Sănătatea creierului: ce scor ai, ce risc de Alzheimer și de ce este important să dormi

Otilia Geavlete

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

• Otilia Geavlete

  https://respirainsiguranta.ro/author/respira_otilia

  Tehnica de respirație care vindecă balonarea și constipația
• Otilia Geavlete

  https://respirainsiguranta.ro/author/respira_otilia

  Un exercițiu de 2 minute poate îmbunătăți somnul și reduce riscul de diabet și boli cardiovasculare
• Otilia Geavlete

  https://respirainsiguranta.ro/author/respira_otilia

  Au nevoie femeile de mai mult somn decât bărbații? Iată ce spun experții
• Otilia Geavlete

  https://respirainsiguranta.ro/author/respira_otilia

  Cauzele sforăitului și care sunt remediile cele mai eficiente

Sănătatea creierului este o condiție esențială pentru a ne bucura de viață. Creierul coordonează activitatea întregului organism și relația noastră cu lumea.  Atunci când este afectat, sunt amenințate atât bunăstarea noastră fizică și mentală, cât și modul în care ne raportăm la tot ceea ce este în jurul nostru.

Fără a vorbi de condițiile medicale grave, care pun viața în pericol, precum accidentul vascular cerebral, este de ajuns să ne gândim cum vede lumea o persoană cu demență. O lume de neputință, frică și lipsă de înțelegere a celor mai simple lucruri, acesta poate fi rezultatul atunci când este afectată sănătatea creierului.

Pentru a putea proteja acest bun prețios, cercetătorii au pus la punct un adevărat sistem de indicatori, care garantează sănătatea creierului. Actualmente, poate fi calculat riscul de îmbolnăvire cerebrală, folosind Brain Care Score (Scorul de Îngrijire a Creierului sau BCS) care arată riscul de accident vascular cerebral și de demență.

Descoperă în articolul de față cum poți folosi scorul BCS pentru a-ți evalua riscul de Alzheimer sau de AVC și ce legătură este între sănătatea creierului și alți parametri medicali, precum tensiunea arterială, colesterolul sau calitatea somnului. Calculându-ți scorul BCS și observând factorii de risc, poți decide ce schimbări trebuie să faci, pentru a-ți menține creierul sănătos și activ pe toată durata vieții.

Ce este Brain Care Score și ce legătură are cu sănătatea creierului

Scorul de Îngrijire a Creierului (BCS) este un sistem cu 21 de puncte care are ca scop promovarea unor schimbări de comportament și alegeri de stil de viață sănătos, pentru a reduce, în mod durabil, riscul de demență și AVC.

În urma unui studiu internațional condus de cercetători de la Centrul McCance pentru Sănătatea Creierului de la Spitalul General din Massachusetts a fost conceput și validat un card Brain Care Score. Studiul a fost publicat online în Frontiers of Neurology în decembrie 2023. A implicat aproape 399.000 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani.

”Scorul BCS reprezintă o paradigmă revoluționară în domeniul sănătății creierului, oferind o abordare holistică și integrată pentru evaluarea riscului și promovarea sănătății creierului. Prin analizarea factorilor implicați, acest instrument ne permite să înțelegem mai bine interacțiunile complexe care influențează sănătatea creierului și riscul de afecțiuni neurologice, inclusiv accidente vasculare cerebrale sau modificări degenerative cerebrale.”, arată dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurg, pe smartliving.ro

Care este utilitatea practică a scorului BCS

Brain Care Score sau BCS te ajută să-ți monitorizezi obiceiurile și alegerile de viață, să vezi unde aduni puncte și ce ai putea face pentru a îmbunătăți anumite scoruri.  Premiul este chiar sănătatea creierului, precum și un risc mai scăzut de demență și accident vascular cerebral.

BCS este conceput pentru a prezice modul în care obiceiurile actuale pot afecta sănătatea creierului în viitor. Scorarea se face sub forma unui tabel de punctaj ușor de utilizat.

„Este un mare beneficiu faptul că cercetătorii au dezvoltat o scală ca aceasta și au finalizat primul studiu pentru a determina dacă un scor scăzut crește riscul de demență și accident vascular cerebral. Pe de o parte, nimeni nu a mai creat așa ceva înainte. Pe de altă parte, BCS reprezintă o ”împachetare” a factorilor de sănătate pe care toată lumea îi cunoaște de câțiva ani în ambalaje noi.”, spune dr. dr. Andrew Budson, lector în neurologie la Harvard Medical School.

Cu alte cuvinte, majoritatea persoanelor cunosc ce este util și ce nu pentru sănătatea creierului. Meritul BCS este de a strânge laolaltă factorii esențiali pentru sănătatea cerebrală și a distribui scoruri în funcție de cât de important este fiecare factor.

Componentele Brain Care Score

Componentele fizice cuprind:

• tensiunea arterială
• nivelul de zahăr din sânge (glicemia)
• nivelul de colesterol
• indicele de masă corporală (IMC)

Componentele stilului de viață includ:

• tipul de nutriţie
• consumul de alcool
• fumatul
• activitațile sportive
• somnul

Factorii socio-emoționali se referă la:

• managementul stresului
• relații sociale
• sentimentul de sens în viață

Persoanele care completează BCS trebuie să aleagă un scor de 0, 1 sau 2, în funcție de cât de apropiat este răspunsul din tabel de modul lor de viață.

Fiecare răspuns primește un scor (0, 1 sau 2); cel mai mare scor posibil este 21.  Cu cât un scor este mai mare, cu atât îngrijirea creierului este mai bună.

„Toți acești factori fizici și de stil de viață pot contribui, într-o oarecare măsură, la riscul de demență prin accidente vasculare cerebrale. Un creier sănătos este cel care își folosește toate părțile sale. Angajarea în relații și activități semnificative ne ajută să menținem o structură și o funcție bună a creierului”, specifică dr. Budson.

MCance Brain Score

Parametri fizici

Stil de viață  

Factori socio-emoționali  

Avantajele utilizării scorului BCS pentru sănătatea creierului

BCS reprezintă o schimbare mai mare de paradigmă de la tratarea reactivă a bolilor creierului la promovarea activă a îngrijirii creierului. Spre deosebire de scorurile de risc tradiționale, care doar evaluează și compară factorii de risc pentru sănătatea creierului, BCS a fost conceput pentru un scop diferit: ca un instrument simplu pentru a motiva pacienții și practicienii să modifice factorii de risc și să reducă riscul de a dezvolta tulburări cerebrale comune legate de vârstă.

În ciuda faptului că mulți dintre factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral și demență sunt modificabili, gestionarea acestor factori pentru prevenirea bolilor cerebrale nu face parte încă din îngrijirea medicală de rutină.

Folosind scorul BCS, pacientul, în colaborare cu medicul poate lua măsuri timpurii pentru prevenirea accidentelor vasculare și pentru diminuarea riscului de demență Alzheimer.

Conform studiilor, cu cât BCS este mai mare, riscul de  demență și de incidență a accidentului vascular scade.

Un punct forte al BCS este că include componente ce reprezintă factori de risc modificabili și în cazul bolilor și pentru majoritatea cancerelor.

Acest lucru face din BCS o alegere optimă ca instrument care să fie utilizat în mod obișnuit în îngrijirea primară.

Un alt atribut al BCS este că nu depinde de starea de sănătate a creierului la momentul inițial. Cu alte cuvinte, BCS poate fi folosit de oricine, oriunde, indiferent dacă are o boală a creierului, s-a vindecat de o boală a creierului sau nu a avut niciodată vreo boală a creierului.  Evitând orice referire la sănătatea creierului, ci mai degrabă stimulând îngrijirea creierului, BCS evită capcana stigmatizării, care însoțește adesea un scor ce măsoară starea sănătății creierului unei persoane.

Care sunt factorii de risc pentru accident vascular cerebral și pentru demență

Unele dintre cele mai mari amenințări pe termen lung pentru sănătatea creierului sunt accidentul vascular cerebral și demența. Un AVC poate fi fatal sau poate duce la o formă de demență, denumită demența vasculară. Pe de altă parte, un risc major pentru sănătatea creierului este un alt tip de demență, care nu rezultă după accidentul vascular ci se poate dezvolta în timp la o persoană aparent sănătoasă: maladia Alzheimer. Boala Alzheimer este cauza a aproximativ 60-80% dintre cazurile de demență și este determinată de o combinație de factori genetici, comportamentali și de mediu care afectează celulele creierului (neuronii).

Chiar dacă dezvoltarea de noi terapii care tratează sau previn demența și accidentul vascular cerebral rămân o prioritate, studiile epidemiologice au arătat că până la 40% din cazurile de demență sunt atribuite unor factori de risc modificabili. Acest lucru  implică faptul că un procent semnificativ de cazuri de demență pot fi prevenite, cu anumite schimbări medicale și de stil de viață.
În cazul accidentului vascular cerebral cifra este chiar mai mare. Estimările arată că cel puțin 60% din cazurile de accident vascular cerebral ar putea fi prevenite prin modificarea factorilor de risc (inclusiv modificări comportamentale).

Factori de risc pentru accidentul vascular cerebral

Ce este un AVC

Accidentul vascular cerebral este poate fi cauzat de:

• blocarea fluxului sanguin la creier- accident vascular cerebral ischemic
• sângerare bruscă a țesutului cerebral- accident vascular cerebral hemoragic

 Mulți factori cresc riscul de accident vascular cerebral. Unii dintre acești factori de risc pot fi modificați pentru a ajuta la prevenirea unui accident vascular cerebral.
Aproximativ 87% din accidentele vasculare cerebrale sunt ischemice.

Blocajul din creier este cauzat, de obicei, de o bucată de placă sau de un cheag de sânge. Dacă blocajul are loc local în creier, afecțiunea se numește tromboză. Dacă cheagul de sânge călătorește din altă parte a corpului, se numește embolie.

Placa de aterom (o formațiune lipidică, având drept constituent principal colesterolul) se poate acumula în orice arteră a corpului, inclusiv în arterele creierului și gâtului.

Boala arterei carotide (ateromatoza carotidiană) apare atunci când placa se acumulează în arterele carotide de la nivelul gâtului care furnizează sânge la creier. Este o cauză frecventă a accidentului vascular cerebral ischemic.

De asemenea, placa dintr-o altă arteră se poate rupe, determinând leziuni unde se acumulează trombocite, putând duce la apariția unor cheaguri de sânge. Aceste cheaguri pot bloca parțial sau total o arteră. Cheagurile de sânge care duc la accident vascular cerebral se pot produce atunci când există unele afecțiuni ale inimii și ale sângelui.

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Sângerarea bruscă poate provoca un accident vascular cerebral hemoragic. Acest lucru se poate întâmpla atunci când o apare o leziune la nivelul unei artere cerebrale. Sângele scurs se acumulează crescând presiunea în creier, ceea ce poate deteriora neuronii. Există două tipuri de accident vascular cerebral hemoragic: hemoragia intracraniană sau sângerare în interiorul craniului și hemoragia subarahnoidiană sau sângerare între creier și membrana care îl înconjoară.

Care sunt factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral

Factorii de risc pentru AVC, care pot fi controlați  reprezintă între 82% – 90% din toate accidentele vasculare cerebrale. Acești factori, care sunt componente ale BCS, sunt reprezentați de:

• Hipertensiunea arterială
• Obezitatea
• Inactivitatea fizică
• Dieta deficitară
• Fumatul și consumul de alcool

Accidentele vasculare cerebrale ischemice și hemoragice au în comun mulți dintre aceiași factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și nivelul de colesterol din sânge.

Există și factori de natură socio-emoțională care pot contribui la apariția AVC.

Anxietatea, depresia și nivelurile ridicate de stres, precum și munca îndelungată și lipsa contactului cu familia și prietenii pot crește riscul de accident vascular cerebral.

”Anxietatea blochează tot. Unul din elementele grele ale creierului este această frică. Dacă intri în frică, panică toate procesele cerebrale se blochează. Trebuie să nu intrăm în această frică”, a concluzionat reputatul neurochirurg Vlad Ciurea, autorul unui adevărat ghid pentru un creier sănătos și o viață echilibrată, cartea ”Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”,  citat pe adevarul.ro

Pentru persoanele care doresc să descopere secretele creierului uman și să  contribuie activ la sănătatea sa, cartea profesorului Vlad Ciurea este o adevărată comoară.

„O descriere atotcuprinzatoare si in acelasi timp pe intelesul tuturor a celui mai important organ, organul suprem: creierul, venita din condeiul unuia dintre cei mai mari neurochirurgi contemporani, o caracterizează dr. Mihai Pautov.

Alți factori care pot contribui la accidentul vascular cerebral

Vârsta: un accident vascular cerebral poate apărea la orice vârstă, dar riscul este mai mare pentru bebelușii sub vârsta de 1 an și pentru adulți pe măsură ce îmbătrânesc.

Istoricul familial de AVC și genetica joacă, de asemenea, un rol. Riscul de a avea un accident vascular cerebral este mai mare dacă un părinte sau alt membru al familiei a suferit un accident vascular cerebral, în special la o vârstă nu prea înaintată.

Anumite gene cresc riscul de accident vascular cerebral, inclusiv cele care  determină grupa de sânge. Persoanele cu grupa sanguină AB au un risc mai mare de AVC.

Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi apneea în somn, bolile de rinichi și migrenele, sunt, de asemenea, factori de risc.

Femeile care iau pilule contraceptive sau care folosesc terapie de substituție hormonală prezintă un risc mai mare de accident vascular. Femeile sunt expuse, de asemenea,  unui risc mai mare de AVC în timpul sarcinii și în săptămânile după naștere. Tensiunea arterială crescută din timpul sarcinii, cum ar fi preeclampsia, crește riscul de accident vascular cerebral mai târziu în viață.

Infecțiile sau afecțiunile virale precum și bolile inflamatorii cresc și ele riscul de accident vascular. Inflamația cronică contribuie la accidentul vascular cerebral ischemic. Cercetările arată că inflamația poate deteriora vasele de sânge și poate contribui la ateroscleroză.

Alți factori de risc sunt specifici tipului de accident vascular cerebral. Cheagurile de sânge pot apărea în boala coronariană, fibrilația atrială, boala valvelor cardiace și boala arterei carotide.

Accidentul cerebral hemoragic poate apărea după administrarea de anticoagulante.

Factori de risc pentru maladia Alzheimer

Cercetătorii cred că o multitudine de factori joacă un rol în declanșarea bolii Alzheimer și a altor demențe, inclusiv genetica, comportamentele și obiceiurile. În timp ce unii factori, cum ar fi vârsta și istoricul familial, nu pot fi modificați, există mulți alții care pot fi controlați, prin schimbarea stilului de viață, pentru a reduce riscul potențial al unei persoane de declin cognitiv. Deși nu putem opri procesele legate de îmbătrânire și de moștenirea genetică, putem face multe alte lucruri pentru sănătatea creierului. Aceasta este și opinia cercetătorilor care au creat Scorul de Îngrijire a Creierului, ca un instrument util de monitorizare și control al unui număr semnificativ de factori implicați în declanșarea demențelor.

Iată care sunt principalii factori de risc asociați cu demența Alzheimer

Factori de risc care nu pot fi controlați

Vârsta

Cel mai mare factor de risc cunoscut pentru Alzheimer și alte demențe este înaintarea în vârstă. Totuși, este important de subliniat faptul că aceste afecțiuni nu sunt o parte normală a procesului de îmbătrânire. Sănătatea creierului poate fi menținută și la vârste înaintate, dacă sunt modificați alți factori care stau sub controlul nostru.

Majoritatea persoanelor cu Alzheimer au peste 65 de ani. După vârsta de 65 de ani, riscul de Alzheimer se dublează la fiecare cinci ani. După vârsta de 85 de ani, riscul ajunge la aproape o treime dintre persoane.

Iată de ce menținerea unei vieți active și echilibrate, o dată cu creșterea în vârstă, este esențială pentru sănătatea creierului.

Sexul

Persoanele de sex feminin au un risc mai mare să dezvolte maladia Alzheimer de-a lungul vieții. Există de două ori mai multe femei peste 65 de ani cu Alzheimer, comparativ cu bărbații de vârste similare. Acest lucru este cauzat, în mare parte, de faptul că femeile tind să trăiască mai mult decât bărbații. Dar chiar și femeile cu vârste peste 80 de ani au un risc puțin mai mare de a face Alzheimer față de bărbații de vârsta lor.

Nu se cunosc motivele exacte pentru această diferențiere. Deși se pare că menopauza foarte precoce, cauzată de tratamente medicale, poate crește riscul, nu este încă clar dacă este și menopauza care se instalează natural reprezintă un factor de risc.

Istoricul familiei

Un alt factor de risc pentru boala Alzheimer este istoricul familial. Potrivit cercetărilor, cei care au un părinte, un frate sau o soră cu Alzheimer au un risc mai mare de a dezvolta boala. Riscul crește dacă mai mult de un membru al familiei suferă de această afecțiune.

Genetica

Două categorii de gene influențează potențialul de a dezvolta maladia Alzheimer: genele de risc și genele deterministe.

Se estimează că mai puțin de 1% din cazurile de Alzheimer sunt cauzate de gene deterministe (gene care cauzează o boală), majoritatea cazurilor putând fi evitate, dacă sunt controlați factorii care activează genele de risc.

Leziunile la cap

Există o legătură între vătămarea capului și riscul viitor de demență. Pentru a menține sănătatea creierului pe termen lung este important să se evite accidentele și loviturile în zona capului, ce pot avea un anumit rol în declanșarea bolii.

Anumite afecțiuni medicale

Multe dovezi științifice leagă sănătatea creierului de sănătatea inimii. Această conexiune are sens, deoarece creierul este hrănit de una dintre cele mai bogate rețele de vase de sânge ale corpului, iar inima este responsabilă pentru pomparea sângelui prin aceste vase de sânge către creier.

Riscul de a dezvolta demență pare să fie crescut de multe afecțiuni care privesc și sănătatea cardiacă, inclusiv hipertensiunea arterială și diabetul.

Tratamentul adecvat al acestor afecțiuni protejează atât inima, cât și sănătatea creierului.

Factori de risc care pot fi controlați

Toți factorii prezentați în cadrul scorului BCS sunt controlabili și pot avea un impact semnificativ în declanșarea maladiei Alzheimer.

Stilul de viață

Persoanele care duc un stil de viață sănătos, în special de la mijlocul vieții (vârsta 40-65 de ani), au un risc mai scăzut de a dezvolta Alzheimer.

Un stil de viață sănătos presupune eliminarea unor obiceiuri nocive (să nu fumezi, să nu consumi prea mult alcool) și promovarea unor tendințe benefice (de exemplu să mănânci o dietă sănătoasă echilibrată).

O viață activă din punct de vedere fizic, mental și social poate asigura sănătatea creierului și ajuta o persoană să își reducă riscul de a dezvolta Alzheimer.

Diferite condiții de sănătate

Există o mulțime de condiții de sănătate care cresc riscul unei persoane de a dezvolta boala Alzheimer, precum și demența vasculară. Spre deosebire de bolile genetice sau anumite afecțiuni care scapă controlulului nostru, aceste condiții de sănătate pot fi influențate major de modul în care le gestionăm și de alegeri de viață sănătoase. Ele includ:

• Diabetul
• Hipertensiunea arterială
• Obezitatea
• Hipercolesterolemia
• Afectarea auzului și a vederii legată de vârstă
• Depresia

Unii dintre aceștia sunt factori de risc majori atât pentru bolile de inimă, cât și pentru accidentul vascular cerebral și pentru diferite tipuri de demențe.

Gestionarea acestor afecțiuni și obținerea de sprijin medical prompt și performant poate ajuta la reducerea riscurilor pentru sănătatea creierului, dar și a inimii și a întregului organism.

Somnul și sănătatea creierului

Somnul este absolut esențial pentru funcția cognitivă, acuitatea mentală și capacitatea de concentrare și de învățare.

În timpul somnului, creierul se regenerează, consolidează amintirile și fixează lucrurile învățate. De asemenea, elimină amiloizii care formează plăcile și proteinele tau asociate cu boala Alzheimer.

S-a demonstrat că somnul REM îmbunătățește învățarea, memoria și bunăstarea emoțională.

Durata somnului este importantă pentru recuperarea întregului organism și pentru sănătatea creierului. Majoritatea experților recomandă un mimim de 7 ore de somn în fiecare noapte. La fel de importantă este și calitatea somnului. Un somn continuu, fără întreruperi, ajută la parcurgerea tuturor ciclurilor de somn și la regenerarea cerebrală.

Întreruperea somnului afectează nivelul de neurotransmițători și hormoni de stres, ceea ce poate face mai dificilă gândirea și reglarea emoțiilor.

Problemele de somn pot crește riscul de a dezvolta anumite boli mintale, cum ar fi depresia și anxietatea.

Insomnia poate dăuna foarte mult sănătății creierului pe termen lung, fiind asociată cu o gamă largă de afecțiuni, inclusiv cu diabetul, depresia și maladia Alzheimer.

Cum poți preveni deteriorarea cerebrală

Principalul beneficiu al Scorului de Îngrijire a Creierului este faptul că evidențiază aspectele pe care le putem controla pentru a ne menține sănătatea creierului. Într-un fel, scorul BCS arată că sănătatea cerebrală este, în mare măsură, în responsabilitatea noastră.

Chiar dacă vârsta, antecedentele familiale și ereditatea sunt factori de risc pe care nu îi putem schimba, cercetările au demonstrat că putem influența alți factori de risc, printr-o viață sănătoasă și gestionarea condițiilor de sănătate.

Un stil de viață sănătos și gestionarea corectă a diverselor condiții medicale reprezintă cea mai bună modalitate de a reduce riscul de demență.

O viață activă, antrenarea minții, menținerea relațiilor hrănitoare, experiențe pozitive, o dietă sănătoasă, somnul bun și exercițiile fizice sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le putem face pentru sănătatea creierului nostru.

Riscul de a dezvolta demență în timp este cel mai scăzut la persoanele care adoptă comportamente sănătoase la mijlocul vieții (între 40 și 65 de ani).

Chiar dacă nu există o garanție pentru prevenirea accidentelor vasculare și maladiei Alzheimer, obiceiurile sănătoase contribuie semnificativ la diminuarea riscurilor.

Recomandări pentru prevenirea maladiei Alzheimer și AVC

Iată care sunt recomandările pentru a proteja sănătatea creierului, în funcție de BCS:

Respectați o dietă sănătoasă

Consumul unei diete nesănătoase poate provoca, de asemenea, probleme de sănătate, inclusiv obezitatea, care poate fi legată de un risc crescut de demență.

O dietă sănătoasă și echilibrată, cu multe fructe și legume, poate reduce riscul de hipercolesterolemie și diabet de tip 2, factori de risc importanți în cazul demențelor și accidentului vascular cerebral. 

Diminuați consumul de alcool

Consumul frecvent de alcool, în cantități mari crește riscul de a dezvolta demență.

Dacă consumați în mod regulat alcool, încercați să faceți acest lucru cu moderație și în limitele recomandate. Consumul unei cantități prea mari de alcool expune creierul la niveluri ridicate de substanțe chimice dăunătoare.

Cantitatea recomandată este echivalentă cu maxim o halbă de bere sau un pahar mic de vin în fiecare zi. Dacă beți în mod regulat mult mai mult decât atât, creșteți riscul de deteriorare a creierului și a altor organe și, astfel, creșteți riscul de demență.

Renunțați la fumat

În cazul fumătorilor există un risc mult mai mare de a dezvolta demență mai târziu în viață.

Fumatul dăunează mult circulației sanguine, în special la nivelul vaselor de sânge din creier, precum și inimii și plămânilor.

Nu este niciodată prea târziu să renunțați la fumat. Cu cât vă opriți mai devreme, cu atât veți evita leziuni suplimentare ale creierului.

Faceți exerciții fizice

Activitatea fizică regulată este una dintre cele mai bune modalități de a reduce riscul de demență, de boli cardiovasculare și de AVC. Exercițiile fizice sunt utile pentru inimă, circulație, menținerea unei greutăți sănătoase și bunăstarea mentală.

Există două tipuri principale de activitate fizică – activitatea aerobă și activitatea de creștere a forței. Fiecare tip te  menține în formă în moduri diferite. Combinând aceste două tipuri de exerciții fizice poți contribui la sănătatea creierului și reduce riscul de demență.

Asigurați un somn bun în fiecare noapte

Somnul este și el un indicator în cadrul Scorului de Îngrijire a Creierului, dat fiind că există o legătură între durata și calitatea somnului și sănătatea creierului.

Pentru prevenirea riscului de demență și accident vascular cerebral este necesar să practicați o bună igienă a somnului și să acordați prioritate somnului în aceeași măsură cu alte obiceiuri sănătoase, cum ar fi exercițiile fizice și dieta.

Antrenați creierul și mențineți relațiile și activitățile  sociale

Depresia este o afecțiune de sănătate mintală care afectează foarte multe persoane și apare frecvent la vârstnici. Persoanele cu depresie sau care au trecut frecvent prin episoade depresive au un risc mai mare de a dezvolta demență.

Izolarea socială poate afecta semnificativ sănătatea creierului și poate crește riscul de demență. Implicarea în activități sociale ajută la dezvoltarea capacității creierului de a se elibera de stres și la îmbunătățirea stării de spirit.

Gestionați condițiile de sănătate pe termen lung

Anumite afecțiuni de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul crescut sau diabetul pot crește riscul de demență. O modalitate importantă de a preveni acest lucru sunt controalele regulate și ținerea sub control a glicemiei, tensiunii arteriale și nivelului colesterolului.

Legătura dintre colesterolul crescut și demență

Persoanele cu niveluri ridicate de colesterol au adesea și alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau obezitatea, de asemenea factori de risc pentru demență.

Colesterolul rău (LDL sau lipoproteine ​​cu densitate scăzută) duce la formarea plăcii de aterom în artere. Acest lucru poate crește riscul de accident vascular cerebral și poate determina acumularea mai multor proteine ​​în creier, inclusiv a celor asociate cu un risc crescut de demență.

Statinele sunt medicamente utilizate pentru a reduce nivelul de colesterol din sânge, pentru a reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Studiile arată că statinele reduc și riscul de a dezvolta demență cu aproximativ 20%. În alte cercetări, statinele au redus riscul de apariție a bolii Alzheimer cu aproximativ 30% și au redus riscul de demență vasculară cu aproximativ 7%.

Legătura dintre diabet și demență

Cercetările arată că diabetul de tip 2 crește riscul unei persoane de a dezvolta demență. Riscul de demență crește în funcție de vechimea bolii și de severitatea acesteia. Diabetul este legat de alți factori de risc de demență; astfel, o persoană cu diabet are un risc mai mare de hipertensiune arterială, colesterol ridicat și obezitate.

Unele dintre modificările care apar în boala Alzheimer sunt similare cu cele din diabet. În ambele afecțiuni, celulele nervoase din creier pot deveni rezistente la efectul insulinei. Acest lucru poate duce la acumularea de proteine ​​amiloid și tau în creier.

Este important de menționat că diabetul este doar un factor de risc și nu înseamnă că o persoană cu diabet va dezvolta demență, mai ales dacă ține sub control nivelurile glicemiei.

Hipertensiunea arterială și riscul de demență

Persoanele cu hipertensiune arterială persistentă sunt mai susceptibile de a dezvolta demență. Medicația antihipertensivă poate ajuta la reducerea riscului.

Studiile pe termen lung au demonstrat că persoanele cu hipertensiune arterială la mijlocul vieții (între 40-64 de ani) au un risc mai mare de a  dezvolta demență mai târziu în viață, în special demență vasculară.

Multe cercetări sugerează că tratamentul pentru hipertensiune arterială poate fi util în menținerea memoriei și a abilităților cognitive și pentru a reduce riscul de demență.

Din cauza lipsei simptomelor, hipertensiunea arterială poate rămâne nediagnosticată pentru multă vreme. Tocmai de aceea sunt recomandate controale regulate, precum și o serie de modificări ale stilului de viață care includ:

• pierderea în greutate
• exerciții regulate
• menținerea unei diete sănătoase, cu conținut scăzut de sare
• reducerea consumului de cofeină
• reducerea consumului de alcool
• renunțarea la fumat
• folosirea medicației recomandate pentru scăderea tensiunii arteriale

Obezitatea și riscul de demență

Obezitatea este asociată cu o creștere a riscului de demență. Acest lucru se poate datora legăturii sale cu diabetul, hipertensiunea arterială și inflamația.

Obezitatea la vârste cuprinse între 35-65 de ani poate crește riscul de demență pe termen lung cu aproximativ 30%.

Obezitatea este, de asemenea, un factor de risc pentru depresie și este asociată cu izolarea socială și mai puțină activitate fizică, toate acestea contribuind la riscul de demență.

Cele mai importante lucruri pentru a pierde în greutate sunt dieta sănătoasă și activitatea fizică regulată.

Legătura dintre demență și pierderea în greutate este complexă. Studiile au arătat că pierderea sănătoasă în greutate la mijlocul vârstei poate îmbunătăți abilitățile de memorie și atenția. La persoanele supraponderale (cu un IMC mai mare de 25) pierderea a 2 kg a fost suficientă pentru a obține anumite beneficii și a preveni riscurile pentru sănătatea creierului.

Cu toate acestea, relația dintre menținerea greutății și riscul de demență este complicată. Pierderea în greutate poate fi o caracteristică precoce a demenței la unele persoane, din cauza afectării capacității de a-și gestiona nutriția, care duce la pierderea neintenționată în greutate.

Pierderea în greutate este frecventă și în stadiile ulterioare ale demenței, din cauza diminuării poftei de mâncare sau a dificultăților la mestecat.

În general, deși menținerea unei greutăți sănătoase poate reduce riscul unei persoane de a dezvolta demență,  nu garantează protecția împotriva demenței, dat fiind că există mulți alți factori genetici și de stil de viață care contribuie la riscul de demență.

Surse:

• https://adevarul.ro/stiri-interne/sanatate/dr-vlad-ciurea-despre-momentele-cand-se-2369135.html
• https://smartliving.ro/scorul-de-ingrijire-a-creierului-ce-este-cum-il-faci-test/
• https://www.frontiersin.org/journals/neurology/articles/10.3389/fneur.2023.1291020/full
• https://www.health.harvard.edu/blog/how-well-do-you-score-on-brain-health-202402023012
• https://www.nhlbi.nih.gov/health/stroke/causes
• https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-alzheimers/causes-and-risk-factors
• https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-lifestyle/sleep/sleep-your-way-to-a-smarter-brain
• https://gorjeanul.ro/o-carte-deosebita-despre-sanatatea-creierului-pe-intelesul-tuturor-de-academicianul-alexandru-vlad-ciurea/