scanxietatea

Scanxietatea: de ce pacienții cu boli de plămâni trebuie să treacă peste teama de proceduri imagistice

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Un termen puțin cunoscut, scanxietatea definește o formă specifică de teamă a pacienților, aceea de a fi supuși la diferite proceduri imagistice, în special cele care vizează diagnosticarea și monitorizarea cancerului. Pentru pacienții cu cancer, anxietatea este unul dintre cele mai comune efecte secundare comportamentale, amplificat major de investigațiile medicale pe care trebuie să le parcurgă periodic.

Potrivit National Behavioral Health Network, aproximativ jumatate dintre supraviețuitorii de cancer se confrunta cu un anumit nivel de anxietate, care la unii este atât de intens încât pot fi diagnosticați cu tulburare de stres post-traumatic.

Pentru mulți dintre acești pacienți, anxietatea crește în momentul în care trebuie să efectueze teste de diagnosticare, teste imagistice sau scanări post-tratament. Acest tip de anxietate foarte intensă a fost denumită scanxietate; deși nu este o tulburare de anxietate recunoscută oficial, scanxietatea perturbă semnificativ starea pacienților, comportamentele și așteptările lor.

În cele mai multe cazuri, scanxietatea apare la pacienți care au fost diagnosticați deja cu cancer și trebuie monitorizați după tratament. În astfel de situații, temerea cea mai mare este aceea că boala a recidivat sau că tratamentul nu a avut efect și trebuie reîncercate alte proceduri. Uneori, scanxietatea se poate manifesta și la persoane care nu au un diagnostic cert, dar la care simptomele sugerează un potențial malign ridicat, cum este în cazul manifestărilor pulmonare. O persoană care a fumat un număr mare de ani și are anumite simptome ce se agravează (tuse persistentă, dispnee, mucus cu sânge, respirație șuierătoare, scădere în greutate, etc.) poate experimenta această teamă intensă în momentul în care se supune unor proceduri imagnistice, care ar putea confirma diagnosticul prezumtiv.

Când se manifestă scanxietatea

Scanxietatea poate să apară în diferite momente legate de programarea unei proceduri imagistice:

  • în săptămânile sau zilele dinaintea unei vizite medicale ce presupune stabilirea unei proceduri imagistice, pentru a diagnostica cancerul, a monitoriza progresul tratamentului sau a determina dacă cancerul a recidivat
  • în timpul unei scanări și în orele imediat înainte și după
  • în zilele și săptămânile dinainte de a afla rezultatele scanării

 „Este un lucru real, fără îndoială. Am experimentat chiar eu asta și, de obicei, sunt o persoană destul de calmă.”, confirmă dr.Anthony Perre, MD, medic la City of Hope Atlanta și un supraviețuitor al limfomului Hodgkin.

Există multe motive pentru care o persoană simte anxietate în perioada în care trebuie să realizeze procedurile imagistice:

  • Este predispusă să se concentreze pe cel mai rău scenariu și este convinsă că va avea un rezultat negativ
  • Nu poate suporta incertitudinea și nu poate gestiona îngrijorarea legată de necunoscutul din viitor
  • Nu se poate gândi la nimic altceva, decât la data calendaristică a următoarei scanări
  • Consideră incomod testul sau scanarea
  • Simte nerăbdare legat de momentul primirii rezultatelor

În unele cazuri, scanxietatea poate fi atât de gravă încât anumite persoane reprogramează sau anulează scanările, pentru a evita această teamă intensă.

Pacienții pot avea scanxietate legat de orice tip de procedură imagistică, pentru radiografii, tomografii, ultrasunete sau RMN

Cu toate acestea, procedurile imagistice sunt absolut necesare pentru a detecta o boală sau a monitoriza evoluția ei. În multe cazuri se poate considera chiar că astfel de scanări sunt salvatoare de viață.. Prin urmare, este necesar ca pacienții să recunoască scanxietatea atunci când apare și să ia  măsuri pentru a o gestiona.

