Sinuzita: ghid util de informații

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Sinuzita este o inflamație a mucoasei care căptușește sinusurile paranazale, însoțită de o secreție mucoasă sau muco-purulentă. Sinusurile sunt un grup de patru cavități pereche, umplute cu aer, ce înconjoară cavitatea nazală, cu care sunt conectate prin canale înguste. Sinusurile produc în mod obișnuit un mucus subțire, care se scurge prin canalele nasului. Acest drenaj ajută la menținerea nasului curat și lipsit de bacterii. În anumite condiții (alergii, infecții, răceală, blocaje), sinusurile se pot umplute cu lichid, care devine un mediu favorabil pentru dezvoltarea agenților patogeni.Pe fondul inflamației se poate dezvolta o suprainfecție bacteriană, virală sau fungică. Se instaleaza astfel sinuzita, care poate fi acută (cu debut brusc), sau cronică, în cazul în care durează mai mult de 8 -10 săptămâni. În cadrul acestui articol ne propunem să structurăm un ghid de informații privind sinuzita, cauzele și simptomele acesteia, diagnosticul și cele mai eficiente forme de tratament.

Ce este sinuzita

Pentru a înțelege ce este sinuzita, este necesar să stim ce reprezintă sinusurile și câte ceva despre anatomia acestora.

”Sinuzita este o afecțiune care survine atunci când sinusurile (spațiile libere, situate la nivel cranian, în jurul nasului și ochilor) devin inflamate și se umplu cu fluid care se poate infecta. Acest proces împiedică secreția normală de mucus și, astfel, îngreunează respirația, cauzând o simptomatologie neplăcută. Cauzele pentru care apare sunt diverse, în general, fiind diferite la sinuzita acută, față de cea cronică.”, se arată pe site-ul reginamaria.ro

Sinusurile paranazale sunt cavități pline cu aer ce se găsesc în interiorul oaselor fetei și craniului din imediată apropiere a nasului, în număr de câte 4, de fiecare parte a fetei și a frunții:

  • sinusuri frontale (deasupra ochilor)
  • sinusuri sfenoidale (între ochi și nas, sub arcadă osului frontal)
  • sinusuri etmoidale – (între ochi și nas, sub globul ocular)
  • sinusuri maxilare – (în osul maxilar, în apropierea nasului

Fiecare sinus este căptușit de un epiteliu pseudostratificat ciliat, intercalat cu celule caliciforme care secretă mucus. Funcția sinusurilor paranazale reprezintă subiect de dezbateri. Principalele roluri sugerate sunt:

  • Scăderea greutății capului, fiind cavități pline cu aer
  • Contribuție la apărarea imună a cavității nazale
  • Umidificarea aerului inspirat
  • Creșterea rezonanței vocii
  • Tampon împotriva traumatismelor faciale
  • Reglarea presiunii intranazale și serice

Sinusurile paranazale se formează prin erodarea osaturii din jurul cavității nazale. Prin urmare, toate secrețiile sinusale se scurg înapoi, în cavitatea nazală, prin intermediul unor orificii numite ostiumuri sinusale.

Există două sinusuri frontale situate în osul frontal al craniului. Sunt asezate cel mai sus dintre sinusurile paranazale și au formă triunghiulară. Drenajul se face prin canalul frontonazal. Se deschide în hiatus semilunar, în interiorul meatului mijlociu al cavității nazale.

Sinusurile sfenoidale sunt situate în corpul osului sfenoid. Acestea se deschid în cavitatea nazală într-o zonă super-posterior față de cornetele superioare – cunoscută sub numele de reces sfenoetmoidal.

Sinusurile etmoidale sunt în număr de 3, situate în osul etmoid:

  • Anterior – Se deschide la nivelul hiatusului semilunar (meatul mijlociu)
  • Mijloc – Se deschide pe peretele lateral al meatului mijlociu
  • Posterior – Se deschide pe peretele lateral al meatului superior

Sinusurile maxilare sunt cele mai mari dintre sinusuri. Sunt situate lateral și ușor inferior cavităților nazale. Ele se scurg în cavitatea nazală la nivelul hiatusului semilunar, sub deschiderea sinusului frontal. Aceasta este o cale potențială de răspândire a infecției – lichidul care se scurge din sinusul frontal poate pătrunde în sinusul maxilar.

Sinuzita, cunoscută și sub denumirea de rinosinuzită, reprezintă  inflamația membranelor mucoase care căptușesc sinusurile, printre simptomele principale numărându-se acumularea de mucus nazal gros, congestie nazală și nas înfundat, durere facială. Alte semne și simptome pot include febră, dureri de cap, scăderea simțului mirosului, dureri în gât și tuse. Sinuzita poate fi acută,  dacă durează mai puțin de 4 săptămâni și cronică dacă durează mai mult de 10-12 săptămâni.

”Când membrana mucoasă se inflamează, această se tumefiază și blochează drenajul fluidelor din sinus spre nas și gât, determinând durere și presiune în sinusuri. Bacteriile și fungii cresc cel mai probabil în sinusurile incapabile să se dreneze corespunzător. Orificiile de evacuare ale sinusurilor devin obtruate și în timpul infecției virale, producându-se inflamatia și infecția sinusurilor.”, arată dr. Petcu Ana, medic specialist ORL pe site-ul sfatulmedicului.ro

Cauzele sinuzitei și tipuri de sinuzită

După agentul etiologic responsabil de producerea lor, sinuzitele pot fi virale, asociate cu răceli și infecții respiratorii sezoniere sau non-virale, rezultate în urma suprainfectării cu un germen bacterian precum Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumonie sau  Moraxella catharrhalis (în cazul sinuzitelor acute), respectiv cu Stafilococcus aureus și germenii anaerobi (în cazul sinuzitelor cronice).

În funcție de durata lor, distingem mai multe tipuri de sinuzită:

  • Sinuzită bacteriană acută: acest termen se referă la un debut brusc al simptomelor, cum ar fi secreții nazale, nas înfundat și durerea facială care nu dispare după 10 zile sau simptome care par să se amelioreze, dar apoi revin și sunt mai severe decât simptomele inițiale. Acest gen de sinuzită răspunde bine la antibiotice și decongestionante.
  • Sinuzita cronică: Acest termen se referă la o afecțiune definită de congestie nazală, drenaj, durere/presiune facială și scăderea simțului mirosului timp de cel puțin 12 săptămâni.
  • Sinuzita subacută: acest termen este folosit atunci când simptomele durează patru până la douăsprezece săptămâni.
  • Sinuzită acută recurentă: Acest termen este folosit atunci când simptomele revin de patru sau mai multe ori într-un an și durează, de fiecare dată, mai puțin de două săptămâni.

În funcție de localizarea lor și sinusurile afectate, distingem:

  • sinuzitele maxilare
  • sinuzitele frontale
  • sinuzitele etmoidale
  • pansinuzitele (care implică toate sinusurile)

În cazul sinuzitei maxilare, cauza declanșatoare poate fi rinita acută sau anumite infecții la nivelul danturii, care generează, de regulă, sinuzite unilaterale. Sinuzitele frontale și etmoidale sunt, de asemenea, declanșate în urma unor răceli, infecții sau inflamații la nivelul cavității nazale corelate cu inflamarea sinusurilor.

Sinuzita este favorizată de o serie de factori precum:

Procese inflamatorii la nivelul cavității nazale, urmate de hipertrofierea mucoasei, de exemplu în urma unei răceli comune 

  • Blocarea canalelor de drenaj ale sinusurilor
  • Modificări structurale care îngustează canalele
  • Deviația de  sept deviat face ca pasajul nazal într-o anumită parte să fie îngustat, ceea ce poate determina un blocaj
  • Polipi nazali
  • Deficiențe ale sistemului imunitar sau medicamente care determină imunosupresie
  • Alergii

Fumatul, băutul de apă în poziție culcat (mai ales la copii), infecțiile dentare sunt, de asemenea, factori ce cresc riscul apariției diverselor forme de sinuzită.

Sinuzita: simptome

”Sinuzita se asociază cel mai frecvent cu obstrucție nazala persistența, rinoree muco-purulenta, greutate la respirația nazala, cefalee, dureri faciale. De asemenea poate apărea edem periorbitar, dureri de dinți, hiposmie, stare permanentă de oboseală.”, arată dr. Corneliu Romanițan, medic primar ORL la Spitalul Militar Central, pe site-ul scumc.ro

Semnele și simptomele comune ale sinuzitei cronice includ:

  • Inflamație nazală
  • Secreții groase, decolorate sau de culoare galben-verzuie din nas
  • Drenaj în partea din spate a gâtului (drenaj postnazal)
  • Nas blocat sau înfundat (congestionat) care provoacă dificultăți de respirație
  • Durere, presiune, sensibilitate și umflare în jurul ochilor, obrajilor, nasului sau frunții
  • Reducerea simțului mirosului și al gustului

Alte semne și simptome pot include:

  • Durere la nivelul urechilor
  • Durere de cap
  • Dureri dentare sau la nivelul maxilarului
  • Tuse
  • Durere în gât
  • Respirație urat mirositoare (halitoză)
  • Oboseală, slăbiciune
  • Frisoane
  • Insomnie
  • Inapetență

Sinuzita cronică și sinuzita acută au semne și simptome similar, dar sinuzita acută este o infecție temporară a sinusurilor, de durată mai scurtă, asociată adesea cu o răceală și care se vindecă după tratamentul corect.

Semnele și simptomele sinuzitei cronice durează cel puțin 12 săptămâni, dar este posibil să apară mai multe episoade de sinuzită acută înainte de a dezvolta sinuzită cronică. Febra nu este un semn comun al sinuzitei cronice, dar este posibil să apară în caz de sinuzită acută.

În funcție de sinusurile afectate, pot exista manifestări distincte. Astfel, în cazul sinuzitei maxilare, poate apărea obstrucția nazală, secreții mucopurulente, durere la nivelul maxilarului, febră. În cazul sinuzitei maxilare provocate de o infecție dentară, afectarea este, de regulă, unilateral. Sinuzita maxilară cronică poate determina hipertrofia mucoasei cornetului inferior și apariția secrețiilor nazale fetide.

Sinuzita frontală se manifestă mai ales prin durere pulsatilă la nivelul orbitelor, în special dimineața. Durerea se accentuează la aplecarea capului înainte și este însoțită de obstrucție nazală, modificări ale mirosului, secreții nazale mucopurulente.

În cazul sinuzitelor etmoidale sau celor care afectează toate sinusurile (pansinuzită), sunt caracteristice durerea pulsatilă, rinoreea, care devine purulentă și poate conține fire de sânge, stare generală alterată. Poate apărea febră ridicată, conjunctivită, epistaxis (curgere de sânge din nas) .

Durerea de cap în sinuzită

Cefaleea în cazul sinuzitei reprezintă o durere de cap care însoțită, de obicei, de durere și presiune la nivelul feței și senzația de infecție a sinusurilor. Presiunea se poate resimți mai ales în jurul ochilor, obrajilor și frunții.

Alte simptome asociate durerilor de cap în sinuzită pot include:

  • Durere, presiune și plenitudine în obraji, sprâncene sau frunte
  • Agravarea durerii la aplecarea înainte sau întinderea în poziție orizontală
  • Nas înfundat
  • Oboseală
  • Senzație de durere în dinții de sus

Cu toate acestea, multe persoane care presupun că au dureri de cap din cauza sinuzitei, au, de fapt, migrene.

Migrenele și durerile de cap din sinuzită sunt ușor de confundat, deoarece semnele și simptomele celor două tipuri de dureri de cap se pot suprapune.

Atât durerea de cap din migrenă, cât și cea determinată de sinuzită se agravează adesea atunci când persoana se apleacă înainte. Migrena poate fi însoțită de diferite semne și simptome nazale – inclusiv congestie, presiune facială și o scurgere nazală limpede, apoasă. Aceste simptome sunt cauzate de implicarea sistemului nervos autonom într-un episod migrenos.

Spre deosebire de migrenă, sinuzita nu este asociată de obicei cu greață sau vărsături și nu este agravată de zgomot ori lumină puternică (caracteristici comune ale migrenelor). Sinuzita apare, de regulă, după o infecție virală a căilor respiratorii superioare sau o răceală și include mucus nazal gros, scăderea simțului mirosului și durere la nivelul obrajilor sau danturii. Durerile de cap determinate de sinuzită durează adesea zile sau mai săptămâni, în vreme ce migrenele durează, cel mai frecvent, câteva ore până la o zi sau două.

Sinuzita: diagnostic

Realizarea unei anamneze si examenul ORL detaliat reprezintă primul pas pentru diagnosticarea sinuzitei. În timpul consultației, medicul va verifica urechile, nasul și gâtul pentru a depista inflamațiile, blocajele sau secrețiile. Un endoscop poate fi folosit pentru a investiga interiorul nasului.

Dacă este nevoie de un examen imagistic, medicul poate recomanda realizarea unei tomografii computerizate (CT).

”Pentru un diagnostic corect este foarte important să apelați la sfatul medicului specialist ORL. Este necesară vizualizarea cailor nazale de către medicul specialist, prin diferite tehnici specifice, astfel pacientul putând să beneficieze de un tratament corespunzător simptomelor prezentate. Nu este corectă automedicația întrucât poate înrăutăți situația prezența și îngreuna un diagnostic și tratament corect.”, subliniază dr. Romanițan.

Medicul recomandă o investigație completă care include:

  • Endoscopia nazala – se efectuează cu o tijă foarte subțire fixă sau rigidă, ajutând medicul să vizualizeze direct interiorul foselor nazale și zona din spatele nasului numită cavum (sau rinofaringe);
  • Testele imagistice – Tomografia computerizată (CT) sau rezonanță magnetică nucleară (RMN) sunt cele mai folosite în ziua de azi, acestea ajutând la identificarea unei inflamații a cavitatilor nazale profunde;
  • Culturile nazale și sinusale – sunt folosite pentru a identifica agentul bacterian, astfel asigurând un tratament antibacterian sau antifungic specific culturilor prezente. Secrețiile nazale pentru realizarea culturilor se obțin prin puncție aspirativă.
  • Teste de alergie –  Frecvent sinuzitele polipoase sunt prezente la pacienții cu un teren alergic (astm bronșic, rinită alergică), în cazul de față medicul recomandând și testele alergice pentru un tratament corespunzător.

Diferențierea dintre răceală, alergii și sinuzită poate fi dificilă.  O răceală obișnuită durează de la câteva zile până la o săptămână, apoi se poate vindeca, dar există și riscul de a se transforma intr-o infectie a sinusurilor. Alergia nazală este inflamația nasului din cauza particulelor iritante (praf, polen, particule biologice, substanțe chimice). Simptomele unei alergii nazale includ strănut, mâncărimi ale nasului și ochilor, congestie, secreții nazale și picurarea postnazală (mucus în gât). Sinuzita și simptomele alergiei pot apărea în același timp cu o răceală obișnuită.

Sinuzita: tratament

Tratamentul sinuzitei este diferit, în funcție de severitatea bolii. Pentru cazurile simple, de sinuzită acută, se recomandă:

  • Decongestionante.
  • Medicamente pentru răceală și alergii fără prescripție medicală.
  • Irigare salină nazală
  • Consum de lichide (lichidele pot ajuta pentru fluidizarea și eliminarea mucusului).
  • Dacă simptomele sinuzitei nu se ameliorează după 10 zile, medicul poate prescrie:
  • Antibiotice (timp de șapte zile la adulți și 10 zile la copii).
  • Decongestionante orale sau topice.
  • Spray-uri cu steroizi intranazale pe bază de prescripție medicală

Atenție: nu utilizați spray-uri sau picături fără prescripție medicală mai mult de trei până la cinci zile, pentru că acestea pot agrava congestia.

De asemenea, antibioticele nu sunt recomandate în cazul infecțiilor virale ale sinusurilor. Doar dacă apare o suprainfectare cu agenți bacterieni, medicul poate recoamnda tratament antibiotic.

”Tratamentul antibiotic se administrează în mod normal timp de 5-10 zile.Când este prescris un tratament antibiotic, acesta trebuie să se administreze în întregime, chiar dacă pacientul se simte mai bine. Este importantă întotdeauna administrarea antibioticului conform indicațiilor medicului, altfel infecția poate să nu dispară complet sau se poate dezvoltă o rezistent abacteriană la antibiotic.Tratamentul antibiotic nu vindecă sinuzita în 5-10% din cazuri. Dacă sinuzita a persistat pentru o mai lungă perioada de timp, pot trece săptămâni sau luni până ce membrană mucoasa ce căptușește fosele nazale și sinusurile se reface complet, anumite simptome persistând după ce bacteria a fost eliminată.”, arată dr. Petcu.

Sinuzita cronică poate fi tratată concentrându-se pe afecțiunea de bază, care este, de obicei, o alergie. În astfel de cazuri se folosesc, de obicei:

  • Spray-uri cu steroizi intranazale.
  • Spray-uri antihistaminice topice sau pastile orale
  • Antagoniști de leucotriene pentru a reduce umflarea și simptomele alergice.
  • Clătirea nasului cu soluții saline care ar putea conține și alte tipuri de medicamente.

Când sinuzita nu este controlată de unul dintre tratamentele de mai sus, poate fi recomandată o scanare CT pentru a analiza mai bine sinusurile. În funcție de rezultate, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a corecta problemele structurale ale sinusurilor. Acest lucru este cel mai probabil să se întâmple în caz că există polipi și/sau o infecție fungică.

Unele terapii complementare și alternative pot avea efecte benefice în tratarea sinzuitei. Dintre acestea pot fi menționate presopunctura, acupunctura sau masajul facial, de ajutor în reducerea simptomelor de sinuzită, inclusiv presiunea și durerea.

Aerul cald și umed poate ajuta in cazul sinuzitei cronice. Se poate utiliza un vaporizator sau poate fi inhalat aburul dintr-o cratiță cu apă caldă, dar nu clocotită. Compresele calde pot ameliora durerea din nas și sinusuri.

Tratamentul chirurgical în sinuzită

În cazul unor sinuzite recurente, care nu răspund la tratamentele obișnuite, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală. Aceasta are drept scop îmbunătățirea drenajului sinusurilor, îndepărtarea excesului de mucus și a obstrucțiilor: țesut lezat, infectat sau tumefiat,  polipii din interiorul nasului sau sinusurilor, eventual un corp străin care poate bloca pasajul nazal sau sinusal. De asemenea, poat fi îndepărtat țesut osos, pentru a lărgi calea de drenaj a mucusului din sinusuri.

Intervenția chirurgicală poate fi clasică sau endoscopică.

Procedeele clasice presupun realizarea unei deschideri în cavitatea nazală, prin cavitatea bucală sau din exteriorul nasului și îndepărtarea țesutului infectat, puroiului, polipilor.

Procedeele endoscopice sunt preferabile celor clasice, fiind mai puțin invazive  și cu un risc mai scăzut de complicații. Se folosește un tub mic, numit endoscop, introdus la nivelul foselor nazale, cu astfel ca medicul să vizualizeze și să îndepărteze mucusul,  țesutul sau polipii care blochează sinusurile.

Complicații ale sinuzitei

Sinuzita netratată sau tratată necorespunzător se poate agrava și poate produce unele complicații.

Deși nu se întâmplă foarte des, infecțiile sinusurilor pot pune viața în pericol, provocând meningită sau infectând creierul, ochii sau zonele osoase învecinate.

”Uneori, sinuzita acută nu se vindecă în intervalul de timp normal, astfel progresand către o rinosinuzita cronică. Alteori, atât sinuzita acută, cât și cea cronică pot determina răspândirea infecției de la nivelul sinusurilor către alte zone ale corpului (ex: oase, piele). De asemenea, infecția sinusurilor se poate extinde superior, determinând apariția meningitei, o inflamație a membranelor și fluidului nutritiv al creierului și măduvei spinării.”, se arată pe site-ul reginamaria.ro

Afectarea ochilor poate fi severă, în cazul accesului orbito-ocular, care în cazuri rare poate duce la pierderea vederii.

Cum previi sinuzita

În cazul în care o persoană are anumite alergii, este necesar să evite agenții care provoacă reacțiile alergice, în special praful, polenul, părul animalelor sau fumul. De asemenea, este recomandată păstrarea măsurilor de igienă, pentru evitarea răcelilor sau infecțiilor respiratorii. În cazul în care inflamația este cauzată de o ciupercă, va fi recoamndat un  medicament antifungic.

Dacă există anumite deficiențe imunitare, medicul poate administra imunoglobulină, pentru întărirea reacției imunitare.

Curățarea periodică a nasului cu apă sărată și utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi antialergicele sau spray-uri nazale cu steroizi pot fi benefice pentru prevenirea sinuzitei.

Dacă este necesară suflarea nasului, această se face blând; suflatul puternic poate forță împingerea mucusului înapoi în sinusuri și le poate bloca; se mențîn ambele narine deschise in timpul suflatului nasului.

Nu este necesară o dietă specială, dar consumul de lichide suplimentare ajută la fluidizarea secrețiilor nazale.

Iată câteva recomandări care trebuie respectate pentru a preveni sinuzita:

  • Nu fuma și evită fumatul pasiv
  • Spală-te des pe mâini, în special în timpul sezonului de răceală și gripă, și evită să își atingi fața
  • Stai departe de lucrurile care iți provoacă alergie
  • Discută cu medicul pentru a vedea dacă ai nevoie de medicamente eliberate pe bază de rețetă, injecții pentru alergii sau alte forme de imunoterapie.
  • Utilizează un umidificator. Dacă aerul din locuință este uscat, creșterea gradului de umiditate poate ajuta la prevenirea sinuzitei. Asigură-te că menții umidificatorul curat și fără mucegai, printr-ocurățare regulată și temeinică.
  • Dacă problemele tale cu sinusurile continuă să revină, poți lua în considerare intervenția chirurgicală pentru curățarea și drenarea sinusurilor.

Surse: