riscuri ale apneei în somn

Top 14 riscuri ale apneei în somn care te vor convinge să te tratezi

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Apneea obstructivă în somn este o  tulburare caracterizată prin oprirea respirației în timpul somnului, pentru o perioadă care se poate extinde de la câteva secunde la peste un minut, de mai multe ori, în fiecare noapte. Sforăitul este unul dintre cele mai obișnuite semne ale apneei în somn, un simptom pe care adesea îl considerăm prea banal ca să se ne îngrijorăm. Tocmai de aceea, apneea în somn este subdiagnosticată și, ca urmare, netratată la multe persoane. Totuși, este important să subliniem că există o serie de riscuri ale apneei în somn care nu trebuie neglijate, pentru că pot duce la consecințe foarte grave. Descoperă în rândurile următoare de ce este important să tratezi această afecțiune și ce opțiuni curative ai.

Ce este apneea obstructivă în somn

Apneea obstructivă în somn este cea mai frecventă tulburare de respirație legată de somn, caracterizată prin tipare de respirație anormală în timpul somnului, respectiv diminuarea ritmului respirator (hipopnee) sau oprirea efectivă a respirației atunci când dormi(apnee).  

Apneea obstructivă în somn apare, de obicei, din cauza relaxării naturale a mușchilor care înconjoară gâtul în timp ce o persoană doarme. În timpul zilei, acești mușchi țin căile respiratorii deschise și facilitează respirația. Pe măsură ce acești mușchi se relaxează în timpul somnului, căile respiratorii se pot îngusta sau închid, ceea ce reduce spațiul necesar pentru fluxul de aer. Ca urmare, aportul de oxigen este limitat, la fel ca și eliminarea dioxidului de carbon, iar acest lucru duce la riscuri ale apneei în somn care pot fi destul de grave.

”Sindromul de apnee în somn se manifestă prin oprirea respirației pentru cel puțîn 10 secunde, în mod repetat, și reprezintă o tulburare a somnului. Dacă pacientul prezintă ronhopatie (sforăit) și dacă se simte obosit dimineață, chiar după o noapte de somn considerat neîntrerupt, posibil să sufere de apnee in somn.”, arată dr. Victorița Mihaela Sandu, medic primar pneumologie, pe site-ul medicover.ro

Când fluxul de aer este redus cu cel puțin 30% timp de 10 secunde sau mai mult, episodul poate fi numit hipopnee. Dacă fluxul de aer este redus cu 90% sau mai mult timp de cel puțin 10 secunde, acest episod este descris ca apnee.

Apneea obstructivă în somn apare atunci când respirația este întreruptă, mai mult de 10 secunde, de cel puțin 5 ori pe oră (în medie), pe tot parcursul perioadei de somn.

Apneea obstructivă în somn poate varia de la moderată la severă, pe baza unui sistem de măsurare și evaluare numit indice de apnee-hipopnee (AHI). AHI măsoară un număr mediu de episoade de apnee și hipopnee pe care o persoană le poate experimenta pe oră în timp ce doarme.

Apneea obstructivă în somn este clasificată după severitate:

  • Apneea obstructivă severă în somn înseamnă că AHI este mai mare de 30 (mai mult de 30 de episoade pe oră)
  • Apneea obstructivă moderată în somn înseamnă că AHI este între 15 și 30
  • Apneea obstructivă ușoară în somn înseamnă că AHI este între 5 și 15

Dacă vorbim de riscuri ale apneei în somn, acestea sunt cu atât mai mari cu cât numărul de episoade apneice crește.

Oricine, la orice vârstă, poate avea apnee obstructivă în somn, dar este cel mai frecvent întâlnită la adulții de vârstă mijlocie și în vârstă. Doar aproximativ 2% dintre copii au apnee obstructivă de somn. De asemenea, este mai frecventă la bărbați decât la femei.

Îngrijorător este faptul că până la 90% dintre persoanele cu apnee obstructivă în somn nu știu că au această afecțiune.  Netratată, apneea în somn poate duce la probleme grave de sănătate. De aceea, este important să cunoști principalele riscuri ale apneei în somn și modul în care această trebuie abordată.

Există o serie de factori care predispun la această tulburare de somn:

  • Unul sau mai mulți membri ai familiei au apnee obstructivă în somn
  • Anumite caracteristici anatomice (de exemplu, gâtul mai gros, limba mai voluminoasă)
  • Congestie nazală cronică
  • Tulburare tiroidiană sau altă afecțiune endocrină
  • Obezitatea
  • Anumite defecte al țesuturilor care susțin capul și gâtul
  • Sindromul Down
  • Fumatul
  • Adenoidele și amigdalele inflamate (la copii)

Alți factori predispozanți includ:

  • Vârsta: riscul de a dezvolta apnee obstructivă în somn cresc pe măsură ce o persoană îmbătrânește, atingând maximul în jur de 60-70 ani
  • Sexul: Riscul de apnee obstructivă în somn este mai mare la bărbați, iar în cazul femeilor, riscul creșteîn preajma menopauzei și postmenopauză
  • Indicele de masă corporală (IMC): Probabilitatea de a dezvolta apnee obstructivă în somn crește odată cu IMC-ul unei persoane, care este o măsură a grăsimii corporale

Principalele simptome ale apneei în somn includ:

  • Sforăitul întrerupt de perioade de liniște (apnee) și sforăitul care reia cu un sunet puternic pe măsură ce respirația începe din nou
  • Somn agitat, întreruperea frecventă a somnului
  • Gât uscat sau dureros
  • Oboseală și somnolență pe parcursul zilei
  • Dureri de cap matinale
  • Schimbări de dispoziție, iritabilitate, depresie
  • Dificultăți de concentrare și memorare
  • Impotența sau scaderea apetitului sexual

Diagnosticarea apneei obstructive în somn se face adesea la persoane la care cineva apropiat observă că persoana respectivă are întreruperi de respirație în timpul somnului, marcate de sforăit puternic. Pentru că multe riscuri ale apneei în somn privesc organe vitale, este important ca, o dată diagnosticată, tratamentul acesteia să înceapă cât mai repede.

Care sunt principalele riscuri ale apneei în somn

Există o serie de riscuri ale apneei în somn care trebuie să te trimită la medic cât mai devreme. Acestea includ:

1. Hipertensiune arterială.

În cazul în care suferi deja de hipertensiune arterială, apneea obstructivă în somn o poate agrava. Când te trezești des în timpul nopții, gradul de stres în organism crește și se descarcă mai mulți hormoni, precum cortizolul,  ceea ce îți crește și nivelul tensiunii arteriale. De asemenea, nivelul de oxigen din sânge scade atunci când nu poți respira bine, ceea ce amplifică stresul în organism,

2. Afecțiuni cardiovasculare

Bolile cardiace sunt printre principalele riscuri ale apneei în somn. Mai mult decât atât, persoanele cu apnee în somn sunt mai predispuse la atacuri de cord, ce pot fi provocate de reducerea fluxului de oxigen către inimă. Accidentele vasculare cerebrale și fibrilația atrială sunt, de asemenea, alte riscuri ale apneei în somn.

Dacă ai apnee în somn, poți dezvolta hipertensiune pulmonară sau insuficiență cardiacă pe partea dreaptă. Acest lucru se întâmplă atunci când ventriculul drept este prea slab pentru a pompa suficient sânge în plămâni. Astfel, sângele se acumulează în vene și lichidul este împins înapoi în țesut, provocând edeme. Un simptom al insuficienței cardiace pe partea dreaptă este umflarea gleznelor și picioarelor. RHF poate duce la insuficiență cardiacă congestivă.

Deoarece apneea obstructivă în somn poate reduce fluxul de sânge către creier, te expune unui risc crescut de accident vascular cerebral ischemic. Persoanele cu apnee obstructivă în somn  au un  risc mai mare  cu până la 25% de a avea acest tip de accidente vasculare cerebrale în timp ce dorm, dat fiind că acestea se pot produce foarte devreme dimineața, în timpul somnului REM.

riscuri ale apneei în somn

3. Diabet zaharat de tip 2

Apneea în somn este frecventă în rândul persoanelor cu această afecțiune, apărând la 80% sau mai mulți dintre cei diagnosticați cu diabet de tip 2. Obezitatea crește predispoziția unei persoane atât pentru apneea obstructivă în somn, cât și pentru diabet. Deși studiile nu au arătat o legătură cauză-efect între apneea în somn și diabetul de tip 2, se pare că este vorba de dezvoltarea rezistenței la insulină sau de împiedicarea folosirii eficiente a insulinei la persoanele cu apnee obstructivă în somn, ceea ce  poate duce la diabet.

4. Creștere în greutate.

Persoanele supraponderale au frecvent apnee în somn, iar această afecțiune împiedică slăbirea. Experții cred că obezitatea poate fi un motiv important pentru creșterea substanțială a cazurilor de apnee obstructivă în somn în ultimele 2 decenii.

La persoanele obeze, depozitele de grăsime la nivelul gâtului blochează respirația noaptea, ceea ce crește riscul de apnee în somn. La rândul său, apneea este asociată cu producerea în exces a hormonului  grelină, ceea ce crește nevoia de carbohidrați și dulciuri. Fiind tot timpul într-o stare de oboseală, este posibil ca persoanele cu apnee în somn să nu poată transforma eficient alimentele pe care le consumă în energie la fel de eficient, ceea ce poate duce la acumularea de kilograme.

5. Sindrom metabolic

Acesta este un grup de afecțiuni de sănătate care a fost asociat cu OSA. Sindromul metabolic se referă la existența a cel puțin trei dintre aceste afecțiuni:

  • Glicemie ridicată
  • Niveluri scăzute de colesterol HDL
  • Niveluri ridicate de trigliceride
  • Prea multă grăsime în jurul taliei
  • Tensiune arterială crescută

Sindromul metabolic crește riscul de boli de inimă, diabet sau accident vascular cerebral.

6. Astmul adult

Deși nu există o legătură directă dovedită științific între apneea obstructivă în somn și astm, s-a constatat că tratamentul apneei în somn este asociat cu o diminuare a atacurilor de astm.

7. Reflux  gastroesofagian

Nici în cazul refluxului acid nu există o dovadă a unei legături cauzale cu apneea în somn, dar multe persoane raportează o îmbunătățire a simptomelor de apnee în somn atunci când se trataează de reflux gastroesofagian. La rândul său, tratarea apneei în somn pare să amelioreze simptomele de reflux.

8.  Dificultăți de concentrare

Persoanele cu apnee obiectivă în somn raportează probleme legate de capacitatea de concentrare, de învățare și memorie, probleme legate de atenție și de gândire.  Un studiu din 2011 a demonstrat o îmbunătățire semnificativă a memoriei, atenției și gândirii critice după 3 luni de terapie CPAP pentru apneea obstructivă în somn.

9. Somnolență în timpul zilei

Somnolența și oboseala sunt printre cele mai frecvente riscuri ale apneei în somn.  

Multe persoane se simt atât de somnolente în timpul zilei încât au nevoia să ațipească la prânz sau chiar pot adormi  în momente nepotrivite, cum ar fi în timpul conducerii automobilului, la serviciu, în timpul unei mese sau în conversații. Pe măsură ce constrângerea de a dormi se intensifică, capacitatea de a îndeplini sarcini se diminuează drastic, mimând adesea aspectul de intoxicație. Somnolența poate afecta capacitatea de a funcționa în medii familiale, sociale, ocupaționale sau în alte situații.  Potrivit National Sleep Foundation, aproximativ 20% dintre oameni se confruntă cu somnolență excesivă în timpul zilei, multe dintre aceste cazuri având drept cauză principală apneea în somn.

10. Accidente auto

Starea de oboseală provocată de apneea obstructivă în somn crește riscul de a adormi la volan. Persoanele cu apnee în somn au un risc de până la cinci ori mai mare de accidente de circulație.

11. Pierderea memoriei

Unele persoane mai în vârstă au mai multe probleme de memorie sau probleme de gândire corelată cu apneea obstructivă în somn. Medicii numesc această afecțiune tulburare cognitivă ușoară. Simptomele nu sunt la fel de severe ca în cazul demenței și nu toată lumea cu această tulburare suferă de demență. Cercetările sugerează că scăpărările de memorie tipice acestei tulburări cognitive  pot apărea mai devreme la persoanele cu apnee obstructivă în somn, iar un tratament cât mai timpuriu al apneei poate  întârzia agravarea problemelor de memorie.

12. Depresie

Un somn deficitar crește probabilitatea instalării unei stări de deprimare.  Din cauza perturbării stării cognitive în timpul zilei, pot fi prezente efecte comportamentale. Acestea pot include iritabilitate, tulburări de dispoziție, scăderea  energiei, în timp putându-se instala o stare depresivă.

13. Probleme hepatice

Persoanele cu apnee în somn au un risc mai mare de afectare a  funcției hepatice și este mai probabil ca ficatul lor să prezinte semne de cicatrizare, cunoscută sub numele de boală hepatică grasă (steatoză hepatică) nealcoolică.

14. Complicații în timpul intervențiilor chirurgicale

Apneea obstructivă în somn poate provoca probleme în timpul aplicării anumitei medicații sau anesteziei generale. Persoanele cu apnee în somn au un risc mai mare de complicații după o intervenție chirurgicală majoră, deoarece sunt predispuse la probleme de respirație, în special atunci când sunt sedate și sunt întinse pe spate. Tocmai de aceea, o persoană cu apnee în somn trebuie să comunice medicului această problemă, în cazul unei operații.

Tratament pentru apneea în somn

Diagnosticul de apnee obstructivă în somn se pune, de obicei, după participarea  la un studiu de somn (polisomnografie). Inițial,  medicul  realizează un examen fizic, inclusiv un examen al gâtului, gâtului și gurii și realizează o anamneză.  