Care sunt simptomele scanxietății

Anxietatea este definită ca un sentiment de neliniște intensă sau teamă, care poate escalada până la panică și o senzație de condamnare și lipsă de scăpare. Pacienții cu cancer pot deveni copleșiți de aceste emoții și pot dezvolta scanxietate, care are manifestări variate, unele similare atacurilor de panică.

Astfel, simptomele de scanxietate pot include:

  • Gânduri persistente, îngrijorătoare sau înfricoșătoare
  • Dificultăți de respirație
  • Creșterea ritmului cardiac
  • Creșterea tensiunii arteriale
  • Transpiraţie
  • Nelinişte
  • Încordare musculară
  • Senzație de amețeală și leșin
  • Greață sau probleme digestive
  • Lipsa poftei de mâncare
  • Dispoziție schimbătoare
  • Probleme cu somnul
  • Dezinteres pentru hobby-uri sau activități obișnuite

Anxietatea legată de boală  poate face mai dificilă gestionarea stresului cauzat de cancer. Stresul determină organismul să elibereze hormoni ce pot crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și glicemia.

Chiar dacă cercetările nu au confirmat că stresul poate provoca cancer, Institutul Național al Cancerului sugerează că „stresul cronic poate determina agravarea și răspândirea cancerului” la cei deja diagnosticați cu această boală.

În ceea ce privește scanxietatea, aceasta poate avea consecințe diferite, care merg până la evitarea sau întârzierea realizării procedurilor imagistice.

Simptomele de scanxietate variază de la o persoană la alta, în diferite momente ale procedurilor de testare.

„Mi-au afectat starea de spirit, capacitatea de a dormi și chiar  interacțiunea cu familia mea. Apoi, odată ce scanarea a fost făcută, în majoritatea cazurilor, trebuie să aștepți o perioadă destul de lungă pentru rezultate. Aceasta este o perioadă de timp în care calitatea vieții  este, într-adevăr, afectată de anxietate”, spune dr. Perre.

Unii pacienți sau apropiați ai acestora pot observa modificări comportamentale în perioadele dinaintea procedurilor imagistice, precum iritabilitate, agitație, nevoia de izolare, tulburări de somn.

Există cazuri când starea de anxietate este determinată de procedura medicală în sine, de exemplu la pacienții care au o senzație de claustrofobie când trec printr-un tub RMN.

Cu toate acestea, scanxietatea nu se referă doar la procedura imagistică, ci este o stare de anxietate accentuată de așteptarea rezultatelor ce urmează procedurii. În cazul unor pacienți care necesită scanări regulate, timp de ani de zile după terminarea tratamentului, scanxietatea poate deveni o manifestare cronică.

Ori, în cazul bolilor pulmonare, ca și al altor tipuri de maladii grave, monitorizarea constantă, la momentul potrivit, este esențială.

”Cancerul pulmonar este ucigașul numărul unu între toate tipurile de cancer și ucide mai mulți oameni decât cancerul de sân, cancerul de prostată și cancerul colorectal la un loc. Deci, este foarte important să rămâi vigilent… Eu sunt aici într-o sănătate excelentă, deoarece cancerul meu a fost depistat devreme. Așa că eram într-un stadiu incipient 1, 1B și am avut o intervenție chirurgicală și chimioterapie pentru a mă vindeca. ”, spune Dusty Donaldson, fondatoarea LiveLung/The Dusty Joy Foundation and Lung Cancer Action Network, într-un interviu despre importanța procedurilor imagistice pentru depistarea cancerului pulmonary și monitorizarea răspunsului la tratament.

În continuare, în cadrul interviului, Dusty Donaldson vorbește despre scanxietate și modul în care aceasta poate fi depășită.

”Este un tip intens de anxietate, care apare în jurul perioadei în care trebuie să realizăm scanările. Atunci când suntem diagnosticați pentru prima dată cu cancer pulmonar, există  scanări la fiecare trei luni, apoi la șase luni, apoi scanări anuale… Trebuie să continuăm să facem aceste scanări, în fiecare an. Scanxietatea poate fi, într-adevăr, paralizantă pentru oameni și, la început , a fost la fel și pentru mine; acum nu mai este atât de mare, dar nu a dispărut niciodată. Odată ce ai primit un diagnostic de cancer pulmonar, este aproape ca și cum ar fi un nor negru deasupra capului tău, dar înveți să te ocupi de el și există lucruri pe care le poți face pentru a te  menține sănătos, dar este important să faci scanările. Am cunoscut mai multe persoane care au încetat să facă scanările, pentru a afla mai târziu că boala a recidivat. Avem o rată foarte mare de recurență a cancerului pulmonar, așa că procedurile imagistice sunt foarte importante pentru o detectare timpurie.”, spune Donaldson, care a depășit de curând 18 ani de când s-a vindecat de cancer.

scanxietatea

Cum poate fi gestionată scanxietatea

Ca orice tip de anxietate, scanxietatea poate fi diminuată printr-o serie de metode. Psihoterapia, tehnicile de relaxare, meditația, dezvoltarea unor abilități de coping, activitatea fizică sau activitățile de natură spirituală pot fi de ajutor în gestionarea anxietății premergătoare scanărilor și așteptării rezultatelor imagistice.

”Scanxietatea pare a fi  anxietatea legată de scanare, dar, dacă privești mai atent, este anxietatea legată de revenirea sau agravarea cancerului. Nu este neapărat testul în sine care sperie,  ci teama de un rezultat grav.  Dacă știi acest lucru, poți găsi metode să depășești această teamă.

De exemplu, mie îmi place să planific ceva distractiv în acea perioadă, astfel încât să am ceva pozitiv de așteptat. Ai putea planifica un prânz cu prietenii, o seară de poker sau orice este distractiv pentru tine, chiar doar o după-amiază de lucru în grădină, dar planifica ceva distractiv, astfel încât să ai ceva de așteptat, în loc să te gândești mereu la ceva potențial negativ și să fii paralizat de asta.”, recomandă fondatoarea LiveLung.

Alte recomandări ale supraviețuitoarei cancerului de plămâni includ:

  • Folosirea unor calmante pentru anxietate, recomandate de medic, în preajma scanărilor, pentru a menține o stare de echilibru;
  • Încercarea de a obține mai repede rezultatele procedurii imagistice, pentru a nu menține scanxietatea pentru zile sau săptămâni în șir;
  • Concentrarea pe ajutarea altor persoane, pe activități de voluntariat, pe sprijinirea unor oameni care se găsesc într-o situație mai dificilă și pe care îi poți alina, diminuându-ți, în același timp, starea de teamă

Exprimarea sentimentelor

Dacă ești surprins de răspunsurile tale emoționale, încearcă să-ți amintești că ești om și că aceasta este o reacție normală la o perioadă cu adevărat stresantă. De asemenea, este important să împărtășești temerile cu cei dragi, astfel încât să nu fie nevoie să le porți singur.

Distragerea

Chiar dacă este important să vorbești despre sentimentele tale, este de asemenea esențial să faci pauze din a te gândi la cancer. În timp ce aștepți să faci o scanare sau să iei rezultatele, practică activități care îți  plac. Urmărește o emisiune TV, ascultă un podcast, citește o carte sau începe un nou proiect. Cheia este să faci ceva în care să poți fi absorbit cu adevărat, astfel încât mintea ta să nu se întoarcă la sentimente anxioase.

Exercițiile fizice

Chiar și exercițiile blânde, cum ar fi mersul pe jos sau yoga, produc endorfine, care te pot ajuta să dormi mai bine și pot reduce stresul. Cel mai bun mod de a rămâne activ este să găsești un tip de exercițiu care să-ți placă, fie că este vorba de plimbări, mers la sală, exerciții de  yoga, jogging sau alte activități fizice.

Antrenamentul abilităților de coping: abilitățile de coping ajută pacienții să tolereze, să reducă și să facă față situațiilor stresante.

Psihoeducație: Această strategie combină elemente de terapie cognitiv-comportamentală, terapie de grup și educație. Scopul este de a oferi pacientului cunoștințe de bază despre diferitele fațete ale anxietății, depresiei și  despre tratamentul acestora.

Psihoterapie

Atunci când o persoană nu poate calma anxietatea pe cont propriu, poate apela la un profesionist, pentru psihoterapie. Este preferabil să lucreze cu o persoană care are experiență în abordarea pacienților bolnavi de cancer sau care au supraviețuit acestei boli.

Un profesionist în sănătate mintală poate recomanda proceduri și tratamente care ajută la afecțiuni precum anxietatea sau depresia.

Un studiu din 2020 a arătat că opțiunile de tratament precum psihoterapia individuală, terapia de grup și diverse tehnici de relaxare au avut efecte pozitive în scăderea anxietății la persoanele cu cancer, inclusiv în diminuarea temerilor legate de procedurile imagistice.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală poate fi foarte utilă, ajutând la reformularea într-o manieră acceptabilă a gândurilor legate de anxietatea de scanare. Astfel, în loc să gândească: „Această scanare va fi atât de neplăcută”, o persoană poate se poate concentra pe aspectul pozitiv al procedurii, formulând gânduri precum: „Rezultatele mă vor ajuta pe mine și echipa medicală să luăm decizii informate cu privire la tratamentul meu” sau „S-ar putea să aflu că tratamentul încetinește progresia cancerului.” sau „S-ar putea să am nevoie de un alt tratament, care să mă ajute să mă simt mai bine”.

”Consilierea psihologică, adică psihoterapia, constă în folosirea terapiei pentru reducerea simptomelor anxietății. Terapia cognitiv-comportamentală este cea mai eficientă formă de psihoterapie pentru anxietatea generalizată. Această metodă terapeutică implică educarea pacientului, care învață cum să își controleze corpul pentru a elimina simptomele anxietății, apoi cum să își controleze gândurile și să oprească îngrijorarea astfel încât să poată să revină la stilul de viață pe care îl avea înainte de declanșarea anxietății.”, arată dr. Nadia Gorduza, medic psihoterapeut pe doc.ro

Pot fi încercate, de asemenea, alte tipuri de  psihoterapie.

”Și prin hipnoză se obțin rezultate bune ale tratării anxietății, obținându-se o relaxare profundă și rapidă, prin care se modifică percepția subiectului asupra situației generatoare de anxietate, în sensul creșterii încrederii de sine și puterii de a depăși situația.”, subliniază dr. Oana Cuzino pe site-ul doc.ro

Tehnici de relaxare

Multe practici te pot ajuta să te relaxezi, ceea ce diminuează scanxietatea. Meditația, exercițiile de respirație și ascultarea unei muzici liniștitoare pot susține o starea emoțională echilibrată.

De obicei, cuiva durează aproximativ 2-3 săptămâni pentru ca o persoană să învețe să se relaxeze, inclusiv în timpul procedurilor neplăcute.

Practicarea meditației tip mindfulness poate ajuta chiar în timpul procedurii de scanare. Dacă medicul nu recomandă un anumit tip de respirație, poți practica o respirație controlată cuplată cu imagerie vizuală, pentru creșterea gradului de relaxare. În acest sens, poți parcurge următorii pași:

  • Inchide ochii
  • Gândește-te la un loc preferat cât mai liniștit
  • Respiră adânc, încet, concentrându-te asupra respirației
  • Relaxează fiecare parte a corpului, din cap până în la degetele de la picioare
  • Observă cum se simte corpul tău.
  • Dacă ești distras, ghidează-ți încet atenția înapoi spre respirație și începe din nou.
scanxietatea

Timp petrecut cu cei apropiați

Înainte și după procedurile imagistice poți diminua anxietatea conectându-te cu prietenii și familia. Vorbește despre emoțiile tale sau programează ceva distractiv împreună cu ei.  Acest lucru îți poate distrage atenția de la griji și te poate ajuta să combați anxietatea.

Participarea la un grup de suport

Unele persoane pot găsi benefic să se conectați cu alți pacienți cu cancer, pentru a-și împătăși sentimentele. Grupurile de sprijin pot fi utile pentru a vorbi despre emoții precum anxietatea într-un mediu deschis și suportiv.

Este posibil să găsești persoane cu experiențe similare cu ale tale,  care îți pot împărtăși sfaturi utile despre anumite teste, scanări și tratamente.

Surse: