Simptome de menopauză: dificultățile respiratorii și cum le gestionezi eficient
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Menopauza este momentul care marchează sfârșitul ciclului menstrual și stoparea perioadei reproductive. Se consideră că menopauza începe după ce au trecut 12 luni fără menstruație, undeva între 40 și 55 de ani, cu o vârstă medie de instalare de circa 55 de ani. Menopauza este un proces biologic natural, dar o serie de simptome de menopauză, cum ar fi bufeurile și simptomele emoționale asociate acestei etape de viață pot perturba somnul, pot reduce energia sau pot afecta sănătatea generală a organismului.
Mai mult decât atât, există simptome de menopauză care arată că schimbările implicate de acest proces pot afecta sănătatea pulmonară, determinând dificultăți de respirație. Anumite studii au arătat că menopauza ar putea accelera declinul funcției pulmonare, dacă nu se iau măsuri adecvate pentru a preveni această problemă.
„Scăderea funcției pulmonare în timpul menopauzei poate provoca o dificultăți respiratorii semnificative, oboseală și reducerea capacității de muncă.”, a declarat cercetătorul Kai Triebner de la Departamentul de Științe Clinice, Universitatea din Bergen (UiB), Norvegia, într-un comunicat de presă.
Există multe tratamente eficiente disponibile care ajută la ameliorarea simptomatologiei asociate menopauzei , de la ajustări ale stilului de viață până la terapia hormonală. Este important să se dea atenție și simptomelor respiratorii care pot apărea în perioada menopauzei și să se ia măsuri care să conserve cât mai mult funcția pulmonară. Articolul de față detaliază principalele simptome de menopauză și modul în care pot fi abordate. Insistăm în mod deosebit pe gestionarea semnelor de afectare respiratorie, pentru că sănătatea pulmonară trebuie protejată la orice vârstă, pentru o calitate optimă a vieții.
Despre menopauză
Menopauza este un proces care se instalează în mod natural în jurul vârstei de mijloc, marcând sfârșitul permanent al menstruației. Încetarea ciclului menstrual este determinată de pierderea funcției foliculare ovariene, ceea ce înseamnă că ovarele nu mai eliberează ovule pentru fertilizare și reproducerea nu mai poate avea loc. Se consideră că menopauza naturală s-a instalat după 12 luni consecutive fără menstruație, atunci când nu există o altă cauză fiziologică sau patologică evidentă pentru încetarea ciclului menstrual și în absența intervenției clinice.
”Menopauza apare prin ‘’consumarea’’ numărului de foliculi din ovare. Ne naștem cu un număr fix de foliculi primordiali, pierdem mulți până la pubertate, apoi, lunar, prin ovulație. Așadar, avem genetic un număr diferit de foliculi și, prin urmare, vârstă de instalare a menopauzei este variabilă.”, explică dr. Alina Burlacu, medic primar endocrinolog, pe site-ul reginamaria.ro
Procesul de instalare a menopauzei este gradual și are loc în trei etape:
Perimenopauza sau „tranziția către menopauză”
Perimenopauza poate începe cu opt până la 10 ani înainte de menopauză, când ovarele produc treptat mai puțin estrogen. De obicei, începe în jur de 40 de ani. Perimenopauza durează până la menopauză, punctul în care ovarele nu mai eliberează ovule. În ultimii unu-doi ani de perimenopauză, scăderea estrogenului se accelerează. În această etapă, multe persoane pot prezenta simptome de menopauză, totuși există încă menstruație în această perioadă și o femeie poate rămâne însărcinată.
Menopauza propriu-zisă
Menopauza este punctul in care ciclul menstrual se oprește, ovarele încetează să mai elibereze ovule și are loc o scădere marcantă a cantității de estrogen produse. Se poate considera că menopauza a început dacă au trecut12 luni consecutive fără ciclu menstrual.
Postmenopauza
Aceasta este denumirea perioadei care durează după ce o persoană nu a mai avut menstruație de peste un an și până la sfârșitul vieții. În această etapă, unele simptome de menopauză, cum ar fi bufeurile, se pot ameliora sau pot să dispară. Cu toate acestea, uuenele femei continuă să experimenteze alte simptome de menopauză timp de un deceniu sau mai mult după tranziția la menopauză. Ca urmare a scăderii nivelului de estrogen, persoanele aflate în faza de postmenopauză prezintă un risc crescut pentru mai multe afecțiuni de sănătate, cum ar fi osteoporoza și bolile de inimă.
Unele femei experimentează menopauza mai devreme (înainte de 40 de ani). Această „menopauză prematură” poate fi cauzată de anumire anomalii cromozomiale, tulburări autoimune sau de cauze necunoscute.
Menopauza poate fi indusă și ca o consecință a unor proceduri chirurgicale care implică îndepărtarea ambelor ovare sau intervenții medicale care provoacă încetarea funcției ovariene (de exemplu radioterapie sau chimioterapie). Femeile care folosesc anumite contraceptive hormonale și alte medicamente ce provoacă rărirea sau absența menopauzei pot experimenta menopauza mai devreme, având deja în jurul vârstei de 40 de ani simptome de menopauză.
Modificările hormonale asociate menopauzei pot afecta bunăstarea fizică, emoțională, mentală și socială. Simptomele experimentate în timpul și după tranziția la menopauză variază substanțial de la persoană la persoană. Unele femei au foarte puține simptome de menopauza sau deloc. În cazul altora, simptomele pot dura câțiva ani, pot fi severe și pot afecta activitățile zilnice și calitatea vieții.
Este foarte important ca modul în care o femeie vede menopauza să fie unul echilibrat, ca pe un punct dintr-un continuum de etape ale vieții. Starea de sănătate a unei femei care intră în perioada de perimenopauză va fi determinată în mare măsură de antecedentele de sănătate și reproducere, de stilul de viață și de factorii de mediu. Simptomele perimenopauzei și postmenopauzei pot perturba viața personală și profesională, iar schimbările asociate menopauzei vor afecta sănătatea femeii pe măsură ce îmbătrânește. Prin urmare, îngrijirea în perimenopauză joacă un rol important în promovarea unei îmbătrâniri sănătoase și a unei bune calități a vieții.
Menopauza poate oferi o oportunitate importantă de reevaluare a sănătății, stilului de viață și obiectivelor personale.
Organizația Mondială a Sănătății consideră că sprijinul social, psihologic și fizic în timpul tranziției la menopauză și după menopauză trebuie să fie o parte integrantă a îngrijirii sănătății generale a unei persoane, pledând pentru gestionarea optimă a simptomelor
și servicii de sănătate adecvate pentru a promova o calitate înaltă a vieții în orice etapă de vârstă.
Cauzele menopauzei
Instalarea menopauzei poate avea mai multe cauze:
Scăderea naturală a hormonilor de reproducere
Pe măsură ce o femeie se apropie de 30 de ani, ovarele încep să producă mai puțin estrogen și progesteron (hormonii care reglează menstruația) și fertilitatea scade. Ciclul reproductiv începe să încetinească și se pregătește să se oprească. Acest ciclu funcționează continuu, încă de la pubertate. Pe măsură ce menopauza se apropie, ovarele produc mai puțin estrogen, iar ciclul menstrual poate deveni neregulat și apoi se poate opri.
Pe măsură ce corpul se adaptează la diferite niveluri de hormoni, se întâmplă o serie de modificăru fizice. Simptomele experiemntate în fiecare etapă a menopauzei (perimenopauză, menopauză și postmenopauză) sunt parte a adaptării organismului la aceste schimbări.
După 40 de ani, perioadele menstruale pot deveni mai lungi sau mai scurte, mai dificile sau mai ușoare și mai mult sau mai puțin frecvente, până când în cele din urmă, până la vârsta de 51 de ani în medie, ovarele nu mai eliberează ovule și menstruația încetează.
Intervenții chirurgicale care îndepărtează ovarele
Ovarele produc hormoni, inclusiv estrogen și progesteron, care reglează ciclul menstrual. Operația de îndepărtare a ovarelor provoacă menopauza imediată. Menstruația se oprește și este posibil să apară bufeuri și alte semne și simptome de menopauză. Acestea pot fi severe, deoarece modificările hormonale apar brusc și nu treptat, pe parcursul mai multor ani.
Operația care îndepărtează uterul, dar nu și ovarele nu provoacă menopauza imediată. Deși menstruația se oprește, ovarele elibereaza încă ovule și produc estrogen si progesteron.
Chimioterapia și radioterapia
Terapiile pentru cancer pot induce menopauza, provocând simptome precum bufeurile în timpul sau la scurt timp după tratament. Oprirea menstruației nu este neapărat permanentă după chimioterapie, așa că măsurile contraceptive pot fi în continuare necesare, la persoanele care nu doresc să rămână însărcinate. Radioterapia afectează funcția ovariană numai dacă radiațiile sunt direcționate către ovare. Radioterapia către alte părți ale corpului, cum ar fi țesutul mamar, capul și gâtul, nu afectează menopauza.
Insuficiență ovariană primară
Aproximativ 1% dintre femei experimentează menopauza înainte de 40 de ani (menopauză prematură). Menopauza prematură poate rezulta din incapacitatea ovarelor de a produce niveluri normale de hormoni reproductivi (insuficiență ovariană primară), care poate proveni din factori genetici sau boli autoimune. Dar, adesea, nu poate fi găsită o cauză a menopauzei premature. Pentru femeile cu simptome de menopauză prematură, terapia hormonală este, de obicei, recomandată, cel puțin până la vârsta naturală a menopauzei, pentru a proteja creierul, inima și oasele.
Premenopauza simptome
Premenopauza sau perimenopauza este perioada care precede menopauza și care poate dura de la câteva luni la câțiva ani. În perimenopauză se petrec o multitudine de schimbări în corp, această perioadă fiind însoțită de o serie de simptome precum:
- Ciclu menstrual neregulat
- Uscăciune vaginală
- Bufeuri
- Frisoane
- Transpirații nocturne
- Probleme de somn
- Schimbări de dispoziție
- Creștere în greutate și metabolism încetinit
- Rărirea părului și pielea uscată
- Pierderea fermității sânilor
- Agravarea sindromului premenstrual
Ciclurile menstruale continuă în timpul perimenopauzei, dar, uneori, pot sări o lună și reveni, sau pot sări câteva luni și apoi pot începe din nou. Pot să apară și cicluri mai scurte. În ciuda faptului că menstrele sunt modificate și neregulate, sarcina este posibilă. Dacă ciclul se oprește, dar persoana nu este sigură că a început tranziția la menopauză, este indicată realizarea unui test de sarcină
Instalarea menopauzei simptome
Modificările nivelului hormonal provoacă simptomele caracteristice menopauzei. Nu toată lumea are aceleași simptome de menopauză.Unele persoane pot avea simptome intense, în timp ce altele au simptome mult mai ușoare.
Puteți avea simptome de menopauză chiar și 10 ani de zile. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor se confruntă cu simptomele menopauzei mai puțin de cinci ani.
”Starea generală poate fi afectată, femeia acuzând oboseală, rău general, amețeli, chiar pierderi ale cunoștinței, cefalee, crampe musculare, amorțeală buzelor sau mâinilor – un corolar de simptome ce pot confuză pacienta și chiar pe medic, în lipsa unei anamneze corecte și complete (istoricul pacientei).”, precizează dr. Burlacu.
Principalele simptome de menopauză sunt aceleași ca în perioada perimenopauzei, dar pot avea o intensitate diferită. Astfel, menopauza este însoțită de:
- Bufeuri, cunoscute și sub denumirea de simptome vasomotorii (o senzație bruscă de căldură care se răspândește în corp)
- Transpirații nocturne și/sau bufeuri reci
- Uscăciunea vaginală care provoacă disconfort în timpul actului sexual.
- Urgență urinară (o nevoie presantă de a face urina mai des).
- Dificultăți de somn (insomnie).
- Modificări emoționale (iritabilitate, schimbări de dispoziție sau depresie ușoară).
- Piele uscată, ochi uscați sau gură uscată.
- Sensibilitatea sânilor
- Unii oameni ar putea experimenta, de asemenea:
- Palpitații, tahicardie
- Dureri de cap
- Dureri articulare și musculare
- Modificări ale libidoului (apetitul sexual).
- Dificultăți de concentrare sau pierderi temporare de memorie
- Creștere în greutate
După menopauză, crește riscul anumitor afecțiuni medicale. Exemplele includ:
Boli cardiovasculare
Când nivelul de estrogen scade, riscul de boli cardiovasculare crește. Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces atât la femei, cât și la bărbați. Este important ca persoanele aflate la menopauză să adopte un stil de viață sănătos, cu exerciții fizice regulate, dietă adecvată și menținerea unei greutăți normale. Prevenirea hipercolesterolemiei și hipertensiunii arteriale are o importanță deosebită în această perioadă.
Boală arterială coronariană
Boala coronariană apare prin îngustarea sau blocarea arterelor care alimentează mușchiul inimii cu sânge. Acest lucru se întâmplă atunci când în pereții arterelor se acumulează plăci de grăsime (cunoscute sub denumirea de ateroame). Această acumulare este asociată cu un nivel ridicat de colesterol în sânge. După menopauză, riscul de boală coronariană crește din cauza mai multor factori, inclusiv:
- Diminuarea estrogenului
- Creșterea tensiunii arteriale.
- Scăderea activității fizice
Incontinența urinară
Pe măsură ce țesuturile vaginului și uretrei își pierd elasticitatea, este posibil să apară o nevoie bruscă frecvent, bruște și puternice de a urina, urmată de o pierdere involuntară de urină (incontinență de urgență) sau pierderea de urină din cauza tusei, râsului sau ridicării de jos (incontinență de efort). Este posibil să apară mai des infecții ale tractului urinar .
Întărirea mușchilor podelei pelvine cu exerciții Kegel și utilizarea unui estrogen vaginal local poate ajuta la ameliorarea simptomelor incontinenței. Terapia hormonală poate fi, de asemenea, o opțiune de tratament eficientă pentru tractul urinar la menopauză și pentru modificările vaginale care pot duce la incontinență urinară.
Afectarea funcției sexuale
Uscaciunea vaginală și pierderea elasticității pot provoca disconfort si sângerări ușoare în timpul actului sexual. De asemenea, scăderea senzației de plăcere poate reduce dorința de activitate sexuală (libidoul).
Cremele și lubrifianții vaginali pot ajuta. Dacă un lubrifiant vaginal nu este suficient, multe femei beneficiază de utilizarea unui tratament local cu estrogeni vaginali, disponibil sub formă de cremă vaginală, tabletă sau inel.
Creșterea în greutate
Multe femei se îngrașă în timpul tranziției la menopauză și după menopauză, deoarece metabolismul încetinește. Este posibil să fie nevoie de o dietă, de reducerea porțiilor de mâncare și mai mult sport, pentru a menține greutatea normală.
Manifestări frecvente ale menopauzei
Simptome de menopauză: bufeurile
Bufeurile reprezintă o senzație bruscă de căldură în partea superioară a corpului, cu intensitatea cea mai mre la nivelul feței, gâtului și pieptului. Bufeurile pot fi însoțite de înroșirea pielii și transpirație. Dacă se pierde prea multă căldură corporală, bufeul poate fi urmat de o senzație de răcire intensă a corpului.
”Mecanismul acestor tulburări rămâne greu de înțeles; este vorba de o disfuncție a termoreglării la nivelul sistemului nervos central (SNC). Centrul termoreglării din hipotalamus este stimulat de activarea receptorului de neurokinina 3 și inhibat de feedback-ul negativ al estrogenului. Această balanță este perturbată în menopauza, producând simtomele vasomotorii.”, explică dr. Claudia Ștefănescu, medic primar obstetrică-ginecologie pe site-ul cdt-babes.ro
Transpirațiile nocturne sunt bufeuri care apar noaptea și pot perturba somnul.
Deși pot fi provocate și de alte afecțiuni, bufeurile sunt cauzare cel mai frecvent de menopauză. De fapt, bufeurile sunt cel mai frecvent simptom al tranziției la menopauză.
În timpul bufeurilor, este posibil să apară:
- senzație bruscă de căldură care se răspândește la nivelul pieptului, gâtului și feței
- Înroșirea feței, apaiția unor pete
- Bătăi rapide de inima
- Transpirație, mai ales pe partea superioară a corpului
- senzație de răcoare când bufeul încetează
- Sentimente de anxietate
Frecvența și intensitatea bufeurilor variază. Un singur episod poate dura de la 1-2 minute până la 5 minute.
Bufeurile pot fi uneori atât de intense încât perturbă activitățile zilnice. Ele pot să apară la orice oră din zi sau din noapte. Bufeurile nocturne (transpirații nocturne) pot provoca întreruperi de somn pe termen lung.
Până la 75% dintre femeile care se confruntă cu menopauza raportează un model de simptome ale menopauzei care includ bufeuri, transpirații nocturne, dureri de cap și insomnie (probleme de somn).
Frecvența cu care apar bufeurile variază de la o persoană la alta, dar majoritatea femeilor raportează că au bufeuri zilnic. În medie, simptomele bufeurilor persistă mai mult de șapte ani. Unele femei le au chiar mai bine de 10 ani.
De obicei, bufeurile sunt mai puțin severe pe măsura trecerii timpului.
Simptome de menopauză: amețelile
Menopauza poate determina adesea senzații de rău și o stare de amețeală, principalele cauze fiind modificările hormonale și oboseala.
Un studiu japonez care a implicat 471 de femei cu vârsta cuprinsă între 40 și 65 de ani a constatat că 35,7% dintre participante au avut amețeli cel puțin o dată pe săptămână.
Rezultatele au sugerat că ar putea exista o legătură între pierderea de estrogen și modificări la nivelul sistemelor de echilibru ale creierului. Cu alte cuvinte, fluctuațiile hormonale ar putea contribui la amețeli legate de urechea internă și de schimbarea poziției otoliților, corpusculi din carbonat de calciu responsabili de detectarea gravitației și accelerației.
Pe măsură ce nivelurile de estrogen fluctuează, acest lucru poate afecta și nivelul de glucoză din sânge. Scăderea nivelului de glucoză poate afecta energia corpului, ceea ce poate duce la oboseală și amețeli.
Modificările hormonale din timpul menopauzei pot afecta sistemul cardiovascular, iar acest lucru poate duce la palpitații sau la o bătăi neregulate ale inimii.
Ca atare, sângele nu poate furniza cantitatea obișnuită de oxigen, iar reducerea oxigenului care ajunge la celule poate face o persoană să se simtă amețită.
Bufeurile, anxietatea și depresia sunt toate caracteristicile comune ale menopauzei care pot afecta somnul, iar persoanele care nu un somn de bună calitate pot experimenta amețeli din cauza oboselii.
Migrena este frecventă în timpul menopauzei, iar Migraine Trust afirmă că există o legătură strânsă între migrenă și amețeli.
Simptome de menopauză: greața
Greața este un simptom mai puțin frecvent, dar posibil al menopauzei. Poate fi cauzată de bufeuri, terapie de substituție hormonală sau reduceri hormonale naturale care apar odată cu menopauză. Deși nu toată lumea are greață din cauza menopauzei, poate să apară la unele femei. Greața poate fi un simptom al menopauzei care poate apărea împreună cu bufeurile. Medicamentele folosite pentru a trata simptomele menopauzei pot provoca uneori greață. Exemplele includ terapia de substituție hormonală (HRT) și unele antidepresive.
Simptome de menopauză: tulburările de somn
Aproximativ 46% dintre femei au dificultăți de somn în anii care preced menopauza, iar după menopauză, aproximativ jumătate dintre persoane se confruntă cu tulburări de somn. Bufeurile nocturne sunt unul dintre principalele motive din cauza cărora pot apărea probleme de somn la menopauză. Disconfortul și agitația asociate bufeului precum și transpirațiile nocturne care apar când o persoană se apropie de menopauză și pot continua cu intensitate ridicată în anii imediat următori ultimei menstruații pot afecta semnificativ calitatea somnului.
În timpul și după tranziția la menopauză, există un risc crescut de a dezvolta insomnie. Prevalența insomniei în timpul tranziției la menopauză poate fi legată în special de anxietate și depresie.
Alte tulburări, precum apneea în somn sau sindromul picioarelor neliniștite pot deveni mai intense după menopauză.
Osteoporoza și menopauza
Această afecțiune face ca oasele să devină fragile, ceea ce duce la un risc crescut de fracturi. În primii câțiva ani după menopauză, densitatea osoasă se poate pierde rapid, crescând riscul de osteoporoză. Femeile aflate în postmenopauză cu osteoporoză sunt susceptibile la fracturi ale coloanei vertebrale, șoldurilor și încheieturilor. Femeile pierd în medie 25% din masa osoasă din momentul menopauzei până la vârsta de 60 de ani.
Estrogenul joacă un rol important în păstrarea masei osoase. Deficitul de estrogen crește semnificativ riscul de osteoporoză.
Testarea densității minerale osoase, numită și densitometrie osoasă, este o modalitate rapidă de a vedea cât de mult calciu există în anumite părți ale oaselor. Testul este utilizat pentru a detecta osteoporoza și osteopenia (o boală în care densitatea osoasă este scăzută, care poate fi un precursor al osteoporozei ulterioare)
Terapia cu estrogeni este una dintre principalele direcții de tratament în cazul osteoporozei.
Simptome de menopauză: dificultăți respiratorii
Dificultățile de respirație sunt un simptom de menopauză cu care se confruntă aproximativ 20% dintre femei.
Dispneea apărută în timpul menopauzei și în perioada de tranziție la menopauză rezultă din modificările hormonale care afectează sistemul respirator. Modificările nivelului de estrogen pot afecta funcția pulmonară, ducând la diferite probleme de respirație.
Un studiu publicat în American Journal of Respiratory & Critical Care Medicine a sugerat că motivul pentru care menopauza provoacă probleme respiratorii este legat de afectarea nivelului de inflamație din organism.
Estrogenul joacă un rol semnificativ în modul în care corpul nostru gestionează inflamația. Dar modul în care acționează poate depinde de o mulțime de lucruri – cum ar fi tipul de inflamație, celulele implicate, locul în care se dezvoltă inflamația și chiar metabolismul. Din cauza tuturor acestor factori, estrogenul poate reduce uneori inflamația, dar alteori poate agrava inflamația.
Menopauza este asociată cu modificări profunde ale activității axei hipotalamo-hipofizo-gonadale: pe măsură ce producția de 17β-estradiol în ovare încetează, concentrațiile de hormon foliculostimulant (FSH) și hormon luteinizant (LH) cresc. Nivelurile scăzute de 17β-estradiol sunt asociate cu o inflamație sistemică crescută și inflamație la nivelul plămânilor. Markerii de inflamație proteina C-reactivă și IL-6 sunt invers asociați cu anumiți parametri ai funcției pulmonare, respectiv FVC și FEV1 (capacitatea vitală forțată și volumul de expir forțat). Aceste descoperiri indică o posibilă asociere între menopauză și declinul funcției pulmonare.
Interacțiunea complexă între hormoni și inflamație este unul dintre motivele pentru care unele femei experimentează o scădere a funcției pulmonare în timpul menopauzei.
Mai mult, hipoestrogenismul joacă un rol critic în osteoporoză, care poate avea ca rezultat tasarea vertebrelor toracice și poate reduce mecanic expansiunea cutiei toracice în timpul inspirației, plasând diafragma într-o poziție suboptimă.
Un studiu bazat care a inclus 1.438 de femei cu vârsta cuprinsă între 25 și 48 de ani, la care au fost aplicate testarea repetată a funcției pulmonare prin spirometrie, măsurători hormonale și chestionare evaluative a constatat că funcția pulmonară a scăzut mai rapid la femeile aflate în tranziție sau în postmenopauză, în comparație cu femeile care nu erau la menopauză.
Scăderea legată de menopauză a fost mai pronunțată pentru FVC (capacitatea vitală forțată sau cantitatea de aer pe care o persoană o poate expira după o inhalație cât mai profundă), ceea ce indică mai degrabă un model restrictiv decât obstructiv.
Femeile care fumau au prezentat o scădere mai abruptă a funcției pulmonare în perioada menopauzei, posibil din cauza efectului combinat al fumatului asupra plămânilor și a efectelor sale antiestrogenice.
Un alt studiu publicat în European Respiratory Journal a explicat că, deși scăderea funcției pulmonare pe care o experimentează unele femei după menopauză este încă un mister, aceasta ar putea fi legată de modificări ale nivelurilor hormonilor sexuali sau de o creștere a rezistenței la insulină după încetarea menstruației.
O teorie este că atunci când menstruația se oprește, corpul unei femei elimină mai greu toxinele, ceea ce ar putea duce la acumularea de substanțe chimice dăunătoare în organism. Aceste substanțe chimice ar putea dăuna ulterior plămânilor.
Pe lângă dificultățile de respirație, există și alte probleme respiratorii care pot să apară în timpul menopauzei:
Astmul bronșic
Astmul este o afecțiune cronică care se caracterizează prin inflamație a căilor respiratorii, îngustarea acestora și presiune la nivelul pieptului, ceea ce duce la dificultăți de respirație. În cazul femeilor aflate la menopauză, astmul are o severitate mai mare și poate fi greu de controlat din cauza scăderii estrogenului.
Astmul la menopauză se poate dezvolta chiar dacă nu există antecedente de astm în familie. Este vorba de un astm „non-alergic”, care este legat de un anumit tip de inflamație a tuburilor bronșice.
Apneea obstructivă în somn
Potrivit unui studiu al Universității din Wisconsin-Madison, problemele de respirație în timpul somnului s-au agravat pe măsură ce femeile au progresat în menopauză.
În timpul tranziției la menopauză și după menopauză, sforăitul devine din ce în ce mai frecvent. Scăderea hormonilor reproductivi poate face ca țesuturile moi din gât să devină mai pliabile, ceea ce poate provoca obstrucții la nivelul căilor respiratorii.
Sforăitul poate fi un simptom al apneei în somn, o tulburare de somn care face ca respirația să devină superficială sau să se oprească pentru perioade scurte de timp. Aceste evenimente de respirație pot reduce calitatea somnului, pot duce la somnolență în timpul zilei și pot contribui la probleme de sănătate fizică și mentală pe termen lung. Apneea în somn afectează aproximativ un sfert dintre femei în anii care precedă menopauza și mai mult de o treime în anii următori. Mai exact, problemele au fost cu 21% mai severe în perimenopauză, cu 31% mai grave în postmenopauză și cu 41% mai severe la femeile care se aflau undeva între peri și postmenopauză.
Tratament pentru menopauză
Menopauza este un proces natural și, în unele cazuri, este posibil să nu fie necesar niciun tratament pentru menopauză. Totuși, pot fi simptome de menopauză atât de intense care afectează calitatea vieții, iar acestea pot necesita anumite măsuri pentru ameliorare. Există multe tipuri diferite de tratamente pentru simptomele menopauzei. Cele mai frecvente includ:
Terapia hormonală
În timpul menopauzei, corpul trece prin schimbări hormonale majore. Cantitatea de estrogen și progesteron produse de ovare scade semnificativ. Atunci când ovarele nu mai produc suficient estrogen și progesteron, terapia hormonală poate compensa hormonii deficitari. Terapia hormonală crește nivelul hormonilor și poate ajuta la ameliorarea unor simptome de menopauză precum bufeurile și uscăciunea vaginală. De asemenea, poate ajuta la prevenirea osteoporozei.
Există două tipuri principale de terapie hormonală:
Terapia cu estrogen (ET): În acest tratament, sunt prescrise doze minime de estrogen sub formă de plasturi, pilule, creme, inel vaginal, gel sau spray.
Terapia cu estrogen și progesteron (EPT): Acest tratament este numit și terapie combinată deoarece utilizează doze de estrogen și progesteron. Progesteronul este disponibil sub forma sa naturală sau, de asemenea, sub o formă sintetică.
Deși terapia hormonală este o metodă f eficientă pentru ameliorarea simptomelor menopauzei, nu este un tratament potrivit pentru toată lumea.
Tratamentele nonhormonale includ modificări ale dietei și stilului de viață. Aceste tratamente sunt opțiuni bune pentru persoanele care au alte afecțiuni medicale sau au fost tratate recent pentru cancer de sân. Principalele tratamente nonhormonale includ:
- Schimbarea dietei.
- Evitarea declanșării bufeurilor.
- Exercițiile fizice
- Administrarea unor medicamente pe bază de rețetă
Uneori, schimbarea dietei poate ajuta la ameliorarea simptomelor menopauzei. Limitarea cantității de cofeină și reducerea consumului de alimente picante pot limita intensitatea bufeurilor. De asemenea, în dietă pot fi adăugate alimente care conțin estrogen vegetal (izoflavone), precum:
- Boabe de soia
- Naut
- Linte
- Seminte de in
- Cereale
- Fasole
- Fructe
- Legume
Evitarea declanșării bufeurilor
Pentru ameliorarea bufeurilor, este importantă identificarea și evitarea unor factori declanșatori. Menținerea dormitorului răcoros noaptea, purtarea unei îmbrăcăminți lejere, renunțarea la fumat sau pierderea în greutate poate ajuta la diminuarea bufeurilor.
Exercițiile fizice
Exercițiile fizice pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea altor câteva simptome ale menopauzei. Exercițiile fizice pot preveni insomnia, anxietatea și agitația. Exercițiile de relaxare, meditația, tehnicile de respirație pot ajuta, de asemenea la calmarea unor simptome de menopauză.
Medicamente pe bază de rețetă
Medicamentele prescrise, cum ar fi terapia cu estrogen, pilulele contraceptive și antidepresivele pot ajuta la gestionarea simptomelor menopauzei, cum ar fi schimbările de dispoziție și bufeurile. Cremele vaginale prescrise pot ajuta la ameliorarea uscăciunii vaginale. S-a demonstrat că un medicament pentru convulsii numit gabapentin ameliorează bufeurile.
Tratamentul dificultăților de respirație legate de menopauză
Dificultățile de respirație din timpul fazei de menopauză nu trebuie abordate cu ușurință. Acest simptom poate crea o serie de probleme în viitorul apropiat, dacă nu este luat în considerare. Complicațiile cardiace sau chiar riscul de cancer pulmonar pot crește din cauza problemelor de respirație ignorate sau neglijate. Prin urmare, este important ca aceste simptome de menopauză să fie ținute sub control.
Terapia hormonală prezentată mai sus, care presupune administrarea de estrogen și progesteron, poate fi o soluție eficientă și pentru dificultățile de respirație, ajutând plămânii să funcționeze mai bine și îmbunătățind respirația.
Tratamentele specifice pentru astm și apnee obstructivă în somn sunt foarte importante, pentru a asigura sănătatea respirației, atât înainte cât și după menopauză.
Schimbările stilului de viață
În toate etapele legate de menopauză, schimbările stilului de viață sunt esențiale pentru gestionarea unor simptome de menopauză, inclusiv a celor respiratorii.
Exerciții fizice regulate pot susține o respirație eficientă prin întărirea mușchilor implicați în respirație și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.
Creșterea nivelului de activitate fizică poate ajuta, în plus, la menținerea unei greutăți sănătoase, la reducerea sentimentelor de anxietate și a dispoziției scăzute.
S-a demonstrat, de asemenea, că exercițiile fizice ajută la ameliorarea unor simptome de menopauză, , cum ar fi dificultățile de somn și schimbările bruște de dispoziție.
Renunțarea la fumat ajută la diminuarea riscului de BPOC, boli de inimă și chiar cancer pulmonar care devine mai pronunțat pe măsură ce îmbătrânim. În plus, îmbunătățește nivelul de oxigen și funcția pulmonară.
O dietă sănătoasă, hrănitoare ajută la menținerea inimii și a plămânilor în formă bună, deoarece anumite vitamine, minerale și nutrienți, cum ar fi antioxidanții din fructe și legume, pot îmbunătăți funcția pulmonară prin prevenirea deteriorarii celulelor.
Consultul medical regulat este foarte important, pentru că exclude posibilitatea ca unele probleme respiratorii să aibă cauze mai grave. Nu orice dificultate de respirație este rezultatul menopauzei, pot fi cauze mai grave care trebuie monitorizate.
Introducerea unei rutine de exerciții de respirație
Chiar dacă menopauza afectează funcția respiratorie, vestea bună este că poți antrena plămânii pentru creșterea capacității pulmonare, iar tehnicile de respirație ajută mult în acest sens.
”Este posibil să-ți antrenezi forța respiratorie. Prin condiționarea mușchilor care susțin respirația, este mai ușor să respiri mai adânc și să aduci mai mult oxigen în plămâni.”, spune Paul Davenport, Ph.D., pneumolog, cercetător și profesor la Universitatea din Florida.
În cercetările sale, acesta a descoperit că prin folosirea unui dispozitiv de antrenare a respirației, de tip spirometru, realizând 24 de respirații pe zi, 5 zile pe săptămână, timp de 4 săptămâni, puterea mușchilor respiratori poate crește cu 50%.
O serie de tehnici de respirație pot fi utile pentru îmbunătățirea capacității pulmonare și o respirație mai eficientă la persoanele aflate la menopauză. Dintre ele pot fi menționate:
Respirația diafragmatică sau abdominală
Acest tip de respirație presupune antrenarea principalului mușchi respirator, diafragma, pentru o expansiune mai mare a plămânilor. Multe persoane respiră superficial, doar la nivelul toracelui sau chiar clavicular. Respirația diafragmatică presupune o inspirație lungă, lentă, concentrându-te pe ridicarea abdomenului, urmată de expirarea prelungă pe gură.
Respirație cu buzele strânse
Acest tip de respirație presupune inspirarea pe nas timp de 2-3 secunde și expirarea pe gură, printre buzele strânse, timp de 4-6 secunde (un expir de două ori mai lung decât inspirul).
Respirația adâncă
Exercițiile de respirație profundă este o variantă de respirație abdominală, în care persoana se concentrează pe creșterea timpului pentru inspirație și expirație și scăderea frecvenței respiratorii.
Respirația în cutie
Respirația în cutie sau pătrată presupune ca inspirația, expirația și ținerea respirației să se facă pentru același număr de secunde. Poate fi practicată astfel:
- Inspiră pe nas timp de 2-4 secunde (cât îți este confortabil)
- Ține-ți respirația 2-4 secunde
- Expiră timp de 2-4 secunde
- Ține din nou respirația 2-4 secunde
- Repetă, vizualizând un pătrat în timp ce respiri
Tehnica de respirație 4-7-8
Această tehnică nu numai că îmbunătățește capacitatea pulmonară, dar ajută și la scăderea cortizolului, hormonul stresului, la diminuarea anxietății și prevenirea insomniei. Se practică astfel:
- Inspiră pe nas timp de patru secunde
- Ține-ți respirația timp de șapte secunde
- Expiră pe gură timp de opt secunde
Surse:
- https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ce-trebuie-sa-stii-despre-menopauza
- https://www.cdt-babes.ro/articole/manifestari-menopauza.php
- https://www.sanador.ro/menopauza
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menopause/symptoms-causes/syc-20353397
- https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/menopause
- https://www.nhs.uk/conditions/menopause/
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21841-menopause
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4418033/
- https://www.sleepfoundation.org/women-sleep/menopause-and-sleep
- https://onlinemenopausecentre.com/menopause-breathlessness/
- https://www.atsjournals.org/doi/full/10.1164/rccm.201605-0968OC
- https://www.feistymenopause.com/blog/how-to-maintain-lung-capacity-during-menopause
- https://www.bhf.org.uk/informationsupport/support/women-with-a-heart-condition/menopause-and-heart-disease
- https://www.thehealthsite.com/news/menopause-causes-breathing-problems-and-fatigue-ag1216-451959/
- https://www.verywellhealth.com/menopause-relaxation-techniques-5219886
- https://www.webmd.com/menopause/learning-relax-during-menopause
- https://www.themenopausecharity.org/2023/03/17/breathing-techniques/
- https://en.wikipedia.org/wiki/Menopause