Studiul de somn sau polisomnograma se realizează într-o unitate medicală (cunoscută adesea sub numele de „laborator de somn”) care este special echipată pentru a monitoriza somnul unei persoane. Acest test implică senzori care înregistrează ritmul cardiac, respirația, nivelul de oxigen din sânge, undele cerebrale și multe altele. Experții consideră polisomnograma ca standardul de aur pentru diagnosticarea apneei în somn.

”În concluzie, dacă sforăiți sau prezentați tulburări de somn asociate cu simptomatologie diurnă sau nocturnă ce pot fi compatibile cu diagnosticul de apnee în somn ori dacă sunteți diagnosticat cu diabet zaharat, hipertensiune arterială, patologie cardiovasculară, obezitate, va recomandăm să va evaluați nivelul de risc pentru apnee în somn și să va testați.”, recomandă dr. Sandu

Aparat CPAP pentru apneea în somn

Principalul tratamet în cazul apneei obstructive în somn este folosirea unui aparat CPAP (cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) și livrarea unui flux constant de aer la nivelul gurii și gâtului, prin intermediul unei măști,  pentru a menține căile respiratorii deschise.

Pentru apneea în somn moderată până la severă, cel mai frecvent tratament este utilizarea dispozitivului de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) sau a dispozitivului de presiune pozitivă automată a căilor respiratorii (APAP). Acestea deschid căile respiratorii ale persoanei în timpul somnului prin intermediul aerului presurizat. Persoana poartă de obicei o mască facială din plastic, care este conectată printr-un tub flexibil la un mic aparat CPAP de lângă pat. Împingerea aerului sub presiune în josul traheei o menține deschisă și permite aerului să treacă fără oprire.

Dispozitivele CPAP cresc presiunea aerului din interiorul căilor respiratorii și plămânilor atunci când inhalezi, împiedicând țesutul din jur să închidă căile respiratorii.

Deși terapia CPAP este eficientă în reducerea apneei și este mai puțin costisitoare decât alte tratamente, unii oameni consideră că este incomodă, au o senzație de claustrofobie, au disconfort în piept și iritarea pielii sau a nasului. Alte reacții adverse pot include uscăciunea gurii, nasul uscat, sângerările nazale, buzele și gingiile dureroase.

Cu toate că mai sunt necesare studii pentru a demonstra dacă tratamentul CPAP scade riscul de deces din cauza bolilor de inimă, anumite cercetări la care au participat persoane ce utilizează CPAP timp de cel puțin patru ore pe noapte sugerează o scădere a evenimentelor cardiovasculare.

riscuri ale apneei în somn

Pe lângă aparatele CPAP, pot fi folosite și alte metode pentru tratamentul apneei în somn:

Dispozitive orale

Apneea obstructivă în somn apare atunci când țesuturile moi de la nivelul gâtului apasă în jos pe trachee. Dispozitivele bucale speciale pot ajuta la mențierea maxilarului și limbii într-o poziție care să împiedice exercitarea presiunii pe trahee.

Stimulatoare nervoase

Nervul hipoglos este cel care controlează mișcările limbii. Un stimulator nervos atașat acestui nerv îl poate stimula, determinând împingerea limbii ușor înainte în timpul respirației în somn. Acest lucru împiedică limba să se relaxeze și să apese înapoi pe trahee,  prevenind apneea obstructivă în somn.

Intervenții chirurgicale

Pentru a preveni cele mai grave riscuri ale apneei în somn, se poate apela la intervenții chirurgicale la nivelul nasului, gurii și gâtului, care ajută la îndepărtarea obstrucției. Impactul acestora la adulți este de obicei limitat și variază de la persoană la persoană. Aceste intervenții chirurgicale includ:

Somnoplastie. Această procedură folosește radiofrecvența (RF) pentru a reduce țesutul moale din jurul părților superioare ale tracheei.

Uvulopalatofaringoplastie (UPPP). Această procedură îndepărtează uvula. De asemenea, îndepărtează țesut din palatul moale și din faringe. Astfel, se  mărește zona prin care trece aerul spre trahee.

Chirurgia maxilarului. Diferite proceduri chirurgicale pot schimba subtil poziția maxilarului, astfel încât țesutul moale să nu poată apăsa cu ușurință înapoi pe căile respiratorii. Aceste proceduri sunt utile în special pentru persoanele care au apnee în somn din motive structurale, cum ar fi micrognatia.

Amigdalectomie/adenoidectomie. Îndepărtarea amigdalelor și adenoidelor poate lărgi deschiderea căilor aeriene, ceea ce facilitează trecerea aerului și reduce țesuturile moi care pot bloca respirația. Această procedură este cea mai utilă pentru copiii cu apnee obstructivă în somn.

Chirurgie nazală. O formă comună de chirurgie nazală este septoplastia, care îndreaptă țesutul moale din nas, facilitând circulația aerului prin nas și căile nazale.

Surse: