iritabil este o tulburare comună ce afectează un procent semnificativ din populația generală. Mulți pacienți cu acest sindrom ar putea avea o excitare autonomă nocturnă crescută, ceea ce poate duce la tulburări de somn. De asemenea, pacienții cu acest sindrom au perioade mai multe sau mai lungi de somn REM cu excitări și efecte stimulatoare asupra motilității colonului, ce pot duce la tulburări de somn.
Numeroase studii au arătat că pacienții cu sindromul intestinului iritabil și/sau dispepsie funcțională raportează un somn prost. Într-un studiu restrâns, s-a descoperit că reduceri ale nivelurilor de melatonină și triptofan pe timp de noapte la femeile cu sindromul intestinului iritabil, contribuind la calitatea slabă a somnului la această populație.
Așa cum am arătat mai sus, tulburările de somn și rutina zilnică de somn deficitară pot inhiba activitatea de reglare a sistemului imunitar, ducând la o creștere a inflamației microscopice a intestinului, pot inhiba activitatea reparatorie și regenerativă a țesuturilor digestive și pot determina modificări negative ale peristaltismului intestinal și microbiomului. Ca atare, tiparele de somn neregulate pot contribui la Boala intestinului iritabil care, la rândul său, provoacă simptome gastrointestinale ce afectează suplimentar calitatea somnului.
Bolile intestinale inflamatorii și somnul
Există o legătură strânsă între problemele inflamatorii la nivelul intestinului și tulburările de somn. Rutina zilnică de somn corectă duce la o diminuare a riscului inflamator în întreg organismul, inclusiv la nivelul aparatului digestiv. Pe de altă parte, bolile intestinale inflamatorii, o dată instalate, pot determina simptome precum durere abdominală, urgența defecației și diaree ceea ce poate determina tulburări de somn.
Medicamentele implicate în gestionarea bolilor inflamatorii intestinale, inclusiv corticosteroizii, au fost asociate cu tulburări de somn,
Privarea de somn determină o dereglare a funcției imune, care, la rândul său, activează celulele inflamatorii și crește riscul de infecție. Activarea sistemului imunitar este asociată cu o creștere a citokinelor proinflamatorii, cum ar fi IL-1, IL-6. și TNF, împreună cu o creștere a nivelurilor de proteină C reactivă (CRP). Restricția de somn este asociată cu o creștere a acestor citokine proinflamatorii, care sunt markeri ai activității în bolile inflamatorii intestinale. Un somn slab duce la producerea de citokine inflamatorii care, la rândul lor, agravează colita, împiedicând o odihnă adecvată, iar ciclul continuă.
Cancerul colorectal și rutina zilnică de somn
Au existat cercetări recente care susțin o creștere a riscului de cancer de colon determinată de tuburările de somn.
Atât durata scăzută a somnului, cât și durata crescută au fost asociate cu cancerul colorectal.
Mecanismele implicate nu sunt suficient înțelese, dar pot presupune eliberarea de citokine inflamatorii la pacienții cu modificări ale somnului ce pot determina leziuni premergătoare cancerului colorectal. În plus, atât durata mai scurtă a somnului, cât și durata mai lungă sunt asociate cu obezitatea, care este un factor de risc independent pentru cancerul colorectal.
Un studiu care a inclus 1240 de pacienți a descoperit că cei cu mai puțin de 6 ore de somn pe noapte au un risc crescut de adenoame colorectale cu aproape 50% comparativ cu pacienții care dorm 7 ore sau mai mult în timpul nopții.
Studiile au arătat o creștere semnificativă a nivelurilor proteinei C reactive și Interleukinei 6 pentru fiecare oră sub sau peste durata medie de somn raportată de 6-7 ore. Aceste studii demonstrează legătura dintre rutina zilnică de somn și eliberarea de citokine cu inflamație sistemică care poate crește riscul de cancer colorectal la pacienții cu privare de somn.
Cum poți îmbunătăți rutina zilnică de somn și sănătatea digestivă
Tulburările de somn au un impact puternic asupra bolilor gastrointestinale, iar multe afecțiuni gastrointestinale influențează, la rândul lor, ciclul somn-veghe și calitatea somnului. Ținând cont de această conexiune, rutina zilnică de somn și o dietă corectă sunt doi dintre cei mai importanți factori care pot asigura sănătatea digestivă și starea de bine a organismului în general.
O serie de cercetări au arătat că tratarea insomniei și a altor tulburări de somn, precum apneea în somn, poate duce la ameliorarea simptomelor gastrointestinale. La rândul său, calitatea somnului poate crește, dacă sunt ameliorate simptomele unor boli digestive cum este refluxul gastroesofagian sau manifestările bolilor inflamatorii intestinale. Prin urmare, este important ca medicii gastroenterologi să ia un istoric detaliat al somnului și, la fel de important, ca specialiștii în somn să identifice orice boli gastrointestinale subiacente pentru a asigura o mai bună îngrijire a pacienților.
Ținând cont de aceste aspecte, pe lângă măsurile clasice de igienă a somnului, câteva recomandări sunt importante pentru rutina zilnică de somn:
1. Evitarea mâncatului în exces înainte de culcare
Cercetările sugerează că orice masă copioasă trebuie consumată cu 2-3 ore înainte de ora de somn. Așa cum am subliniat, sistemul nostru digestiv se odihnește, se vindecă și se regenerează atunci când dormim, iar supraîncărcarea cu o masă grea ne poate perturba somnul, interferând în același timp cu digestia și crește riscul de arsuri la stomac
2. Evitarea dormitului în poziții care ne comprimă stomacul
Cea mai bună poziție pentru a dormi este cea care promovează o aliniere sănătoasă a coloanei vertebrale de la șolduri până la cap.
A dormi pe spate cu capul susținut de o pernă îngustă este ceea ce recomandă majoritatea medicilor, dar nici dormitul pe o parte nu îngreunează sistemul nostru digestiv. Este bine să evităm să dormim pe burtă, deoarece, atunci când facem asta, putem comprima organele sistemului digestiv
3. Gestionarea stresului
Stresul afectează atât somnul, cât și sănătatea digestivă și este principalul factor care trebuie diminuat pentru a preveni insomnia și bolile aparatului gastrointestinal.
Este greu să dormim când suntem stresați și, în plus, cortizolul, hormonul stresului, ne afectează și digestia.
Activități precum meditația, tehnicile respiratorii și de relaxare și ascultarea muzicii ne pot ajuta să ne gestionăm stresul în timplul zilei și înainte de somn. În plus, exercițiile fizice sunt utile pentru descărcarea stresului, dar nu la ora culcării, pentru că pot determina o stare de excitabilitate ce îngreunează adormirea.
Activitatea fizică poate îmbunătăți, de asemenea, evacuarea deșeurilor rezultate în urma digestiei, scăzând riscul de cancer de colon.
4. Consumul unor alimente sănătoase
Calitatea somnului și sănătatea intestinului beneficiază ambele de alimente probiotice (cum ar fi iaurtul), alimente fermentate (varză murată, murături) și alimente prebiotice (cum ar fi ceapa, usturoiul, grâul, orzul, roșiile și fasolea), deoarece acestea promovează creșterea bacteriilor intestinale bune și îmbunătățesc absorbția nutrienților.
Încorporarea alimentelor bogate în fibre, cum ar fi broccoli, morcovi, fructe de pădure, orz, nuci și leguminoase în dieta noastră poate ajuta la suprimarea hormonului grelină din sistemul nostru înainte de somn, reducând absorbția zahărului în fluxul sanguin, ceea ce duce la creșterea limitată a bacteriilor dăunătoare în intestin. Unele cercetări au arătat că aportul de fibre este util pentru prelungirea timpului petrecut în stadiul de somn profund, cu unde lente, etapa de somn cea mai reparatoare, asociată cu o calitate superioară a somnului și cu sănătatea digestivă.
Bineînțeles că este recomandat să diminuăm consumul alimentelor care pot afecta somnul, precum băuturile care conțin cofeină, alcoolul, dulciurile în exces, care sunt asociate cu un somn mai superficial și mai puțin reparator, mai multe excitații neurocorticale și insomnie sau alimentele picante, care pot agrava refluxul gastroesofagian și, implicit, afecta calitatea somnului.
Alimentele prea procesate pot interfera, de asemenea, cu calitatea somnului.
”Cerealele rafinate, fainoasele și pâinea albă prezinta un indice glicemic ridicat si genereaza o încărcătură glicemică ridicată, lucru confirmat si de constatarile studiului Women’s Health Initiative care a demonstrat ca exista o asociere între alimentele cu glicemie ridicată și insomnie la femeile aflate în postmenopauză. Înlocuirea alimentelor cu indice glicemic ridicat cu carbohidrați complet procesați, bogate în fibre, trebuie evaluată ca tratamente potențiale și măsuri de prevenire primară pentru insomnie la femeile aflate în postmenopauză.”, arată dr. Oana Cuzino pe site-ul doc.ro
5. Hidratarea adecvată
Recomandarea de a consuma minin 2 litri de apă pe zi este binecunoscută, iar hidratarea corespunzătoare contribuie deopotrivă la un somn mai bun și la la o digestie mai sănătoasă, facilitând descompunerea alimentelor, absorbția nutrienților și evacuarea deșeurilor. Totuși, consumul unei cantități prea mari de apă poate provoca urinare în exces și duce la întreruperi ale somnului la unele persoane, de aceea trebuie mențiunută o balanță între hidratare și evitarea trezirilor frecvente și afectării somnului.
Așa cum am văzut, efectele privării de somn asupra sistemului digestiv sunt mult mai ample decât ne puteam imagina. De aceea, îmbunătățind rutina zilnică de somn, putem promova o sănătate digestivă mai bună, echilibrul și bunăstarea organismului în general.
Surse:
- https://www.doc.ro/sanatate/afectarea-microbiomului-intestinal-care-sunt-semnele
- https://www.doc.ro/dieta-si-sport/alimente-cauze-insomnie
- https://www.centruldrd.ro/blog/relatia-dintre-somn-si-alimentatie
- https://www.news-medical.net/news/20230801/Maintaining-regular-sleep-patterns-may-improve-gut-health.aspx
- https://nutrova.com/blogs/health/how-lack-of-sleep-can-affect-digestive-system
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4849511/
- https://www.sleepadvisor.org/sleep-and-digestion/
- https://www.reverie.com/blog/sleep-and-digestion.html